Cauzele declanşării revoluţiei române de la 1848:

– determinante sunt: cauzele interne – menţinerea relaţiilor feudale; suzeranitatea

Imperiului Otoman (în Moldova şi Ţara Românească) şi a Imperiului Habsburgic (în
Transilvania), protectoratul Imperiului Ţarist (în cazul Moldovei şi al Ţării
Româneşti); statutul de dependenţă al ţăranilor; pluralismul statal (existenţa celor trei
state româneşti; nemulţumirea tuturor categoriilor sociale din Ţările Române faţă de
condiţiile politice şi economice existente.

– conjuncturale/ocazionale: revoluţia declanşată în Europa.

Nicolae Bălcescu, în Mersul revoluţiei în istoria românilor, afirmă că „revoluţia

europeană a fost ocazia, iar nu cauza revoluţiei române”.

Intectualii liberali paşoptişti recunoşteau în Europa occidentală un model politic şi

cultural demn de urmat.

2. Obiective:

– naţionale:  eliberarea Ţărilor Române de sub dominaţia străină: unirea (în prima
etapă Moldova şi Ţara Românească, în a doua etapă unirea cu Transilvania);

– sociale:  eliberarea ţăranilor din dependenţă şi împroprietărirea acestora cu pământ;

– liberale:  drepturi şi libertăţi cetăţeneşti (libertatea persoanei, libertatea presei,

egalitate în faţa legii, desfiinţarea pedepselor corporale).

3. Acţiuni ale românilor la 1 848:

– organizarea şi desfăşurarea adunărilor populare (Iaşi, hotel Petersburg 27 martie;

Blaj, Câmpia Libertăţii: aprilie – prima adunare, 3-5 mai – a doua adunare, septembrie
– a treia adunare; Islaz: 9 iunie; Bucureşti: 13 iunie; Lugoj: 15 iunie). Semnificaţia
adunărilor populare: prezentarea programelor revoluţiei, cunoaştererea conducătorilor
revoluţiei de către participanţii la adunări, depunerea juramântului de credinţă,
caracterul plebiscitar al adunărilor populare;
– intervenţia domnitorului Mihail Sturdza (în Moldova) cu forţa militară determină
continuarea acţiunilor prin mişcările sociale şi participarea unor revoluţionari
moldoveni la acţiunile din Transilvania şi elaborarea sub influenţa programului de la
Blaj a unui nou program, la Braşov;

– în Ţara Românească s-a format Comitetul revoluţionar, cu scopul organizării unei

revolte armate; formarea şi preluarea puterii de către guvemul provizoriu care a
urmărit promovarea/adoptarea unor reforme (desfiinţarea privilegiilor boiereşti,
desfiinţarea cenzurii, înfiinţarea Comisiei de împroprietărire) şi înfiinţarea unor noi
instituţii.

4. Programele revoluţiei:

– Moldova: Iaşi (27 martie 1848), Petiţia Proclamaţie (V. Alecsandri, Al.l. Cuza. Gr.
Cuza);

– Transilvania: Blaj (3-5 mai 1848), Petiţia Naţională (Simion Bămuţiu);

– Revoluţionari moldoveni: Braşov (12 mai 1848), Prinţipiile noastre pentru

reformarea patriei (C. Negri, V. Alecsandri);

– Ţara Românească: Islaz (9 iunie 1848), Proclamaţie (I. Heliade-Rădulescu);

– Bucovina: Cernăuţi (20 mai 1848), Petiţia Ţării (Eudoxiu Hurmuzachi);

– (august 1848), Dorinţele Partidei Naţionale din Moldova (M. Kogălniceanu).

Prevederi comune Programelor de la  1848

Aspecte naţionale:

– recunoaşterea naţiunii române având la bază principiul libertăţii, egalităţii şi

fratemităţii (Blaj, Bucovina: Petiţia Ţării, şi Lugoj);
– unirea Moldovei cu Valahia („într-un singur stat neatârnat românesc” – Braşov;
„cheia de boltă fără de care s-ar prăbuşi tot edificiul naţional” – Cernăuţi, M.
Kogălniceanu).

Aspecte sociale:

– eliberarea şi împroprietărirea ţăranilor (fără despăgubire: Blaj şi Braşov; prin

despăgubire: Islaz, Lugoj; „grabnica îmbunătăţire a stării locuitorilor săteni” – Iaşi).

Modernizarea statului şi drepturi şi libertăţi cetăţeneşti:

– desfiinţarea vechilor adunări şi înfiinţarea unor adunări (generale, naţionale)

compuse din reprezentanţi ai tuturor stărilor (categoriilor sociale) (Iaşi, Blaj, Islaz,
Bucovina – Petiţia Ţării);

– desfiinţarea vechilor gărzi şi înfiinţarea gărzilor naţionale în reprezentarea tuturor

categoriilor sociale (Iaşi, Blaj, Islaz);

– reorganizarea învăţământului (învăţământ românesc în teritoriile unde nu era

recunoscută naţiunea română): Iaşi, Blaj, Islaz, Cernăuţi – Dorinţele Partidei
Naţionale din Moldova);

– egalitatea politică, libertatea tiparului, libertatea persoanei, desfiinţarea cenzurii

(Iaşi, Blaj, Islaz, Cernăuţi – Dorinţele Partidei Naţionale din Modova, Braşov,
Cernăuţi – Petiţia Ţării).

Prevederi specifice:

– Iaşi: „Sfânta păzirea a Regulamentului Organic“ (aspect naţional – determinat de

teama unei intervenţii armate a Rusiei);

– Blaj: „Naţiunea română răzimată pe principiul libertăţii, egalităţii şi

fraternităţii, pretinde independenţa sa naţională„; recunoaşterea limbii române ca
limbă oficială şi a religiei ortodoxe; respingea anexarea Transilvaniei la Ungaria
(aspect naţional);
– Islaz: „Independenţa administrativă şi legislativă a Ţării Româneşti (…) şi
neamestec al niciunei puteri din afară, în cele dinăuntru ale sale” (aspect
naţional);

– domn responsabil, ales pe cinci ani, şi căutat în toate stările societăţii (regim
republican);

– Braşov şi Cemăuţi – Dorinţele Partidei Naţionale din Moldova: problema unirii

Moldovei cu Valahia, posibil de luat în considerare datorită caracterului neoficial al
celor două programe.