In anii 1944-1990, Basarabia s-a aflat sub dezastruoasa ocupatie a URSS, care si-a impus modelul sovietic in

plan politic.economic si cultural. Dupa 1985, in contextul creat de conceptiile gorbacioviste, s-au intensificat
formele de afirmare a identitatii nationale.

In perioada stanilista s-au format initial grupuri mici si isolate, apoi s-au marit formind. organizatii cu scopuri
bine definite. In a doua jumatate a anilor 40 si inceputul anilor 50, in RSSM au activat circa 20 de formatiuni
de rezistenta antisovietica. Revoltele au cuprins toate paturile sociale: taranii, muncitorii, intelectualii, micii
negustori si functionarii. La Soroca a activat in 1946-1947, Organizatia Nationala din Basarabia "Arcasii lui
Stefan, iar la Balti in 1948, stundentii Petru Lungu si Ion Moraru formeaza organizatia "Sabia Dreptatii",
opunindi rezistenta antisovietica pe cale pasnica. O data cu inasprirea politicii promovate de regim (50 apar
formatiuni care opuneau rezistenta armata, dintre care "Armata Neagra" in frunte cu Filimon Bodiu.

In perioada hrusciovista (1953-1964) aspiratiile nationale ale basarabenilor au fost incurajate de unele
masuri de a asa zisului "dezghet hrusciovist amnistierea a 8000 de familii. condamnarea cultului
personalitatii, introducerea treptata a normelor ortografice firesti limbii romane, editarea operelor
scriitorilor clasici. In perioada respective, confruntarea dintre partid si opozitie a purtat un character
ideologic. Manifestarile de opozitie fata de regimul communist erau infaptuite de intelectuali si stundenti,
pentru limitarea lor. KGB-ul a mentinut sentimentul fricii. Statul sovietic a intensificat persecutiile impotriva
cultelor, in special a Bisericii ortodoxe, constiinta religioasa fiind incompatibila cu ideologia comunista.
Consiliul de Ministri al RSSM din 5 iunie 1959 preconiza includerea a 9 biserici. Credinciosii si comunitatile
monastic s-au opus vehement in special la manastirea Raciula unde a avut loc o adevarata rascoala: taranii
au pus mina pe furci si coase. Dupa 8 zile si 8 nopti de calvar maicele parasesc manastirea, revolta avind un
final tragic 3 morti, 8 oameni judecati si citiva raniti. Intelectualii moldoveni respingeau politica de
vulgarizare a limbii moldovenesti, dorind revenirea la alfabetul latin, stundentii pronuntindu-se impotriva
uitarii istoriei si culturii nationale:

impedicind stramutarea mon. lui Stefan cel Mare. In epoca "brejnevista" s-a revenit la politica de izolare a
cetatenilor dintre Prut si Nistru de Romania. Dar procesul de renastere nationala nu a disparut, fiind sustinut
de Romania indirect: vizita presedintelui, sustineren ideii ca Basarabia este teritoriu rominesc, publicarea in
revistele din Romania operelor autorilor basarabeni. Romanii basarabeni si-au afirmat aspiratiile nationale si
antisovietice, starea de nemultumire dominind in mediul scriitorilor, cadrelor didactice, stundentilor
cetatenilor. La Chisinau si in alte localitati activau grupuri de patrioti care doreau sa mentina Treaza
constiinta nationala si sa scoata la iveala politica de deznationalizare. La sfirsitul anilor '60, la Chisinau activa
Frontul National Patriotic, organizatiile care militau pentru renasterea spiritual si nationala a moldovenilor.
Ei doreau sa duca lupta contra jugului rusesc pentru a scapa romanii din Basarabia si Bucovina de
deznationalizare pentru a realize dorinta de secole a tuturor romanilor de a se uni intr-un singur stat Chiar si
Vasile Viscu, vicepresedintele Consiliului de Ministri al RSSM, lanseaza un manisfest adresat "moldovenilor si
moldovencelor. patriotii neamului nostrum" pronuntindu-se impotriva deznationalizarii, folosirea limbii
materne in institutii, reintoarcerea paminturilor stramosesti.