Traditionalismul

asa cum ii sugereaza si numele, pretuieste, apara si promoveaza traditia.

miscare literara manifestata in perioada interbelica, in opozitie cu modernismul
lovinescian, cele doua curente fiind reprezentative pentru perioada interbelica din
literatura roma.
punctul de pornire al acestui curent literar este in anul 1840 revista Dacia Literara,
unde in articolul Introductie, de Mihail Kogalniceanu impunea cele trei surse de
inspiratie ale operelor literare: istoria nationala, folclorul romanesc si natura locala.
preia elemente din orientarile antebelice: semanatorismul si poporanismul

Principalele trasaturi ale traditionalismului :

- ntoarcerea la originile literaturii
- istoria i folclorul sunt principalele izvoare de inspiraie
- preocuparea pentru satul romnesc ca vatr a spiritualitii autohtone
-excluderea mediul citadin, perceput ca periculos pentru puritatea sufletelor
- ntoarcerea spre trecut ca unic reper moral salvator
- cultivarea aspectelor tradiionale (obiceiuri, srbtori, costume, muzic,
gastronomie), n opoziie cu cele strine
-problematica taranului
- accent pe etic, etnic, social
- predilecia pentru teme precum pmntul i muncile cmpului, legtura cu pmntul,
cultul neamului i al naintailor, continuitatea generaiilor, ntoarcerea n locurile
natale, casa i biserica
- insistena asupra temei religioase, mai ales n liric, prin evocarea scenelor biblice
semnificative i autohtonizarea lor
-cultivarea constiintei religioase ortodoxe
- tipologia preferat: haiducul, rzeul, ciobanul, clugrul sau preotul
- proza realista de reconstituire sociala
- limbajul poetic se caracterizeaz printr-un registru stilistic arhaic i popular, vocabular cu
regionalisme
- respectarea sintaxei, a topicii i a punctuaiei consacrate
-specii epice in proza: romanul istoric, povestirea i nuvela social, romanul social, drama
istoric
-specii epice: n versuri (balada istoric, poemul)
specii lirice: (idila, pastelul, psalmul tradiional,

Reviste ce sustineau idei traditionaliste:

Gndirea
- a aparut la Cluj intre anii 1921-1944
- coordonata de Nichifor Crainic
- principalul text publicat de N Crainic in paginile revistei a fost Sensul traditiei.
- isi propune sa apere ceea ce e specific "sufletului national".
- sustine promovarea n operele literare a credintei religioase ortodoxe, elementul
esential de structura al sufletului taranesc.
- opera literara trebuie sa surprinda particularitatile sufletului national prin
valorificarea
miturilor autohtone, a riturilor si credintelor stravechi.
- neaga transformarile culturii romane dupa modelele straine.
-reprezentanti: Lucian Blaga, Ion Pillat, Vasile Voiculescu
Viata romneasca
- apare la Iasi, ntre 1906-1916 si are o orientare poporanista, o simpatie exagerata pentru
taranul obidit si asuprit.
- in 1920, revista si reia aparitia tot la Iasi, sub conducerea lui Garabet Ibraileanu,
schimbndu-si atitudinea, deoarece dupa primul razboi mondial taranii primisera pamnt si
drept de vot, de aceea n noua conceptie "va ramnea sentimentul de simpatie si solidaritate"
fata de taranime, "dar nu mila, nu vina, nu datoria".
- orientarea generala a revistei este n spiritul unei democratii rurale.
- reprezentanti: Mihail Sadoveanu, Ionel Teodoreanu, Al Philippide
Samanatorul
- apare la Bucuresti (1901-1910), condusa pe rnd de Al. Vlahuta si G. Cosbuc, Nicolae Iorga
si A.C. Popovici.
- articolul-program "Primele vorbe" reactualizeaza directiile Daciei literare.
- samanatoristii se opun influentelor straine, considerate primejdioase pentru cultura
nationala, Cosbuc sustinnd necesitatea unui ideal, a unei literaturi care sa lumineze poporul.
- Nicolae Iorga, principalul ideolog, sustine ideea intrarii n universalitate prin nationalism,
integrnd esteticul n etnic.
- reprezentanti: G. Cosbuc, Al. Vlahuta, st. O. Iosif