1.

Revolutia industriala reprezinta procesul de trecere de la productia manuala la

productia cu ajutorul masinilor-unelte, care sunt capabile sa realizeze operatii de
producere a unui bun economic,
2.Invntiile ce stau la baza progresului societati contemporane sunt caile ferate si
nautilus nave.
3. revoluției industriale nu încântă imaginația la fel de mult precum calea ferată: mărturie ar fi faptul că
este singurul produs al industrializării din secolul al XIX-lea, care a devenit subiect pentru literatură și folclor.
lipsa cărbunelui nu mai e o problemă, fiindcă Nautilius e condus cu electricitate; nu mai poate fi vorba de
ciocniri cu alte vase, fiindcă el singur poate naviga la asemenea adâncimi; nu te mai temi să înfrunți
furtunile, pentru că la câțiva metri sub apă poți găsi o liniște desăvârșită.

4.Opiiniile autorilor sunt diferite :in sursa a se zice ca Motivul a fost, fără îndoială, faptul că nici o altă
invenție nu a dezvăluit omului atât de clar puterea și viteza noii epoci; invenția a impresionat prin
desăvârșirea tehnică toată lumea”. Iar in sursa b se zice fiindcă el singur poate naviga la asemenea adâncimi;
nu te mai temi să înfrunți furtunile, pentru că la câțiva metri sub apă poți găsi o liniște desăvârșită. Iată,
domnule, ce înseamnă un vas adevărat”.

5. Revoluţia industrial reprezentat procesul de înlocuire în producţie a muncii manuale cu cea a maşinilor,
manifestându-se, mai întâi, în industria textilă. Datorita acesteia industria a devenit principala ramură
economică în diferite state; – s-au dezvoltat transporturile navale şi feroviare (locomotiva cu aburi, vaporul
etc); – s-au inventat becul electric, automobilul, telefonul, aparatul de fotografiat şi cinematograful; – a
crescut rolul burgheziei; – a sporit numărul muncitorilor industriali, care primeau salariu pentru munca
prestată;

2.1 Acțiuni întreprinse de Burebista, datorită cărora a izbutit să se înscrie printre geniile antichității. Sunt
pentru un moment a izbutit să unească de bună voie, ori cu ajutorul armelor, toate semințiile daco-getice, a
reușit să-și întindă stăpânirea chiar dincolo de vatra permanentă a acestora și să joace un rol de prim ordin
în Europa acelor vremuri. El a depășit în importanță limitele istoriei neamului său înscriindu-se printre
geniile antichității.

2.2 Modul in care regale Burebista a realizat unificarea geto dacilor a fost pe cale diplomatica sau cu ajutorul
armelor cel mai de seamă general roman, cu care însă n-a ajuns să se înfrunte pe câmpul de bătălie”.

2.3Opinia autorului despre calitatile organizatori ale lui Burebista este cai apreciaza ceia ce a realizat a
izbutit să unească de bună voie, ori cu ajutorul armelor, toate semințiile daco-getice, a reușit să-și întindă
stăpânirea chiar dincolo de vatra permanentă a acestora și să joace un rol de prim ordin în Europa acelor
vremuri.Crearea unui nou centru politico administarativ in munti si legile scrise belagines.

2.4Pericolol din partea romana si a unor neamuri barbare migratoare exemplu fiind expansiunea romana in
zona blacano-dunareana .

2.5 Burebista, Getul, devenit conducătorul unui popor epuizat de dese războaie, Geticul Burebista l-a ridicat
atât de mult prin foraj, abținerea de la vin și ascultarea de ordine, încât a obținut o stare puternică în câțiva
ani. , a creat un mare regat și a adus sub stăpânirea lor aproape toți vecinii geților; ajungând să fie temut de
romani înșiși, în timp ce a trecut Dunărea fără grijă de nimeni și a jefuit Tracia până în Macedonia și Iliria, în
timp ce celții care s-au amestecat. cu tracii și ilirii au fost devastați, în timp ce boii care l-au ascultat pe
regele Cristasiros, ca și taurisci au fost șterși de pe fața pământului”.

3.1

4.1mpactul politicii promovate de autoritățile țariste asupra societății din Basarabia în secolul al XIX-lea?

În urma semnării tratatului de pace de la Bucuresti (16/28 mai 1812), Imperiul rus, condus de Alexandru I,
anexează pămînturile de la est de Prut ale Moldovei, numite ulterior (1813) Basarabia. Din momentul
anexării și pe parcursul deceniilor secolului al XIX-lea, ţarismul a urmărit două scopuri principale în politica
sa în Basarabia. Un scop presupunea integrarea cît mai rapidă a provinciei în structurile social-politice ale
imperiului, lichidarea specificului naţional local și rusificarea populaţiei autohtone. Cel de-al doilea scop
ţinea de interesele geopolitice si strategice ale Ţarismului în Sud-Estul Europei. El presupunea cultivarea
unei imagini atractive a modelului rusesc de bună guvernare în ochii poparelor balcanice. Aceste două
scopuri se aflau în permanent contradicţie. În primele două decenii după anexare s-a acordat preferinţă
celui deal doilea scop, nefiind neglijat nici primul, care va deveni dominant începînd cu sfîrsitul anilor 20 ai
secolului al XIX-lea. Politica ţarismului s-a manifestat în organizarea politică-administrativă, în relaţiile social-
economică si viaţa naţional-culturală. O parte componentă a politicii sociale, promovată de ţarism, a
constituit-o politica de colonizare a Basarabiei cu populaţie nou-venită. Prin această politică se urmăreau
doua scopuri: crearea unui suport social al ţarismului în ţinut, în persoana colonistilor, si diminuarea
elementului autohton. După anexarea Basarabiei populaţia românească a provinciei alcătuia o majoritate
covîrsitoare (86%), dar în rezultatul unei masive colonizări a ţinutului ponderea acesteia va înregistra o
continuă scădere. În primul rînd, era colonizată zona de sud a Basarabiei (Bugeacul), de unde în timpul
războiului ruso-turc din 1806-1812 cîteva mii de nohai au părăsit Bugeacul, retregîndu-se la sud de Dunăre,
în Dobrogea. În anii 1808-1809 autorităţile ţariste transferă restul populaţiei nohaice din Basarabia în
regiunea Taurida. Teritoriul rămas pustiu este trecut în posesia statului rus. În loc să împartă acest pămînt
stăpînilor reali a ţinutului-moldovenilor, deoarece ei aveau puţin pămînt, autorităţile ţariste operează
transferări masive de populaţie alogenă în acest teritoriu: bulgari, găgăuzi, germani, evrei, greci, polonezi,
rusi etc. Tendinţele unioniste ale românilor basarabeni, care se manifestă după Unirea Principatelor
Române, suscită măsuri de vigilenţă din partea autorităţilor ţariste. Se înăspreste si politica de rusificare în
ţinut. Pentru a curma contactele românilor de pe ambele maluri ale Prutului, sunt adoptate măsuri severe
la frontieră si în interiorul provinciei. Românii sosiţi din Regat, Bucovina în Basarabia sunt supusi unei
supravegheri vigilente.