Inochentie Micu dezvolta argumentaţia istorică într-o petiţie intitulată Suplex Libellus -

adresată Curţii de la Viena şi împărătesei Maria Tereza. În 1744 este convocat un sinod la Blaj, în
urma căruia episcopul este exilat la Roma.
De la sfârşitul secolului al XVIII-lea, elita românească din Transilvania trece la o formulă
politică neconfesională. În anul 1791 este redactat Supplex Libellus Valachorum, program politic
şi naţional al Şcolii Ardelene, elaborat de personalităţi de seama: Petru Maior, Gheorghe Şincai,
Ioan Molnar Piuiariu, Samuil Micu, Iosif Meheşi, Ioan Budai Deleanu, Ion Para.
- Conţinut:
- desfiinţarea denumirii jignitoare de ,,toleraţi” pentru români;
- egalitate în drepturi cu celelalte naţiuni;
- utilizarea toponimiei româneşti;
- numirea în funcţii proporţională cu numărul locuitorilor etc.
Înmânat împăratului Leopold al II-lea, acesta îl trimite Dietei de la Cluj care îl respinge sub
motivaţia că recunoaşterea acestor drepturi ar fi răsturnat ordinea constituţională a Transilvaniei.

B. PROIECTUL POLITIC PAŞOPTIST

1. Context.
Anul 1848 a fost an revoluţionar pentru întreaga Europă. Revoluţia era considerată calea prin
care se putea pune în aplicare liberalismul economic şi politic şi era rezolvată problema naţională.
Elita politică românească dorea reformarea societăţii după modelul revoluţiilor europene.
Revoluţiile de la 1848:
- au fost o continuare a Revoluţiei franceze din 1789 - eveniment care încercase să impună
principiile de organizare a statului modern;
- revoluţiile reprezintă reacţia popoarelor europene împotriva sistemului stabilit de monarhiile
absolutiste în urma Congresului de la Viena din 1815, dominat de Sfânta Alianţă.
Proiectele reformatoare elaborate în Ţările Române la începutul secolului al XlX-lea.
sintetizate într-un program, au atins momentul culminant prin Revoluţia de la 1848-1849. Prin
programul Revoluţiei de la 1848 românii doreau să se alăture naţiunilor europene moderne.

2. Factorii favorabili declanşării revoluţiei române la 1848.

Intelectualii români cer în Principate şi în Imperiul Habsburgic:
- independenţă şi autonomie politică, prin invocarea dreptului legitim la autodeterminare al unei
comunităţi etnice;
- desfiintarea protectoratului Rusiei şi restabilirea echilibrului cu Imperiul otoman - în Ţara
Românească şi Moldova;
- unirea tuturor românilor din Transilvania, Banat, Bucovina într-un singur stat autonom.
Revoluţia de la 1848 din Principatele Române este, în primul rând, opera intelectualilor
liberali paşoptişti, care recunoşteau în Europa Occidentală un model politic şi cultural demn de
urmat. Aspiraţiile generaţiei de la 1848 şi-au găsit expresia practică în nemulţumirea tuturor
claselor sociale din Principate faţă de condiţiile politico-economice existente.

3. Forme de acţiune ale românilor la 1848

Distingem două planuri de manifestare ale spiritului naţional:
36
 - cel ţărănesc, tradiţional (al elitei intelectuale),
- cel burghez (liberal-democrat).
În primele luni ale revoluţiei intelectualitatea:
- a prelungit tradiţia legalistă, petiţionară din mişcarea românească, caracteristică perioadei
premergătoare revoluţiei de la 1848;
- s-au organizat adunări populare cu caracter plebiscitar - începutul procesului de organizare a
revoluţiei.
O inovaţie în această revoluţie a fost abandonarea principiilor elitiste în favoarea
reprezentativităţii naţiunii (poporului).
În Ţara Românească s-a format un Comitet revoluţionar însărcinat cu organizarea unei
revolte armate. Principiile exprimate de Comitetul revoluţionar la Islaz (9-21 iunie 1848) îşi au
originea în:
- memorandumurile boierilor reformatori;
- proclamaţia dată de Tudor Vladimirescu;
- aspiraţiile boierilor liberali din adunările legislative din cele două Principate.
Mişcările revoluţionare au continuat la Bucureşti - ducând la instaurarea unui guvern
provizoriu (14-26 iunie 1848) format în majoritate din tineri intelectuali liberali. Guvernul
provizoriu a căutat să-şi consolideze poziţia prin promovarea unor reforme şi înfiinţarea de noi
instituţii.

4. Programele revoluţiei române de la 1848

Programe Lideri politici Aspecte naţionale Modernizarea statului. Aspecte sociale

revoluţionare Drepturi şi libertăţi
cetăţeneşti
Petiţiunea V. Alecsandri, “Sfânta păzire a - desfiinţarea cenzurii; “Grabnica
proclamaţie Al. I. Cuza, Regulamentului - funcţii acordate după îmbunătăţire a
27 martie 1848, Gr. Cuza Organic” merit; stării locuitorilor
Iaşi (de teama unei - reforma şcolilor; săteni”
intervenţii armate a - siguranţă personală;
Rusiei) - desfiinţarea pedepselor
corporale.
Petiţia Simion “Naţiunea română - ,,Naţiunea română cere - desfiinţarea
naţională Bărnuţiu răzimată pe principiul libertatea de a vorbi, de a iobăgiei fără nici o
3-5 mai 1848, libertăţii, egalităţii şi scrie şi a tipări fără nici o despăgubire.
Blaj, fraternităţii, pretinde cenzură”;
Transilvania independenţa sa - Asigurarea libertăţii
naţională”; personale;
- lozinca Adunării de - şcoli româneşti;
la Blaj: “Noi vrem să - biserica română să fie
ne unim cu ţara”; egală în drepturi cu
- respingea anexarea celelalte biserici ale
Transilvaniei la Transilvaniei.
Ungaria.

Prinţipiile C. Negri, “Unirea Moldovei şi “Întemeierea instituţiilor “Împroprietărirea

noastre Vasile Vlahiei într-un singur ţării pe principiile de locuitorilor săteni
37
pentru Alecsandri stat neatârnat libertate şi egalitate şi făra nici o
reformarea românesc”. fraternitate”; despăgubire.”
patriei - desfiinţarea boierescului
12 mai 1848, şi a oricăror alte dări;
Braşov - egalitatea în drepturi
(revoluţionari civile şi politice;
moldoveni) - desfiinţarea tuturor
privilegiilor.

Petiţia ţării Eudoxiu Autonomia provinciei. - Autonomia bisericii - Desfiinţarea

20 mai 1848, Hurmuzaki ortodoxe; clăcii.
Cernăuţi, - o Dietă care să cuprindă
Bucovina reprezentanţi ai tuturor
stărilor;
- o conducere proprie în
administraţie, justiţie şi
politică;
- libertatea persoanei.

Proclamaţia Ion Heliade “Independenţa - egalitatea drepturilor “Emanciparea

de la Islaz Rădulescu administrativă şi politice; clăcaşilor ce se fac
9 iunie 1 848, legislativă a Ţării - adunare generală proprietari prin
Ţara Româneşti, pe temeiul compusă din despăgubire.”
Românească tratatelor lui Mircea şi reprezentanţi ai tuturor - Dezrobirea
Vlad Voievod şi stărilor societăţii; ţiganilor.
neamestec al nici unei - domn responsabil, ales
puteri din afară în cele pe cinci ani şi cautat în
dinăuntru ale sale.” toate stările societăţii;
- contribuţie generală,
libertatea absoluta a
tiparului;
- desfiinţarea rangurilor;
- instrucţie egală;
- contribuţie generală.
Petiţia Eftimie Murgu - Respectarea naţiunii - Autonomia bisericii - Emanciparea
neamului române; ortodoxe. clăcaşilor prin
românesc din - autonomia provinciei; despăgubire.
Ungaria şi - oficializarea limbii
Banat române.
15 iunie 1848,
Lugoj, Banat

Dorinţele Mihail “Unirea Moldovei cu - desfiinţarea privilegiilor;

Partidei Kogălniceanu Muntenia este cheia - egalitate în faţa legii;
Naţionale din bolţii - libertatea cuvântului;
Moldova fără de care s-ar - instrucţie egală şi
august 1848, prăbuşi tot gratuită;
Cernăuţi edificiul naţional.” - libertatea întrunirilor;
38
 - desfiinţarea rangurilor;
- contribuţie generală.

5. Factori care au împiedicat înfăptuirea programelor revoluţionare la 1848-1849

În Ţara Românească:
- intervenţia străină (cooperarea dintre Rusia şi Poarta Otomană).
- Guvernul provizoriu a fost înlocuit cu locotenenţă domnească (Ion Heliade Rădulescu, Nicolae
Golescu, Christian Tell) şi apoi cu un caimacam (marele boier Constantin Cantacuzino).
- Ruşii au instituit un control asupra Ţării Româneşti şi Moldovei (din septembrie 1848);
- Armata otomană a intrat în Bucureşti (la 13 septembrie 1848), punând capăt revoluţiei din Ţara
Românească.
- Domnitorul Mihail Sturdza a luat măsuri în Moldova împotriva revoluţionarilor de teama unei
intervenţii armate a Rusiei.

În Transilvania:
- acţiunile românilor îndreptate împotriva unirii Transilvaniei cu Ungaria au eşuat. Dieta din Cluj a
votat pentru anexarea Transilvaniei la Ungaria (18/30 mai 1848).
- în septembrie 1848 are loc a treia Adunare de la Blaj care votează o rezoluţie prin care se protestează
împotriva “uniunii” Transilvaniei cu Ungaria şi se trece la organizarea politică şi militară a
Transilvaniei: 15 prefecturi şi 15 legiuni.
- în martie 1849 este adoptată noua constituţie a Imperiului Habsburgic care recunoştea autonomia
Transilvaniei şi admitea existenţa naţională a românilor.
- Consecinţe:
- guvernul maghiar apelează la generalul polonez losif Bem să conducă armata maghiară care ocupă o
mare parte din Transilvania (fără Munţii Apuseni - Avram lancu);
- represiune împotriva românilor;
- sunt organizate “tribunalele de sânge”.
- în primăvara - vara anului 1849 au loc tratative româno-maghiare care înregistrează un eşec din cauza
armatei maghiare.
- Imperiul Habsburgic cere sprijinul Rusiei pentru înfrângerea revoluţiei maghiare
- la Debreţin (iulie) au loc tratative între Lajos Kossuth şi Nicolae Bălcescu: “Proiectul de
pacificare” - semnat la Seghedin şi prin care se recunoşteau unele drepturi ale românilor.
- august 1849 - armata maghiară capitulează la Şiria --> se încheie şi revoluţia din Transilvania.
- Revoluţia de la 1848 a demonstrat ca pentru reforma societăţii nu este de ajuns unitatea de acţiune
şi conştiinţă naţională. Unitatea statală este determinantă pentru modernizarea internă a ţării şi
obţinerea independenţei.

C. STATUL ROMÂN MODERN - ÎNFĂPTUIRE ŞI MODERNIZARE

1. Contextul intern şi internaţional

- Unirea Principatelor Române (Ţara Românească cu Moldova) a devenit ideea centrală, din punct
de vedere politic, a perioadei de după revoluţia de la 1848.
- în aprilie 1849 între Rusia şi Turcia se încheie Convenţia de la Balta-Liman.
39