Jurisprudența Curții de justiție a Uniunii Europene – Efecte majore asupra statului de drept

REFERAT

DISCIPLINA: DREPTUL LA UN PROCES ECHITABIL, PROTECȚIA

DREPTULUI LA VIAȚĂ PRIVATĂ ȘI DE FAMILIE ÎN JURISPRUDENȚA
CEDO

TEMA: Jurisprudența Curții de justiție a Uniunii

Europene – Efecte majore asupra statului de drept

COORDONATOR:
CĂTĂLINA GEORGETA DINU

Masterand:
Hîrcîială Marina
BRAȘOV
2021

1
Jurisprudența Curții de justiție a Uniunii Europene – Efecte majore asupra statului de drept

CUPRINS

CAPITOLUL I. ASPECTE GENERALE

1. STATUL...............................................................................................3

2. RAPORTUL DINTRE DREPTUL NAȚIONAL SI DREPTUL

EUROPEAN..........................................................................................4

CAPITOLUL. II EFECTELE JURISPRUDENȚEI EUROPENE ASUPRA

ROMÂNIEI

1. APLICAREA PRINCIPIULUI SUBSIDIARITĂȚII....................6

2. JURISPRUDENȚA CURȚII DE JUSTIȚIE A UNIUNII

EUROPENE SI EFECTELE ACESTEIA ASUPRA
ROMÂNIEI.........................................................................................7

CAPITOLUL. III CONCLUZII

2
Jurisprudența Curții de justiție a Uniunii Europene – Efecte majore asupra statului de drept

CAPITOLUL I. ASPECTE GENERALE

1. STATUL

Prin noțiunea de atribute ale statului se înțelege dimensiunile lui definitorii,

astfel cum rezultă din dispozițiile constituționale, ca expresie a voinței politice
și determinate de regimul politic și în același timp valori de principiu ale ordinii
constituționale.
Statul de drept, pluralismul, democrația, societatea civilă sunt incontestabil
valori universale ale gândirii și practicii politice contemporane și se regăsesc
exprimate normativ și în Constituția României, dar și în documentele
internaționale. Atributele statului configurează calitatea acestuia de subiect de
drept constituțional și definesc puterea, dar și raporturile complexe dintre stat și
cetățeni și celelalte subiecte de drept constituțional.1 Atributele statului român
reglementate normativ în dispozițiile art. 1 alin. (3) din Constituția României:
1. stat de drept;
2. stat social;
3. stat pluralist;
4. stat democratic2.

Definiția redă principalele elemente ale statului de drept - separația puterilor,

ca realitate a activității statale, aplicarea principiului legalității în activitatea
tuturor organelor statului, respectarea și garantarea drepturilor fundamentale ale
omului. Tot din această definiție rezultă trăsăturile de bază ale statului de drept,
respectiv:
a) libertățile persoanei umane reclamă garanții ale securității și dreptății prin
primatul dreptului și în special al Constituției;
b) moderarea executării puterii reclamă organizarea și adaptarea funcțiilor
organelor eratice și un sistem normativ ierarhizat.

1
https://lege5.ro/gratuit/gmztmmjxge4q/statul-de-drept-semnificatii-constitutionale-si-jurisprudentiale-
contemporane
2
Constituția României, Art. 1 Alin. 3

3
Jurisprudența Curții de justiție a Uniunii Europene – Efecte majore asupra statului de drept

2. RAPORTUL DINTRE DREPTUL NATIONAL SI DREPTUL

EUROPEAN

Uniunea Europeana este o entitate unica, având elemente

interguvernamentale și supranaționale si elemente ale unei democrații
parlamentare multipartinice. Astfel, politica Uniunii Europene este foarte
variată.

Dreptul Uniunii Europene este primul și unicul exemplu al unui cadru

juridic supranațional. Curtea Europeana de Justiție a decis în unul din
ultimele sale cazuri că dreptul Uniunii Europene constituie “o nouă ordine
juridică a dreptului internațional”. Devenind membre ale Uniunii Europene,
statele suverane naționale cedează autoritatea Uniunii Europene în beneficiul
mutual social și economic al popoarelor lor.

Dreptul european cuprinde o serie vastă de subiecte, deseori la fel de vastă

ca și legislația statelor membre. Când dreptul european intra în conflict cu o
reglementare națională, tribunalul național trebuie să dea prioritate dreptului
european.

Curtea Europeana de Justiție a decis în mai multe rânduri că dreptul

european este superior legilor naționale și chiar constituțiilor statelor
membre. Acest lucru este cunoscut ca principiul supremației sau al
precedentei dreptului european. Regulamentele și directivele internaționale
sunt parte din sistemele juridice ale statelor membre și prevalează asupra
legilor și a altor surse de drept naționale, deci instanțele trebuie să nu aplice
o lege națională în cazul în care aceasta este în conflict cu legislația
europeana. Datorita faptului că legislația comunitară are prioritate în fața
legislației naționale, statele membre au și obligația de a se asigura că nici o
reglementare națională nu reprezintă un impediment pentru implementarea
efectivă a dreptului european. În caz contrar, statul membru respectiv poate
fi atacat în justiție.3

3
EuroAvocatura.ro, Dreptul comunitar vs. Dreptul național, Publicare la data de 01 Jan 2008, Coordonator
avocat Marius-Cătălin Preduț, titular MCP Cabinet avocați.

4
Jurisprudența Curții de justiție a Uniunii Europene – Efecte majore asupra statului de drept

După aderarea României la Uniunea Europeană s-a produs o

anumită reconfigurare a efectelor dreptului unional asupra dreptului național 
instituindu-se și o prioritate în raportul dintre aceste două sisteme juridice.

Noua ordine juridică a UE, este stabilită în Tratatul de la Lisabona. Chiar

dacă, în mod oficial, Tratatul nu consacră expres supremația
dreptului Uniunii Europene asupra legislațiilor naționale ale Statelor 
naționale, are atașată Declarația nr. 17 cu privire la supremație, care se referă
la Serviciul Juridic al Consiliului și reiterează jurisprudența constantă a
Curții de Justiție a Uniunii Europene. Practic, deci, prin intermediul acestei
Declarații se asigură un control indirect asupra modului de respectare a
dreptului Uniunii Europene  în legislația internă al fiecărui Stat național
membru și direct de Curtea de Justiție a UE, una dintre cele mai importante
instituții ale Uniunii Europene(art. 13 TUE).4

Dreptul comunitar impune, de asemenea, obligații persoanelor fizice, care

pot fi invocate de alte persoane, aceste prevederi creând efect direct intre
persoane, cunoscut ca efect direct orizontal. Aceasta înseamnă ca cetățenii își
pot reclama drepturile garantate, ca si obligațiile create pentru ei de către
legislația Uniunii Europene.

Prevederile Tratatului și ale regulamentelor Uniunii Europene au efect

direct orizontal. In plus, regulamentele au aplicabilitate generala, sunt
obligatorii in integralitatea lor, direct aplicabile în toate statele membre și au
efect direct, atât orizontal cât și vertical.

CAPITOLUL II. EFECTELE JURISPRUDENȚEI EUROPENE ASUPRA

ROMÂNIEI

4
https://www.juridice.ro/essentials/5030/succinte-consideratii-relative-la-prioritatea-dreptului-uniunii-europene-
in-materia-civila-si-de-procedura-civila-in-raport-cu-dreptul-intern-art-4-5-ncc-si-art-3-4-ncpc-vs-art-148-din-
constitutie

5
Jurisprudența Curții de justiție a Uniunii Europene – Efecte majore asupra statului de drept

1. APLICAREA PRINCIPIULUI SUBSIDIARITĂȚII

Actul Unic European a introdus în dreptul comunitar conceptul de

subsidiaritate, stipulând că acțiunile Comunității pentru atingerea
obiectivelor politicii mediului au loc numai în cazul în care obiectivele nu
pot fi la fel de bine atinse și prin acțiuni la nivel național Conceptul a devenit
constituțional prin Tratatul Uniunii Europene care stipulează că în domeniile
care nu cad în competenta sa exclusivă, Comunitatea va acționa, conform
principiului subsidiarității, numai dacă obiectivele acțiunii propuse nu se pot
atinge suficient de bine de către statele membre și, ținând cont de efectele și
dimensiunea acțiunii propuse, pot fi mai bine atinse de Comunitate.5

Rezultă că potrivit principiului subsidiarității, legile sunt adoptate la nivel

european numai atunci când acestea sunt mai eficiente comparativ cu
legislația statelor membre, pe când dreptul comunitar este suveran în
domenii specifice. Pentru a veni in sprijinul funcționarilor publici și, cu
precădere, a specialiștilor în domeniul juridic, Institutul Național de
Administrație organizează în cadrul programelor de formare continuă
profesională și programe de Drept comunitar și integrare europeană. Aceste
programe au drept obiective cunoașterea și înțelegerea normelor care
compun Acquis-ul comunitar, cunoașterea mecanismelor care guvernează
raporturile la nivelul Uniunii Europene în vederea participării României cu
statut de observator, stat membru la activitățile instituțiilor europene,
înțelegerea și însușirea ordinii juridice a statelor membre. De asemenea, prin
organizarea acestor programe se au în vedere și consecințele integrării
europene pentru administrația publică românească.

2. JURISPRUDENȚA CURȚII DE JUSTIȚIE A UNIUNII

EUROPENE SI EFECTELE ACESTEIA ASUPRA ROMÂNIEI

5
EuroAvocatura.ro, Dreptul comunitar vs. Dreptul național, Publicare la data de 01 Jan 2008, Coordonator
avocat Marius-Cătălin Preduț, titular MCP Cabinet avocați.

6
Jurisprudența Curții de justiție a Uniunii Europene – Efecte majore asupra statului de drept

Jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene prezintă o importanță

deosebită în sistemul instituțional comunitar, întrucât ordinea de drept
comunitară a fost construită și dezvoltată îndeosebi prin influența acesteia și nu
neapărat prin acordul de voință expres al statelor fondatoare ale Comunității sau
printr-un plan detaliat al integrării europene elaborat de instituțiile comunitare.
Aderarea țărilor din Europa la Uniunea Europeană a generat cu timpul
probleme legislative și jurisdicționale inedite pentru instituțiile care participă la
viața juridică națională. Într-adevăr, punerea în practică a dreptului european
prin adoptarea de norme juridice naționale și aplicarea directă a dreptului
comunitar au dus pană în prezent la probleme sui generis atât pentru Parlament,
cât și pentru jurisdicțiile naționale, a căror rezolvare, în contextul general al
aplicării dreptului național, a devenit extrem de actuală, implicând de asemenea
o schimbare generală de atitudine.
1. La data de 18 mai 2021, C.J.U.E. (Marea Cameră) a pronunțat
hotărârea prin care a soluționat cauza C-355/19, conexată cu cauzele C-
83/19, C-127/19, C-195/19, C-291/19 și C-397/19, și a declarat următoarele:
„1. Decizia 2006/928/CE a Comisiei din 13 decembrie 2006 de stabilire a unui
mecanism de cooperare și de verificare a progresului realizat de România în
vederea atingerii anumitor obiective de referință specifice în domeniul reformei
sistemului judiciar și al luptei împotriva corupției, precum și rapoartele
întocmite de Comisia Europeană pe baza acestei decizii constituie acte adoptate
de o instituție a Uniunii, care pot fi interpretate de Curte în temeiul articolului
267 TFUE.
2. Articolele 2, 37 și 38 din Actul privind condițiile de aderare a
Republicii Bulgaria și a României și adaptările tratatelor pe care se întemeiază
Uniunea Europeană coroborate cu articolele 2 și 49 TUE trebuie interpretate în
sensul că Decizia 2006/928 intră, în ceea ce privește natura sa juridică,
conținutul său și efectele sale în timp, în domeniul de aplicare al Tratatului între
statele membre ale Uniunii Europene și Republica Bulgaria și România privind
aderarea Republicii Bulgaria și a României la Uniunea Europeană.

7
Jurisprudența Curții de justiție a Uniunii Europene – Efecte majore asupra statului de drept

Această decizie este obligatorie în toate elementele sale pentru România

atât timp cât nu a fost abrogată. Obiectivele de referință care figurează în anexa
la aceasta urmăresc să asigure respectarea de către acest stat membru a valorii
statului de drept prevăzută la articolul 2 TUE și au caracter obligatoriu pentru
statul membru respectiv, în sensul că acesta din urmă este ținut să ia măsurile
adecvate pentru atingerea acestor obiective, ținând seama în mod
corespunzător, în temeiul principiului cooperării loiale prevăzut la articolul 4
alineatul (3) TUE, de rapoartele întocmite de Comisie pe baza Deciziei
2006/928, în special de recomandările formulate în rapoartele menționate.
Reglementările care guvernează organizarea justiției în România, cum sunt
cele referitoare la înființarea în cadrul Ministerului Public a unei Secții pentru
investigarea infracțiunilor din justiție, intră în domeniul de aplicare al Deciziei
2006/928, astfel încât acestea trebuie să respecte cerințele care decurg din
dreptul Uniunii și în special din valoarea statului de drept prevăzută la articolul
2 TUE.
Articolul 2 și articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE, precum și
Decizia 2006/928 trebuie interpretate în sensul că se opun unei reglementări
naționale care prevede înființarea în cadrul Ministerului Public a unei secții
specializate care are competența exclusivă de a ancheta infracțiunile săvârșite
de judecători și de procurori fără ca înființarea unei astfel de secții să fie
justificată de imperative obiective și verificabile legate de buna administrare a
justiției și să fie însoțită de garanții specifice care să permită, pe de o parte, să
se înlăture orice risc ca această secție să fie folosită ca instrument de control
politic al activității respectivilor judecători și procurori susceptibil să aducă
atingere independenței acestora și, pe de altă parte, să se asigure că respectiva
competență poate fi exercitată în privința acestora din urmă cu respectarea

8
Jurisprudența Curții de justiție a Uniunii Europene – Efecte majore asupra statului de drept

deplină a cerințelor care decurg din articolele 47 și 48 din Carta drepturilor

fundamentale a Uniunii Europene.
Principiul supremației dreptului Uniunii trebuie interpretat în sensul că se
opune unei reglementări de rang constituțional a unui stat membru, astfel cum
este interpretată de instanța constituțională a acestuia, potrivit căreia o instanță
inferioară nu este autorizată să lase neaplicată din oficiu o dispoziție națională
care intră în domeniul de aplicare al Deciziei 2006/928 și pe care o consideră,
în lumina unei hotărâri a Curții, ca fiind contrară acestei decizii sau articolului
19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE.”
Având în vedere că la termenul de 20 mai 2021, când a avut loc dezbaterea în
ședința publică din fața Curții Constituționale cu privire la excepția de
neconstituționalitate invocată, atât P.Î.C.C.J. – procurorul general al României,
în calitate de parte în dosar, cât și procurorul de ședință au solicitat ca, în
analiza de constituționalitate pe care o efectuează, Curtea să țină seama de
Hotărârea din 18 mai 2021, pronunțată de C.J.U.E. în cauza C-355/19,
considerată un element ce poate determina un reviriment jurisprudențial sub
aspectul constatării incidenței Deciziei 2006/928/CE în controlul de
constituționalitate și, implicit, a încălcării art. 148 din Constituție, Curtea
urmează să analizeze cererea astfel formulată”.6

CAPITOLUL III. CONCLUZII

Reluând jurisprudența sa clasică și constantă referitoare la sistemul

normativ al UE, CJUE a reamintit semnificația juridică a principiului
6
https://www.ccr.ro/wp-content/uploads/2021/06/Decizie_390_2021.pdf

9
Jurisprudența Curții de justiție a Uniunii Europene – Efecte majore asupra statului de drept

interpretării conforme a dreptului național, a principiului prevalenței dreptului

EU, a principiului efectului direct al dreptului UE și a principiului eficacității
dreptului UE. Astfel, în acest caz concret, CJUE a ajuns la concluzia că, atunci
când judecă litigiul cu care sunt sesizate, acestea trebuie sa soluționeze litigiile
raportându-se și la dreptul național dar și la dreptul european.

Dincolo de poziționări moniste, dualiste ori pluraliste cu privire la raporturile

de sistem dintre dreptul UE și dreptul național al statelor membre, precum și
dincolo de distincțiile care pot fi făcute între supremația Constituției în cadrul
oricărui sistem normativ național și prioritatea de aplicare ori prevalența
dreptului UE față de orice dispoziții normative - inclusiv de natură
constituțională - din dreptul intern al statelor membre, în speța de față trebuie
observat că analiza CJUE se raportează la dreptul UE, iar analiza CCR se
raportează la Constituția României. Tocmai de aceea Curtea Constituțională a
României a acționat ultra vires atunci când, nesesizată de instanța care în mod
corect a trimis excepția de neconstituționalitate la CCR și întrebările
preliminare la CJUE, s-a lansat în aprecieri cu privire la competența jurisdicției
supranaționale.”7
Hotărârea CJUE din 18 mai 2021 ar fi putut deveni un argument suplimentar
pentru ca jurisdicția constituțională din România să realizeze un reviriment de
jurisprudență. Cu toate acestea, se consideră că revirimentul de jurisprudență ar
fi trebuit să intervină chiar și independent de Hotărârea CJUE, pe baza unei
reexaminări atente a prevederilor din Constituția României referitoare la statul
de drept, principiul legalității și al supremației Constituției, principiul egalității
cetățenilor în fața legii, precum și a celor care explicitează obligațiile ce revin
României ca stat membru al Uniunii Europene.

7
https://www.ccr.ro/wp-content/uploads/2021/06/Decizie_390_2021.pdf

10
Jurisprudența Curții de justiție a Uniunii Europene – Efecte majore asupra statului de drept

Prioritatea de aplicare presupune interpretarea, pe cât posibil, a dreptului

național în conformitate cu dreptul UE și, în subsidiar, atunci când interpretarea
conformă nu este posibilă, înlăturarea de la aplicare a dreptului național
contrar celui al UE. Înlăturarea de la aplicare poate fi realizată, din oficiu, atât
de instanțele judecătorești cât și de autoritățile administrative, atunci când
acestea trebuie să pună în aplicare concomitent norme din dreptul național și
din cel european și constată contradicții între cele două. Ea nu are semnificația
abrogării ori invalidării dreptului național contrar, căci administrația publică
sau instanțele judecătorești nu adoptă și nu abrogă norme juridice, ci presupune
doar compararea conținutului normativ al celor două norme juridice aflate în
sisteme normative diferite și alegerea celei care se va aplica în acel caz concret.
Abrogarea normelor naționale contrare dreptului UE poate fi realizată doar de
legiuitor; invalidarea normelor naționale contrare dreptului UE poate fi
realizată de jurisdicția constituțională. Însă în situația în care legiuitorul
național ori judecătorul constituțional nu pot acționa sau nu acționează,
articolul 148 din Constituție obligă autoritățile publice naționale să dea
invariabil prioritate de aplicare dreptului UE.8

BIBLIOGRAFIE

8
https://www.ccr.ro/wp-content/uploads/2021/06/Decizie_390_2021.pdf

11
Jurisprudența Curții de justiție a Uniunii Europene – Efecte majore asupra statului de drept

-Legislație-

Constituția României
DECIZIA nr.390 din 8 iunie 2021 referitoare la excepția de
neconstituționalitate a dispozițiilor art. 881 -889 din Legea nr. 304/2004 privind
organizarea judiciară, precum și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.
90/2018 privind unele măsuri pentru operaționalizarea Secției pentru
investigarea
infracțiunilor din justiție.

-Alte documente-
EuroAvocatura.ro, Dreptul comunitar vs. Dreptul național, Publicare la data de
01 Jan 2008, Coordonator avocat Marius-Cătălin Preduț, titular MCP Cabinet
avocați.

Marius Andreescu, Statul de drept. Semnificaţii constituţionale şi

jurisprudenţiale contemporane, https://lege5.ro/gratuit/gmztmmjxge4q/statul-
de-drept-semnificatii-constitutionale-si-jurisprudentiale-contemporane

Marin Voicu, Adrian Stoica, Succinte considerații relative la prioritatea

dreptului Uniunii Europene în materia civilă și de procedură civilă în raport cu
dreptul intern: art. 4-5 NCC și art. 3-4 NCPC vs. art. 148 din Constituție și art.
3-4 și 6 din TUE / art. 288 TFUE,
https://www.juridice.ro/essentials/5030/succinte-consideratii-relative-la-
prioritatea-dreptului-uniunii-europene-in-materia-civila-si-de-procedura-civila-
in-raport-cu-dreptul-intern-art-4-5-ncc-si-art-3-4-ncpc-vs-art-148-din-constitutie

12