Curs 1 SAE

Aspecte generale privind dreptul public comparat ~i dreptu! administrativ comparat

J. Schwarze 1 afirma acum multi ani {1992.) ca : "orice teorie legaia de astazi trebuie sa-51

evalueze continutul utilizand dreptul comparat, avand In vedere simiiaritatile In continua evolutie

dintre conditiile de viata ~i dintre notiuni de drept din mari regiuni ale lumii, ?i, lntr-adevar, cu cat

puterea de stat intervine mal mult In relatiile legale, cu atat este mal important sa se procedeze Ia o
2
comparatie a drepturilor publice".

Cu toate acestea, studii de drept comparat au fost realizate mai ales in domeniul dreptului

privat, probabil datorita faptului ca re!atiile dintre personae, inclusiv cele comerciale, sunt mai

dezvoltate decat cele dintre state.

Dreptul comparat este o metoda de a dobandi cuno?tinte, punand fata in fata iegisla~il

diferite, Ia niveluri diferite (micro sau macro niveluri). Astfel, apare posibilitatea de a identifica mc.i

u~or solutii la diverse probleme ce apar in sistemul juridic national sau In identificarea uno.- solu·!il

judedhore~ti Ia prob!eme de drept care uneori exced sfera nationala.· Studiile de drept comparat

sunt foiosite pentru aqiunile pregatitoare ale procesului legislativ, facilitand crearea unor sisteme
de drept cat mai compatibile lntre ele. Este ~i cazul sisteme!or juridice ale statelor membre ale
Uniunii Europene, care s-au influentat reciproc de-a !ungul timpului, preluand anumite institutii

juridice, concepte ~i principii, tocmai In scopul identificarii unor soiutii care au fost deja ve:ificcr~e ~·
experimentate de alte state. In dreptul organizatiilor internationale, folosirea dreptu!ui corv-lparat

este o preconditie pentru orice tip de noi instrumente juridice. 0 analiza amanuntita a iegisiatiilor

nationale va releva care valori sunt apte pentru o implementare pozitiva fn interiorul •.mtel

camunitati de state ~i care procese sunt mai potrivite per.tru a asigura reallzarea principiiic.r

In ceea ce prive~te dreptul administrativ comparat, este cunoscut faptui d :·n drept.,;i

administratlv formele institutionale se dovedesc a fl rezistente Ia schimbare, deoarece re!a\ia dint•2

" Profesor de drept Ia Universitatea din Freiburg, Germania_; aubr c:i unor studii ~i numeroase cartl in dorr.eniui
dreptuiui international, dreptului european, dreptului comparat.
2
'· Schwartze, European Administrative !..aw, In Office for Official Pubiications of the .:uropear. Corr:n:.mitie:..
Sweet and Maxwelt,19S2, apud loan Alexand;u, Drept administrativ c.?mparat, Ed. i..umina Lex, :3u-::;.::-e~t;,
2.003, p.5.
; :oar: Alexami-:.:, op. cit., p. 7-8
 administratie ~i cetatean, nivelul centralizarii ~i lntregul stil de administrare sunt Intr-a mare masura

expresia particularitatilor nationale 4 •

Dupa al doilea razboi mondial dreptul administrativ european a ca~tigat o noua dimenslune:,
,•)'·,~

prin cooperarea stateior europene din 'Co~·~iliul Europei ~i din Comunitatea Europeana, prin
;)-,_.vv\.
activitatea desfa~urata de catre Curtea Europeana a Drepturilor Omului ~i masurile pe care statele

erau obligate sa le ia pentru respectarea drepturilor recunoscute prin Conventia Europeana a

Drepturilor Omului (ConvEDO) (Conventia pentru apararea drepturilor omului ~i a libertatilor

fundamentale- Roma, 4 nov.1950-Consiliul Europei).

Formularile Curtii Europene a Drepturilor Omului {CEDO I EHCR - Strasbourg, Franta, 47

judecatori, cate unul din fiecare stat membru al Consiiiului Europei), prin care se stabileau

semnificatii autonome pentru anumite concepte In legatura cu judecarea cauzelor aflate pe rolui ei,
(l~ 1.·
au deseori legatura cu activitatea administratiei/ tormulari!e comparative ale CEDO, sunt relevante

pentru dreptul administrativ~ al statelor europene ~~ au contribuit Ia europenizarea acestei ramuri de

drept. A~adar, CEDO era interesata in mod deosebit de dreptul comparat, tocmai pentru a putea

interpreta ~i a ~a decide cat mai corect in fiecare cauza In parte, pornind tot de Ia experien~a
instantelor statelor europene.

Mai mult, dreptul administrativ comparat joaca un rol important in dezvoltarea principiilor

generale ale dreptului administrativ Ia nivei europea~prin contributia Curt)i de Justitie a Uniunii
Europene {OUE-luxembourg, Luxembourg}, care, prin deciziile luate In cauze!e judecate, a promovat

In permanenta acele concepte care sprijina o buna administrare a treburilor publice 'in stateie
membre, pornind tot de Ia hotararile regasite In jurisprudenta stateior Uniunii Europene. !n

permanenta a fast remarcata o influenta reclproca lntre dreptul administrativ na~ionai ~i cei
european, in formula rea principiilor generale <Jie dreptului european, CJUE avand in vedere principiile
!·ecunoscute In sistemele nationale, care de cele mai multe ori sunt asemanatoare. CJUE recurge Ia
aplicarea pr1ncipiilor legale generale ale stateior memnre acolo unde apar lacune In dreptu;

european, astfel lncat aceste principii devin accesibile dreptului european prin folosirea dreptuiui

comparat. Aceste principii europene astfel obtinute influenteaza Ia randullor dreptul administrativ al
statelor membre, dreptu! european fiind apiicat de autoritatile statelor membre conform norrnelcr
dreptului europear. 5 •

4
loan Alexandru, op.cit., p. ·1.8.
s 1derr~ . p. 19-27.
 A?adar, cunoa?terea dreptului national a devenit insuficienta 6, statele europene flind In

prezent interesate de cunoa?terea sistemelor jurldice ale statelor cu care interactioneaza ~:

colaboreaza. Si sa nu uitam ca )umea de astazi, ca ~~ cea a secolelor urmatoare, este una a

integdirilor, a organismelor regionale, continentale sau internationale {procesul g/obalizarii)'n.

Functionarea Uniunii Europene presupune eforturi sustinute din partea statelor membre pentru

crearea acelui spa~iu european care sa asigure tuturor cetateniior europeni un mediu de viata mai

bun, printr-o guvernare ~i administrare eficiente.

in doctrina juridica administrative) europeana se afirma ca statele membre ale Uniunii

Europene lmparta~esc de regula acelea$i principii aplicabile administratiei publice ?i aceea~i nevoie

comuna de a implementa unitar dreptul Uniunii Europene. In consecinta, In sistemele juridice

nationale s-au produs modificari importante In modul de abordare a procedurii administrative,

urmarindu-se armonizarea reglementari!or nationale cu ce!e europene8 .

Tn doctrina juridica romaneasca se sustine di fiecare sistem de drept contine o serie de

principii generaie ale dreptului, identificate de instantele judeditore~ti ~i inserate in dreptul pozitiv 9 .

Aceste principii trebuie analizate din perspectiva mediului lor juridic, al sistemului de drept !n care se

manifesta ~i, fn consecinta, prin prisma semnificatiilor lor diferite de Ia stat !a stat 10 • Prindpiile s<:

regasesc In legisiatia administrativa a statelor membre, ele fiind adaptate continuu Ia schimbariie t::e

apar In societatea europeana, pe masura ce aceasta evolueaza. Contactu! permanent intr&

functionarii publici din statele membre §i functionarii din cadrul institutiilor §i organismeior Uniunii ;

determinat lmparta~irea principiilor ~i valorilor de baza ale administratiei publice ~i a condus Ia o

convergenta tacita dar asumata fntre administratiile nationale 11 .

Spre exemplu, consultantii care au desfa§urat activitati fn cadrul Programului SIGMA [5uport

pentru Tmbunatatirea Managementului §i Guvernarii in tarile din Europa Centrala ~i de Est) au

organizat frecvent conferinte pe teritoriul statelor In curs de aderare Ia Uniunea Europeana !a acea

A. Groza, Comunitatile europene ~i cooperarea politico europeana. Emergenta unei identitati europene, Ea.
5

C.H.Beck, Bucure~ti, 2008, p. 6, apud M.-E. Mihailescu, lnstitutii administrative europene: note de curs, Ed.
Hamangiu, Bucure~ti, 2017, p. 2.
Antonie lorgovan, Tratat de drept administrativ, veL I, ed. 4, Ed. Ail Beck, Bucure~ti, 2005, p. 10.
7

3
Jurgen Schwarze (ed.), Le droit administratif sous /'influence de /'Europe. Une etude sur ia convergence des
ordres juridiques nationaux dans !'Union Europeene, Nomos Verlagsgesellschaft Baden-Baden, Bruylant
Bruxelles, 1996, p. 789.
9
Mihai Oroveanu, Tratat de drept administraUv, ed. a 11-a, Ed. Cerm3, Bucure;;ti. 1998, p. 106.
~o Jurgen Schwarze, op.cit., p. 111
11
Francisco Cardona Peret6, The European Administrative Spa::e. Assessing App:-cxtmot/on of .Adrnin!::t:'Dri>lt:
Principies and Practices among EU Member States.. SIGMA Paper, p. 2-3, disponibil fa pagfnc
htto://www.siqmaweb.orq/oublications/35678337.odf., accesata Ia dara de 14 februarie 2017.
 vreme, cu scopul de a se documenta in privin~a administratii!or publice din acele state ~i pentru a-;;i
prezenta Ia randul lor cuno~tintele pe care le-au acumulat 'in peste 20 ani !n ceea ce prive~te

modalitatile de fmbunatatire a activitatii administratiei publice 12 • Ace~ti speciali~ti au ?i formu!at o

serie de principii care ar trebui sa fie aplicate de administratia publica 'intr-un stat membru sau care
urmeaza sa adere Ia Uniunea Europeana.

De altfel, ~i in domeniul ~tiintei administratiei s-a afirmat ca "exista anumite va!ori ;;i

principii comune, dezvoltate de practicile administrative contemporane ~i de traditiiie europene

democratice cu o influenta puternid\ asupra spatiului administrativ a! Uniunil Europene ca lntreg ~!

asupra fiecarui stat membru In parte" 13 •

Utilizarea acelora~i principii in aplicarea dreptului national ~i a celui european de catre

institutiile statelor membre a atras In timp existenta unor norme de drept administrativ comune

statelor europene membre ale Uniunii. Cu alte cuvinte, dreptul administrativ national s-a europenizat
~i s-au creat premisele Spafiului Administrativ European.

In doctrina romaneasdi se afirma ca obiectivul principal a/ dreptului administrativ romanesc

fl reprezinta integrarea dep/ina In sfera dreptului administrativ european 14, mai exact, In acel spaflu
administrativ european identificat Ia nivelul statelor membre ale Uniunii Europene, prin asimilarea
standardelor comune ale administra\iei publice, definite de lege ~i \ntarite prin practici ~i mecanisme

responsabile 15 • lar aceste standarde trebuie privite prin prisma specificului national, al sistemului

constitutional roman ~i al dreptului administrativ roman, a~a cum se pronunta cu mai bine de un
deceniu in urma un cunoscut autor de drept public 16 •

12
A se vedea pagina http://www.sigmaweb.org/pub!ications/public-governance papers.htm. accesat2 ia 14
februarie 2017.
3
" Ani Matei, Tatiana-Camelia Dogaru, Convergenta administrativa In zona balcanica. Analiza empirica a ooiiticii
s~ciale In Romania ~i Bulgaria, In Economie teoretict:i $i aplicata, vof. XV!I (2010), nr. 3(544). p. 18. .
1
_ ~ Dana Apostol Tofan, Drept administrativ, '/OI. I, ed. 3, Ed. CH.Beck, Bucure~ti, 2014, p. 3.
~: Da~a ~postol Tofan, lnstitutii administrative europene, Ed. C.H.Beck,. Bucure?ti, 2006, p. 33.
- Amon1e !orgovan, op.cit., p. XV.
 C 2w4 Principii fundamentale aplicabile in administratia publica a statelor
membre ale UE ~i in sistemul institutional al UE

1. Notiuni generale privind principiile administratiei publice Ia nivelul statelor

membre ale UE
Principiile dreptului sunt prescripfii fundamentale ale continutului normelor juridice, ce au
un ro/ constructiv §i valorizator pentru sistemul de drept1 . Principiile de drept sunt extrase de
obicei din dispozitiile constitutionale sau sunt deduse pe cale de interpretare.
Principiul de drept administrativ reprezinta acea ,idee calauzitoare a continutului tuturor
normelor juridice de drept administrativ, care influenteaza atat structura cat !?i dezvoltarea
sistemului administrativ"2 .intr·o alta opinie3 , principiile administratiei publice constituie un
ansamblu unitar de reguli de baza, de natura politica, economica, juridica ~i sociala care ii
determina organizarea :;;i functionarea.
Analiza principii/or care guvemeaza administratia publica, atat Ia nivelul institutiilor Uniunii
Europene, cat :;;i Ia nivelul autoritatilor statelor membre ale UE, reprezinta punctul de plecare
pentru evaluarea calitafii guvemarii §i administrarii Ia nivel european.
La nivelul Uniunii Europene au fest concepute !?i=apmhate o serie de reguli · privind
functionarea institutiilor sale, avand in vedere recunoa~terea necesitatii apropierii de cetateni
!?i necesitatea respectarii drepturilor fundamentale ale acestora. La fel ar trebui sa se procedeze
!?i Ia nivel intern. Fiecare stat membru al Uniunii Europene ar trebui sa se preocupe pentru a
identifica l?i promova cele mai adecvate masuri pentru asigurarea unei bune guvemari §i a unei
bune administrliri. ldentificand ii aplicand Ia nivel national principiile care guverneaza
activitatea administratiei publice Ia nivel european, se pot crea premisele unei
administratii publice nationale transparente ~i eficiente, apropiata de nevoile ~i interesele
propriilor cetateni.
Principiile comune aplicabile administratiei publice sunt cuprinse in legislatiile statelor
membre ale Uniunii Europene atat in legi, cat ~i in acte ale guvernelor ~i sunt mentionate In
jurisprudenta instantelor judecatore~ti referitoare Ia litigii ce apar datorita proastei functionari a
administratiei publice4 . Trebuie, de asemenea, facuta precizarea ca exista principii care sunt

Nicolae Popa, Teoria genera/a a dreptului, ed. 5, Ed. C. H. Beck, Bucure~ti, 2014, p. 95.
1

2
loan Alexandru, Reflectii privind evolutiile contemporane ale democratiei constitutionale, In Revista de Dreot
Public, nr. 3 I 2006, p. 5-7. '
Liviu Coman-Kund, Analiza organizationala ~i $tiinta administratiei, Partea a il-a, Universitatea Dunare2 de Jos
3

Galati, suport de curs, Galati, 2004, p. 21.

4
Dana Apostol Tofan, op.cit., 2006, p. 30.
prevazute in acte normative dar ~i principii care, de~i nu sunt prevazute In acte normative,
se degaja prin generalizare5.

2. Principii fundamentale aplicabile in administratia publica a statelor membre ale UE

~i in sistemul institutional al UE
Analizand atat legislatia cat ~i doctrina juridica, de~i opiniile sunt diverse, se constata ca o
serie de principii aplicabile administratiei publice se regasesc suficient de des pentru a putea fi
considerate principii fundamentals pentru acest domeniu :
Principiul legalitatii actiunii autoritatilor administratiei publice,
Principiu egalitatii persoanelor in relatia cu autoritatile administratiei publice
Principiul impartialitatii actiunii administratiei publice
Principiul proportionalitatii actiunii administratiei publice
Termenul rezonabil de actiune aladministratiei publice
Principiul respectarii vietii intime, familiale ~i private de catre autoritatile
administratiei publice
Principiul securitatii/stabilitatii raporturilor juridice in administratia publica
Principiul transparentei in administratia publica

2.1. Principiul legalitatii acpunii autoritatilor administratiei publice

Dreptul administrativ romanesc este dominat de principiul Jegalitatii. Potrivit art. 1 alin.(3) din
Constitutia Romaniei republicata. : Romania este stat de drept, democratic §i social, In care
demnitatea omului, drepturile §i libertatile cetatenilor, Iibera dezvoltare a personalitatii umane,
dreptatea §i pluralismul politic reprezinta valori supreme, In spiritu/ traditiilor democratice ale
poporului roman §i idea/uri/or Revolutiei din decembrie 1989, §i sunt garantate.Afirmarea
"statului de drept" chiar din primul articol al Legii fundamentals semnifica "subordonarea tuturor
autoritatilor publice fata de lege :;;i faptul ca principiul legalitatii constituie unul din pilonii de baza
ai sistemului juridic romanesc"6 .
Tot In primul articol al Constitutiei este consacrat principiul suprematiei Constitutiei,
conform caruia legea trebuie sa respecte norma constitutionala: "ln Romania, respectarea
Constitutiei, a suprematiei sale §i a legilor este obligatorie - art. 1 a/in (5)"7. Pozitionarea
--4
Dumitru Brezoianu, Drept administrativ.Partea genera/a, Ed.Universitatii Titu Maiorescu, Bucure~ti, 2003, p. 51.
5

6
Cezar Corneliu Manda, op.cit., 2005, p. 105.
'Alin. (5) din art. 1 al Constitutiei Romaniei, republicata In M.Of. ai Romaniei, Partea I, r.r. 767/31.10.2003.
principiului respectarii Constitutiei, a suprematiei sale ~i caracterul obligatoriu al legilor In primul
titlu al actului fundamental, denumit "Principii generale", demonstreaza, tara indoiala, importanta
acordata legalitatii in sistemul juridic roman 8 •
in Constitutie este subliniata Inca o data, In art. 16, preeminenta legii in reglementarea
relatiilor sociale, alin. (2) al acestuia prevazand expres ca ''nimeni nu este mai presus de lege".
Puterea executiva, pentru a executa ~i a organiza executarea legii, are obligatia de a
respecta atat prevederile constitutionale cat ~i prevederile actelor aprobate de puterea
legislativa.De asemenea, art. 52 din Constitutia Romaniei republicata reglementeaza dreptul
persoanei vatamate de o autoritate publica de a so/icita recunoa§terea dreptului pretins sau a
interesu/ui legitim, anularea actului §i repararea pagubei, iar conditiile ~i limitele exercitarii
acestui drept se stabilesc prin Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificarile
~i completarile ulterioare9 .
De altfel, numeroase acte normative romane~ti mentioneaza expres principiul legalitatii ca
regula de baza pentru activitatea autorit{itilor publice sau a personalului din cadrul acestora.
A~adar, principiul legalitafii, element fundamental al bunei admini~trari, este recunoscut In
sistemul juridic romanesc ca principiu general al dreptului, al·carui respectare trebuie
..;;:::;=-
asigurata in administratia publica atat Ia nivel local cat ~i Ia nivel central, contribuind astfel Ia
cre~terea increderii cetatenilor In activitatea autoritatilor publice.
Verificarea legalitatii actelor administrative trebuie sa se realizeze insa, conform unei opinii
actuale, ~i ,prin raportare Ia legislatia europeana, tratatele internationale ratificate de Romania,
dispozitiile Conventiei europene a drepturilor omului ~i (... ) nu in ultimul rand; jurisprudenjei
constante a CED0" 10 . Am fi tentati" sa adaugam ~i jurisprudenta CJUE, care a contribuit ~i
contribuie Ia dezvoltarea principiilor generale de drept aplicabile Ia nivelul UE, bazate pe
principiile constitutionale ale statelor membre ale UE. De altfel, se propune ca In viitorul Cod
administrativ sa fie expres stipulat principiul legalitatii actelor administrative, in aplicarea
principiului prioritatii dreptului UE in statele membre ale UE. 11
La nivelul Spatiului Administrativ European, analizand iegislatia statelor membre ale Uniunii
Europene se constata ca principiullegalitatii se regase~te in constitutiile statelor europene.

s· Verginia Vedina~, Principii/e dreptului comunitar consacrate in Constitutia Romaniei revizuita ~i repub!icata, 7n
Revista Roman a de Drept Comunitar nr. 3/2006, p. 61.
9
Publicata In M.Of. al Romaniei, Partea 1, nr. 1154/07.12.2004.
10
Ana Muntean, Formele controlului de fega/itate In dreptul Uniunii Europene: proiectii in dreptul roman, Ed.
Universul Juridic, Bucure~ti, 2013, p. 24.
11
Idem, p. 25.
 in Germania principiullegalitatii este recunoscut, avand in vedere prioritatea legii scrise §i a
suprematiei Constitutiei in raport cu celelalte norme juridice interne. Astfel, conform art. 20 alin.
(3) al Legii fundamentale a Republicii Federale Germania12 , autoritatea executiva trebuie
exercitata in acord cu legea ~i trebuie sa asigure respectarea drepturilor fundamentale ale
oamenilor, a~a cum prevede art. 1 alin. (3) al aceluia~i act normativ. Executivul german este
obligat ca in activitatea sa sa tina cont atat de principiile generale ale dreptului national, cat ~i

de drepturile fundamentale recunoscute ~i garantate prin Constitutie13 , dar ~i de reglementarile

adoptate in sistemul Uniunii Europene. Controlui de constitutionalitate este exercitat de Curtea
Constitutionala Federala. Pot face obiectul controlului de constitutionalitate atat norme!e
adoptate de Guvern, cat ~i inactiunile acestuia care determina fncalcarea drepturilor altui organ
federaJ1 4 .
Tn ltalia, prin art. 1 ~i art. 134 din Constitutie15 se consacra suprematia Legii fundamentale
asupra legilor $i a celorlalte acte cu putere de lege. Sunt considerate acte cu putere de lege,
actele normative emise de Guvern (Consiliul de Mini~tri) In baza abilitarii acordate de
Parlament, decretele-legi (acte normative emise de Guvern ca reactie imediata ~i necesara Ia
anumite situatii de urgenta, care in 60 de zile trebuie transpuse in lege de catre Parlament).
Actele mentionate sunt supuse controlului de constitutionalitate exercitat de Curtea
Constitutionala a Republicii ltaliene. Celelalte reglementari ale Guvernului italian sunt supuse
controlu/ui de legalitate efectuat de judecatorii instantelor ordinare sau administrative16 • Art. 113
al Legii fundamentale italiene instituie dreptul oricarui cetatean de a solicita protectia juridica a
drepturilor ti intereselor legitime impotriva tuturor actelor administratiei publice. lar in
art. 97 se stabile~te, de asemenea, ca ,serviciile publice sunt organizate potrivit legii, pentru a
asigura eficienta §i impartialitatea administratiei". A~adar, pe langa principiul legalitatii in
activitatea administratiei este consacrat in legea fundamentala ~i principiul imparfialitatii actiunii
administratiei ~i eel a/ eficientei acesteia, elemente esentiale pentru realizarea dreptului
fundamental/a buna administrare.

12
Legea Fundamentala pentru Republica Federala Germania, traducere de E. Foqeneanu, Ed. All Educational,
Bucure~ti, 1998. Este disponibiUi varianta In limba romana (http://codex.just.ro/Tari/DE) sau varianta In limba e 1~gleza
(https:J!www.btg-bestellservice.de/pdft80201000.pdj), accesate Ia data de 5 noiembrie 2017.
R.-A. Lazar, Legalitatea actului administrativ. Drept romanesc ~i drept comparat Ed. All Beck Bucure~ti. 2004 p.
13

16-19. ' ' -< ' '.

A se vedea Raportul. na~ional pentru eel de-al XV-lea Congres al Conferintei Curtilor Constitutionale Europene,
14

~rezentat de Curtea Const1tutwnala FederalS., congres ce a avut Joe la Bucure~ti In perioada 23.05.2011-25.05.20! J
\http:l!www.confeuconstco.org/reportskep-xv!GERM4NlA%20ro.pdj),
15
accesata la data de 5 noiembrie 2017.
(http://codex.just.ro/Tari/!T), accesata Ia data de 5 noiembrie 2017.
16
A se vedea Raportul national pentru eel de-al XV-lea Congres a! Conferintei Cun;ilor Constitutionale Europene.
p~ez:ntat de Curtea Constitutionala a Republicii Italiene, congres ce a avut Joe Ia Bucure~ti 'in perioada 23.05.2011-
2::l .O::l .2011 (http:, 1www. confeuconstco. org/reportsirep-:n>/!TALIA %2 Oro .pdf), accesata Ia data de 5 noiembrie 2017.

-----------------------------------
 Constitutia Greciei stabile~te, de asemenea, suprematia Legii fundamentals, ierarhia
normelor juridice, puterea de reglementare conferita executivului ~i garantiile oferite de puterea
judiciara In vederea respectarii principiului legalitafiP 7 . Art. 82 al Constitutiei stabile~te ca
Guvernul este eel care coordoneaza politicile publice, cu respectarea prevederilor Constitutiei §i
ale legilor tarii. De asemenea, potrivit art. 83, mini§trii trebuie sa i§i exercite atribufiile 1n limitele
prevazute de lege 18 . Tn acest stat functioneaza doua ordini jurisdictionale: ordinea judiciara, ce
are ca instanta suprema Curtea de Casatie ~i ordinea administrativa, ce are ca instanta
suprema Consiliul de Stat. Ambele jurisdictii au dreptul de a controla constitutionalitatea legii, iar
cand apar opinii diferite intre cele doua jurisdic~ii conflictul este solutionat de o Curte Suprema
Speciala19 .
Constitutia Spaniei prevede expres in Partea introductiva ca Spania este un stat de drept,
democratic ~i social, care garanteaza principiul legalitatii. ierarhia normelor juridice, securitatea
juridica !1i interzicerea arbitrariului in activitatea autoritatilor publice. Legea fundamentaia
precizeaza expres in art. 97 faptul ca Guvemul trebuie sa acjioneze numai Tn conformitate cu
Constitufia §i celelalte legi ale statu/ui, iar administratia publica, potrivit art. 103, trebuie sa
asigure realizarea interesu/ui general respectand legea 20 . A~adar, principiul legalitlitii actiunii
administra{iei pub/ice este consacrat prin normele legii fundamentale, fiind considerat, ca ~i in
alte state europene, principiu de baza al unui stat de drept. Tribunalul Constitutional are
competenta de a verifica conformitatea cu Constitutia a ,legilor, dispozitiilor din regulamente sau
a actelor avand putere de lege" 21 . Sunt incluse aici ~i reglementarile adoptate de Guvern In
baza delegarii acordate de Parlament. Se impune mentiunea ca Tribunalul Constitutional
Spaniol poate declara neconstitutionalitatea unui Decret-lege aprobat de Guvern nu pentru ca
ar avea prevederi contrare Constitutiei, ci pentru ca nu existau circumstantele care sa justifice
adoptarea acestuia de urgenta de catre puterea executiva. Mai trebuie mentionat faptul ca
Spania fiind un stat regional, Constitutia stabile~te care sunt prerogativele rezervate statului ~i
care sunt prerogativele regiunilor. Regiunile se bucura de o larga autonomie, ceea ce implica §i
anumite competente legislative, pe cand provinciile ~i municipiile, au doar competente
administrative. La nivelul regiunii, controlul administrativ se realizeaza de catre un organ special
al Guvemului, iar Ia nivelul colectivitatilor teritoriale locale este numit un delegat al Guve·mului.

17
R.-A. Lazar, op. cit., p. 20.
18
Constitutia Greciei (http://codex.just.ro!Tari!EL), accesati1la data de 5 noiembrie 2017.
19
L. Coman-Kund, op. cit., p. 82.
° 2
Constitutia Spaniei (http://codex.just.ro/Tari!ES). accesata Ia data de 5 noiembrie 2017.
Legea organic!!. a Tribunalului Constitutional n~. 2/1979, cu moditidtrile ulterioare. A se vedea Rapor:~.;~ •ntior:al
21

pentru eel de-al XV-lea Congres al Conferintei Cun;iior Constitu1ionale Europene, prezentat de Tribunalul.Const:m\ion"i
::;l Spaniei (https:i!www.ccr.ro,!!ploads/congres!SPANIA%20ro.pdj), accesata la data de 5 noiembrie 2017.

5
Autoritatea de control poate ataca actul apreciat ca ilegal in fata tribunalului administrativ, fara
ca acest lucru sa determine suspendarea lui de drept. Controlul administrativ asupra actelor
colectivitatilor teritoriale locale vizeaza numai legalitatea ~i se realizeaza a posteriori. Controlul
jurisdictional al actelor administrative se realizeaza de catre tribunalele administrative, distincte
de instantele judiciare de drept comun 22 .
in Marea Britanie, conceptul de rule of law, ce semnifica suprematia dreptuiui, a
caracterizat sistemul juridic englez dupa sfar~itul absolutismului regal. Acest concept,
considerat o notiune diferita de principiul legalitatii1 dar totu$i apropiata~ stabile~te ca
actiunea, atat a oamenilor politici, cat §i a functionarilor, trebuie sa se bazeze intotdeauna pe
autoritatea atribuita prin lege, dar ~i faptul ca legea trebuie sa fie conforma criterHior minime de
justitie §i echitate23 • A~adar, se stabile~te ca guvernarea trebuie sa se realizeze astfel Tncat sa
se limiteze puterea discretionara ~i excesul de putere al autoritatilor publice24 . ,Domnia legii"
inseamna ca toate organele statului, dar ~i fiecare cetatean, respecta regula de drept
prestabilita, considerand-o sacra25 . Se considera ca Ia baza intregii activitati sociale este legea,
care se aplica unitar atat indivizilor, cat !?i autoritatilor publice, §i toate reglementarile juridice
existente in exercitarea puterii politice alcatuiesc regimul constitutional, neexistand reguli
juridice cu valoare superioara sau inferioara. Cutuma constitutionala este adanc tiparita In
mentalitatea poporului englez, incat acesta o percepe ca pe o regula de guvernare codificata ~i

pe care o fmbina cu legea scrisa26 .

Tn Franta, principiul /egalitatii este cunoscut inca din timpul Revolutiei, fiind opus
arbitrariului regal ~i constituind fundamentul dezvoltarii unui drept administrativ puternic27 . Tn
doctrina franceza se subliniaza faptul ca supunerea administratiei dreptului se compune de
fapt din doua elemente: obligatia de conformitate cu legea ~i obligatia de a avea initiat!va !n
vederea asigurarii punerii in aplicare a legii 28 • Autoritatile administratiei publice trebuie sa
actioneze cu buna-credinta. sa urmareasca interesul public, sa urmeze proceduri corecte ~i sa
respectele cerintele nediscriminarii ~i ale proportionalitatii29 .

22
L. Coman-Kund, op. cit., p. 127.
23
D. Apostol Tofan, Institutii administrative europene, op. cit., 2006, p. 35.
24
R.-A. Lazar, op. cit., p. 22.
23
Gh. Alexianu, Curs de drept constitutional, vol. l, Ed. Casa Scoalelor, Bucure!)ti, 1930, p. 21, aoud C. lonescu. Drent
constitutional comparat, Ed. C.H. Beck, Bucure~ti, 2008, p. 74. · '
36
C. lonescu, op. cit., p. 73-77.
27
D. Apostol Tojan, lnstitutii administrative europene, op. cit., 2006, p. 35.
G. Braibant, op. cit., p. 195 ~i urm., apud D. Apostol Tofan, lnstitutii administrative eurooene . op. cir.. 2006. p. 36.
28
29
D. Apostol Tofan, lnstitutii administrative europene. op. cit., 2006, p. 35. · .
 2.2. Principiul egalitatii persoanelor in relatia cu autoritati!e administratiei
publice

In sistemul romanesc de drept, egalitatea este un principiu constitutional complex, care

poate fi analizat atat ca principiu general a/ drepturifor cat ~i ca drept fundamentaf30. Aceasta
notiune juridica o regasim In mai multe articole ale Constitutiei, fiind strans legata de notiunea
juridica de nediscriminare. Principiul generai a/ egalitatii trebuie privit In primul rand prin prisma
art. 4 alin. (2) din Constitutie care precizeaza eel mai bine continutul normativ al egalitatii
constitutionale {Romania este patria comuna §f indivizibila a tuturor cetatenilor sai, tara
deosebire de rasa, de nationalitate, de origine etnica, de limba, de religie, de sex, de opfnie, de
apartenenta politica, de avere sau de origine social§}, dar ~i prin prisma art. 16 alin. (1) din
Constitutie, care stabile~te "egalitatea In drepturi a tuturor cett:itenilor romani, fara privilegii §i
fara discriminari". Art. 4 alin. (2) stabile§te a§adar care pot fi criteriile nediscriminadi : rasa,
nationalitatea, originea etnica, limba, retigia, sexul, opinia. apartenenta politica, averea sau
originea sociala. Cu prilejul revizuirii Constitutiei, In anul 2003, Ia alin. (3) al art. 16 s-a mai
adaugat o teza, In sensu! ca "statu/ roman garanteaza egalitatea de §anse intre femei '}i
barbati pentru ocuparea functiilor pub/ice".
Lagea fundamentaia a statuiui roman are a~adar prevederi asemanatoare cu ce!e ak.:: aitor
constitutii aie statelor Uniunii Europene In ceea ce prive~te principiul egaiitatii cetatei1iior In
fata autoritatilor publice ~i principiul egalitatii de acces Ia functiile publice.
Analizand lnsa legislatia Uniunii Europene ~i jurisprudenta Curtii de Justitie a Uniunii
E:.Jrcpene s-a constatat ca, In timp, odata cu evolutia societatii europene, au fost idamiffc?te ~i
alte criterii de discriminare: varsta, handicapul §i orientarea sexuala. Aceste criterii nu sunt
menth:mate decat arareori in legiie fundamentale, de~i este o rea!itate faptul ca prrncipiul
egalitatii poate fi lncalcat pe motiv de varsta, handicap sau orientare sexuala. Consider8!7i ca
!ntr-o societate democratica ~i lntr-un stat de drept, Legea fundamentala trebuie sa stati!easca
i:1terdiqia discriminarii §i pentru aceste criterii
E!emente ale principiului egalitatii apar ~: In aiin.(2) al art. 5 din Constitutie care
orevede ca '•masuriie de protectie luate de stat pentru pastrarea. dezvoltarea §i exprfmarea
identitarii persoanelor aparfinand minoritattlor nationale trebuie sa fie conforme cu principiiie de
ega!itate $i de nediscriminare in raport cu ceilalfi ceta1eni romant.
Alin. (2) al art. 56 din Constitutia Romaniei, care prevede ca "sistemullegal de impuneri
':rebuie sa asigure a~ezarea justa a sarcinlior riscaie", este privit de specia!i~t! ca principiu 31

oc :oan Muran.:, in loan Muraru, Elena Simina Tfmasescu lcoor::ionatori), op.cir.. ;J. :51.
egalitatii in materie fiscala. in sistemul de drept romanesc, pe langa prevederi!e
constitutionale, §i alte acte normative impun respectarea principiului egalitatii de catre
autoritatile publice.
Dispozitiile legale care concura Ia aplicarea principiului egalitatii in administratia publica din
Romania trebuie corelate ~i interpretate in raport cu dispozitiile cuprinse in documentele juridice
internationale in domeniul drepturilor omului ~i contribuie, fara fndoiala, Ia realizarea unei bune
administrari in Romania.
Avand in vedere importanta ce trebuie acordata acestui principiu, in sistemele de drept
europene se constata ca, de cele mai multe ori, obligativitatea respectarii principiului
egalitatii $i nediscriminarii este stipulata in constitutiile statelor europene.
Astfel, Constitutia franceza din 1958 stabile~te inca din primul articol faptul ca ,Franta este
o Republica indivizibila, laica, democratica ~i sociala. Ea asigura egalitatea tuturor cetatenilor
in fata legii, fara deosebire de origine, de rasa sau de religie. Ea respecta toate cor.vingerile
(... )". Preambulul Constitutiei arata ca poporul francez proclama in mod solemn ata~amentul

sau fata de drepturile omului !iii fata de principiile suveranitatii nationale, a!iia cum sunt ele
definite In Declaratia drepturilor omului !iii cetateanului din 26 august 1789, confirmata de
preambulul Constitutiei din 1946. Jurisprudenta Consiliului Constitutional a stabilit ~i confirmat in
mod constant ca, pentru protectia drepturilor ~i libertatilor fundamentale ale omului, cele doua
texte mentionate anterior trebuie intelese ca facand parte din Constitutia din 195831 . Primul
articol din Declaratie stabile~te ~i el ca ,oamenii se nasc $i raman liberi $i egali in drepturi",
iar art. 6 garanteaza faptul ca, ,cetatenii au drepturi egale de acces Ia toate demnitatile,
posturile $i functiile publice". Principiul egalitatii accesului in functiile publice proclamat lntr-
un document atat de important pentru statui francez intare!iite inca o data importanta pe care
poporul francez o acorda personalului din autoritatile publice. $i este cunoscut faptul ca
angajatii din administratia publica din Franta sunt foarte atenti selectati ~i sunt foarte bine
pregatiti.
Constitutia italiana32 prevede Inca din art. 3 faptul ca ,toti cetatenii sunt egali in fata legii,
fara deosebire de sex, rasa, limba, religie, opinii politice, situatie personala $i sociala".
Statui este eel care trebuie sa asigure conditiile legale pentru ca aceasta prevedere sa se
rea!izeze efectiv. Egalitatea accesului Ia functiile publice indiferent de sex este garantata, de
asemenea, prin art. 51 din Constitutie. A~adar, ~i statui italian considera egalitatea un principiu

Constitutia Republicii Franceze din 4 octombrie 1958, Ed. An EducationaL Bucure~ti, 1998. cu Nota imroducriv:?:.
3
I
crad~cerea textelor ~i i'ngrijirea editiei de ciitre A. Ciobanu-Dordea.
2
> rntrata In vigoare la l ianuarie 1948.

_.,
0
 fundamental, atat in ceea ce prive~te aplicarea legilor, cat ~i fn ceea ce prive~te accesul Ia
functiile publice.
Daca vom compara 1nsa cele doua texte fundamentale, eel francez este mult mai
cuprinzator, pe cand textul italian stabile~te drept criteriu pentru egalitatea de acces Ia functiile
publice doar sexul cetateanului, cu toate ca foarte mare importanta pentru respectarea egalitatii
de admitere Intr-a functie publica o au ~i celelalte criterii: rasa, limba, religie, opinii poiitice,
situatie personala !1i sociala etc.
Constitutia spaniola din 1978 stabil~te ~i ea Inca din primul articol faptui ca ,Jibertatea,
justi[ia, egalitatea §i pluralismul politic sunt valori superioare ale ordinii juridice". De asemenea,
In art. 9 se stabile~te obligatia statului de a crea conditiile necesare pentru ca ,libertatea ~i

egalitatea persoanei ~i a grupurilor din care face parte sa fie reale ~i efective". Art. 14 prevede
ca ,spaniolii sunt egali in fata legii, fara nicio deosebire de origine, rasa, sex, religie, opinie sau
oricare alta conditie sau circumstanta personala sau sociala".
Constitutia germana din 1949 proclama In art. 3 egalitatea tuturor oamenilor in fata legii,
indiferent de sex, filiatie, rasa; limba, tara §i origine, credinta sau opinii politice ori religioase (. .. )
handicap. Mai mult, judecatorul Curtii Constitutionale germane Gerhard Leibnolz a insistat ca
principiul egalitatii sa fie interpretat ca ,interdictia inegalitafilor arbitrare Ia toate nivelele".
Gratie acestor insistente in Constitutia germana s-a stipulat ca principiul egalitatii inseamna
,interdictia inegalitatilor arbitrare nu numai In aplicarea legii, ci ~i Ia elaborarea ei, toate legile ce
disting oamenii dupa criterii arbitrare, introducand discriminari nejustificate fata de scopul
urmarit de legiuitor, fiind declarate neconstitutionale"33 . Astfel, egalitatea forma/a, care
presupune faptul ca legile se aplica uniform ~i egal tuturor cetatenilor, nu este ·aceeal?i cu
egalitatea substantia/a, care presupune ca oamenii beneficiaza intr-adevar de acelealiii
oportunitati pentru a ajunge in situatii egale. Legile trebuie elaborate ~i aprobate in a~a fel !neat
sa nu discrimineze cetatenii pe motive arbitrare, iar oamenii sa poata beneficia de acelea~i
oportunitati pentru a ajunge in pozitii egale34 •
Constitutia belgiana prevede In art. 10 egalitatea tuturor cetatenilor in fata Jegii ~i
garanteaza egalitatea dintre femei §i barbafi, iar in art. 11 prevede faptul ca toti cetatenii sunt
beneficiarii drepturilor ~i libertatilor, fara nicio discriminare. Mai mult, in art. 11 bis se stipuieaza
faptul ca accesul ega/fa functiile §i mandatele pub/ice pentru femei §i barbafi este garantat 3 5.
Ca o scurta concluzie, din exemplele date mai sus se observa ca principiul egalit~tii tuturor
cetatenilor In fata legii se regase~te In toate textele fundamentale, pe cand principiul egalitatii
33
34
E. Arama, Unele consideratii privind standardele In drept, 1n SDR nr. l-2/2006. o. 57.
T Stefan, op. cit., Revista Themis nr. 4/2005. ·
Constitlll;ia Belgiei (htzo.·i'/codexjust.ro/Tari!B£), acc;~sata la data de 5 noiembrie 20 l7.
35

----------------------~----- - - -
de acces Ia functiile publice este mentionat mult mai rar In Constitutii. Aceasta nu fnseamna ca
nu poate fi regasit In celelaite acte normative din cadrul fiecarui sistem de drept ai statelor
membre ale Uniunii Europene, mai ales ca am aratat in prima parte a lucrarii cata importanta a
avut Ia acceptarea aderarii unui stat Ia Uniune, capacitatea lui administrative. lar o administratie
publica puternica nu poate exista decat in conditiile In care personalul este selectat pe criteriul
profesionalismului nu ai opiniei politice sau averii.
In concluzie, dispozitiile legale care concura Ia aplicarea principiului egalitatii in administratia
publica din Romania ~i din celelalte state europene trebuie corelate ~i interpretate in raport cu
dispozitiile cuprinse In instrumentele juridice internationale in domeniul drepturilor omului.

2.3. Principiul impartialitatii actiunii administratiei publice

Principiul impartialitapi este prevazut expres in Constitutia Romaniei repubiicata,

art. 124 alin. (2) stabilind ca "justitia este unica, impartiala ~i egaIa pentru toti." in
doctrina juridica romana, impartialitatea a fost definita ca ,!ipsa prejudecatilor, a unor
idei preconcepute, nefavorizarea unei parti" 36 • In jurisprudenta instantelor romane~ti acest
concept este preluat din jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, fiind mentionat
deseori atunci cand se analizeaza respectarea dreptului Ia un proces echitabil, facandu-se
referire Ia impar[ialitatea judecatorilor.
A§adar, impartialitatea se apreciaza de Ia un caz Ia altul, sub ambele aspecte,
urmarindu-se excluderea atitudinii de partinire sau respingere a unei persoane.
ln acela~i mod se poate aprecia $i impartiaiitatea persoanelor care i~i desfa~oara activitatea
In cadrui administratiei publice, analizand faptele ~i atitudinea acestora, indiferent daca e verba
de persoane care ocupa functii de demnitate publica sau de functionari publici. Pornind de Ia
explicatiile oferite de catre CEDO putem afirma ca impartialitatea persoanelor care ocupa
demnitati sau functii publice este deosebit de importanta pentru formarea convingerii cetatenilor
ca administratia publica actioneaza legal ~i egal pentru toti cei care au apelat Ia serviciile ei,
fara partinire ~i fara idei preconcepute. Mentinerea impartialitatii actiunii administratiei publice ~i
urmarirea realizarii doar a interesului public, nu a celui personal, ar putea schimba perceptia
cetatenilor in ceea ce prive~te realizarea concrete a bunei administrari.lmpartialitatea
functionarului public poate fi contestata ~i In situatia In care acesta are un interes personal fn
momentulln care este desemnat sa lndeplineasca o atributie legala. Functionarul public trebuie
sa aduca Ia cuno~tinta superiorului ierarhic faptul ca are un interes personal care poate afecta
35
Viorel Mihai Ciobanu, In loan Muraru, Elena Simina Tanasescu (coordonatori), op.cit., 2008, p. 1219.
impartialitatea deciziilor pe care le poate lua ~i sa solicite inlocuirea sa. in caz contrar apare
suspiciunea ca procedura legala nu este corecta, pot aparea contestatii ~i intarzieri Tn realizarea
atributiilor de serviciu.
~i demnitarii/ale~ii locali trebuie sa dea dovada de impartialitate, ace~tia trebuind
sa se abtina de Ia a participa Ia orice actiune care le-ar aduce foloase necuvenite de orice
fel. Toate situatiile care pot aduce atingere imaginii autoritatilor publice trebuie evitate sau
manageriate cu simt de raspundere de catre functionarii publici de conducere ~i de catre
demnitari/ale~i loca\i pentru a se evita aparitia unor cazuri de proasta administrare. De
asemenea, orice persoana care ocupa o demnitate sau o functie publica ar trebui sa se abtina a
se implica in solutionarea unei cereri sau situatii legale in care are un interes, patrimonial sau
nu, tocmai pentru a se evita aparitia uneor suspiciuni privind impartialitatea autoritatii publice.
A~adar, principiul impartialitatii administratiei publice presupune, a~a cum am
afirmat anterior, ~?i prevenirea conflictelor de interese ~i a incompatibilitatilor, concepte
definite In numeroase acte normative care stau Ia baza desfa~urarii activitatii autoritatilor
administratiei publice37.
Tn constitutiile statelor membre ale Uniunii Europene regasim destul de rar mentionat
acest principiu. Astfel, art. 103 din Constitutia Spaniei prevede ca: , 1. Administratia publica
serve$te cu obiectivitate interesul general ~i actioneaza potrivit principiului eficientei, ierarhiei,
descentralizarii, deconcentrarii ~i coordonarii, cu respectarea legii $i a sistemului de drept. 2.
Organele administratiei de stat sunt fnfiintate, conduse $i coordonate potrivit legii. 3. Legea
define~te statutul funqionarilor publici, accesul Ia funqia publica, potrivit principiilor de merit f?i
capacitate, conditiile speciale in care funqionarii i~i pot exercita dreptul sindical, sistemul de
incompatibifitati $i garanfiile privitoare Ia imparfialitate fn exercitarea atribu~iilor lor". A~adar,
functionarii publici spanioli trebuie sa actioneze cu obiectivitate, eficient, respectand legile
statului ~i sistemul de incompatibilitati ~i garantiile de impartialitate impuse de acesta.
Art. 97 din Constitutia ltaliei stabile~te de asemenea ca ,( ... ) Serviciile publice sunt
organizate potrivit legii, pentru a asigura eficienta ~i imparfialitatea administratiei (... )". $i in
acest sistem juridic impartialitatea administratiei este considerata o prioritate, ceea ce a
determinat ~~ includerea acestui principiu in Legea fundamentala a statului italian.

37
A se vedea Ghidu/ privind incompatibilitiitile ?i conflictele de interese, elaborat de Agen-tia Nationala de
!ntegritate, disponibil Ia · oagina
https://www.integritate.eu/Files/Files/Ghiduri%20utile%20alegeri%202016/Ghidlncomoatibilitatile&Confiict,e%20
l0.10.2016.pdf , accesata !a 19.11.2016.
 $i art. 266 al Constitutiei Portugaliei38 , intitulat Principii fundamentale, stabile§te Ia
alin. (2) ca: .Agentii !?i organele administrative sunt supu!?i prevederilor Constitu~iei, respectand,
in indeplinirea lndatoririlor lor, principiul egalitatii, proportionalita\ii, statului de drept,
impar(ialitatii !?i bunei-credinte".

2.4. Principiul propoqionalitatil actiunii administratiei publice

Art. 53 al Constitutiei Romaniei, intitulat "Restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor
!ibertati" stabile~te in mod expres urmatoarele: "(1) Exercitiui unor drepturi sau a! unor libertati
poate fi restrans numai prin lege §i numai daca se impune, dupa caz, pentru: apararea
securitatii nationale, a ordinii, a sanatatH ori a moralei publice, a drepturilor ~i a libertatilor
cetatenilor; desfa~urarea instructiei penale; prevenirea consecintelor unei calamitati naturale,
ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav. (2) Restrangerea poate fi dispusa numai
daca este necesara intr-o societate democratica. Masura trebuie sa fie propoytionala cu
situatia care a determinat-o, sa fie aplicata in mod nediscriminatoriu §i fara a aduce atingere
existentei dreptului sau a libertatii."
Acest articol constitutional stabile§te conditiile care trebuie respectate cand se impune
restrangerea. exercitiului unor drepturi §i libertati fundamentale : decizia trebuie sa fie
necesara pentru atingerea unor obiective de interes public sau pentru protejarea drepturi!or ~i

libertatHor celorlalti, trebuie sa fie prevazuta prin lege §i trebuie sa fie proportionaia cu
situatia ce a determinat-e. Se face de asemenea trimitere Ia principiile constitutionale ale
!egalitatii !?i egalitatii, de care principiul proportionalitatii este strans !egat. A!?adar, Legea
suprema romana prevede expres acest principiu iar prevederile articolului mentionat se
subscriu notiunii de legalitate, echitate, echilibru, egalitate. Curtea Constitutionala a Romaniei a
stabilit de altfel prin mai multe decizii ca proportionalitatea este un principiu constitutional. 39
Tn plus, organizarea puterilor statului potrivit principiului separatiei ~i echilibrului puterilor
- legislativa, executiva !?i judecatoreasca - In cadrul democratiei constitutionale, a~a cum
prevede art. 1 alin. (4) lntare!?te ideea de propoqionalitate in viata publica romaneasca.
Deoarece separatia puterilor in stat presupune existenta unui control reciproc dar ~i reaiizarea
unui echilibru de forte fntre puteri, in scopul prevenirii aparitiei abuzurilor din partea oricareia

38
Disponibila in limba romana (http://codex.just.ro!Tari!PT), accesata Ia data de 5 noiembrie 2017.
39
A se vedea Deciziile 139/1994, 71/1996 , 157/1998, 161/1998 ale Curtii Constitutionale a Romaniel; Marius
Andreescu, Principiul proportionalitatii in dreptul constitutional, Ed. C.H.Beck, Bucure~ti, 2007, p. 54; seqiuni!e
urmatoare In ceea ce prive~te invocarea principiului proportionalitatii In jurisprudenta Teo ?i a Cur!ii
Constitutionale a Romaniei.

,..,
L ..
dintre ele. Prin intermediul contenciosului administrativ sunt cenzurate acte!e puterii executive,
iar cele considerate abuzive pot fi suspendate sau anulate, astfel incat drepturile ~i libertatiie
fundamentale ale oamenilor sa fie respectate.
Conform doctrinei juridice romane, principiul proportionalitatii constituie una din
constantele dreptului, fn domeniul reglementarii juridice exprimand necesitatea adecvarii
masurilor juridice Ia situatiile de fapt ~i impunand o atitudine echilibrata ~i rezonabila a oricarei
autoritati cu competente normative, iar in domeniul aplicarii normelor juridice, proportionalitatea
presupune ·o relatie justa ~i rezonabila intre mijloacele utiiizate de autoritatea statala !;ii scopul
pentru care sunt utilizate acestea40 • ln doctrina romaneasca se afirma ca proportionalitatea
poate fi analizata ca rezultat al combinarii a eel putin trei elemente: situatia de fapt, decizia
luata ~i finalitatea acesteia41 . Daca intre cele trei eiemente se pastreaza un echilibru, iar
actiunea administratiei este ~i oportuna, abia atunci principiul este respectat. Deseori,
proportionalitatea este considerata o conditie de legalitate interna a actelor administrative,
alaturi de oportunitate, exercitarea controlului jurisdictional extinzandu-se prin aprecierea
proportionalitatii ~i oportunitatii actiunii administrative. Acest principiu este considerat o limita a
puterii discretionare a autoritatilor publice iar incalcarea lui semnifica depa~irea libertatii de
actiune a autoritatilor publice ~i, in ultima instanta, exces de putere42 .
In concluzie, principiul proportionalitatii presupune faptul ca autoritatile administratiei
publice, fn activitatea lor de punere in executare a legii, nu trebuie sa impuna masuri de natura
a afecta drepturile sau interesele persoanelor private decat daca aceste masuri sunt necesare
$i apte sa duca Ia atingerea scopului urmarit, ~i anume satisfacerea interesului public, iar In
exercitarea puterii lor discretionare mentin un raport corect intre atingerile pe care !e aduc
drepturilor ~i intereselor persoanelor private !?i scopul pe care II urmaresc, tara a !ua vreo
masura excesiva4 3.
Acest principiu este consacrat fn statele democratice, intr-un mod mai mult sau mai putin
ex~licit. ln Germania, Portugalia, Austria ~i Olanda acest principiu a fest consacrat explicit !n
constitutie ~i legi, insa tn Franta, Grecia, Belgia, Luxemburg nu este prevazut expres fn
legislatie, fnsa este mentionat fn jurisprudenta. in ltalia, Spania ~i lrlanda aplicabilitatea lui

Elena Simina Tanasescu, In loan Muraru ~i Elena Simina Tanasescu (coordonatori), op.cit., 2008,
40
p. 541.
41
Dana Apostol Tofan, op.cit., 1999, p. 47- 50.
42
lbidem.
~.;Emanuel Albu, Joc.. cit., Revista de drept comerciaJ, :1r.7/2007, p. 7C-7:.

3
este recunoscuta fn aria dreptuiui european44 , un autor45 subliniind ca prevederile TUE ;;i
CDFUE reprezinta un pas inainte In impunerea principiului proportionalitatii Ia nivel european.
Acest principiu este promovat ~i in sistemu! Consiliului Europei, de~i recomar.dariie
Comitetului de Mini~ri nu au caracter obligatoriu, acestea apartinand categoriei soft lavJ. Astfel,
Recomandarea R(2007)7 privind buna administrare include intre principiile ce trebuie
respectate de autoritatiie publice ln vederea realizarii unei bune administrari ?i
proportionalitatea, care presupune ca autoritatile pubiice vor impune masuri ce afecteaza
drepturile sau interesele persoanelor private dear daca este necesar pentru a atinge sc..opui
urmarit, pastrand un echilibru intre interesele publice ~i cele private. lar Recomandarea {80)2 a
Comitetului de Minhjtri din cadrul Consiliului Europei privind exercitarea puterilor
discretionare de catre autoritatile administrative46 stabile~te, de asemenea, ca autoritatile
administrative, atunci cand il?i exercita puterile discretionare, trebuie sa mentina un echilibru
adecvat 1ntre efectele adverse pe care dec;ziile lor !e-ar putea avea asupra drepturiior,
Hbertatifor sau intereselor persoane!or !?i scopuriie urmarite.
A~adar, principiul proportionalitatii poate fi regasit atat fn documente elaborate Ia nivelul
Uniunii Europene, cat ~~ Ia nivelul Consiliului Europei §i a! statelor membre, formulat expres sau
doar sugerat, dar mai ales poate fi regasit In continutul deciziilor judecatore!?ti, atunci cand
acestea trebuie sa hotarasca daca actiunile desfa~urate de catre autodtatiie administratiei
publica s-au Tncadrat in limitele unei bune administrari. Aceasta, deoarece proportionalitatea,
alaturi de ega!itate §i impartialitate, asigura garantarea bunei admir.istrari In orice sistem juridic.

2.5. Termenul rezonabil de actiune a administratiei publice

Expresia termen rezonabil o regasim Tn Constitutia Romaniei in art. 21, care garanteaza
accesul liber Ia justitie: ,partile au dreptul Ia un proces echitabil !?i la solutionarea cauzelor int·-
un termen rezonabil". Tennenul rezonabi/ al unui proces semnifica faptul ca instantele
judecatorel?ti trebuie sa actioneze cu celeritate, deoarece ?ntarzierile Tn realizarea justiti&i
compromit eficienta ~i credibilitatea sa, afectand grav drepturile persoanelor care ape!eaza !a
calea jurisdictionala ca ultima solutie de a obtine dreptate. Oupa cum se precizeaza fn doctrina,
termenul rezonabil ,poate fi apreciat fn functi·e de circumstantele cauzei: comp!exitate,
comportamentul partilor, comportamentul autoritatilor publics, dificultatea probe!or, aspectul

44
D. Aposro! Tofan, Puterea discretionara ~i excesul de putere al awmitiil;ilor publice. op. cit.. 1999. p. 48: AI .·lndreesc:,.
Prin':ipiel propor;ionalitatii In dreptul constitutional, op. cit., 200'7, ·).52.
"''' '.:/. Andreescu. P:-incipiul propof\ionalitatii i'n dreptul constitutional, :Jp . .;;it., 2007, c. : 03.
Adoptata de Comitetul de Mini~tri la l l martie ! 98C.
46
. · ·
international al situatiei, claritatea regulii de drept aplicabiie" . lar Curtea Constituiionala a
Romaniei a decis ca termenul rezonabil include §i durata procedurilor prealabile sesizarii justitiei
:?i se calculeaza pana Ia solutionarea definitiva a cauzei 47 .
Acela§i rationament se utilizeaza §i cand analizam respectarea termenului rezonabil Tn
ceea ce prive§te actiunea administratiei publica. Cu cat problema care trebuie rezolvata este
mai complexa, cu atat termenul rezonabil are o alta tntindere, care poate fi lnsa justificata ~i
adusa Ia cuno§tinta publicului printr-o buna comunicare. In stransa legatura cu i·ermenul
rezonabi! de a actiona al administratiei publice se afla dreptul de petitonare, prevazut Ia nivel
constitutional In art. 51, care precizeaza ca ,cetatenii au dreptul sa se adreseze autoritatilor
publice prin petitii formulate tn numele semnatarilor", iar ,autoritatile publica au obligatia sa
raspunda Ia petitii in termenele 'i in condi1iile stabilite potrivit legii". Dreptul de petitionare
este ,un drept cetatenesc de traditie in sistemu! juridic roman", ca de altfel ~i In aite
reglementari constitu~onale europene48 • Exercitandu-~i dreptul de petitionare, cetatenii intra In
re!atie directa cu autoritatile publice §i au posibilitatea de a solutiona atat probleme personale
cat §i probleme de interes generai.Corelativ cu dreptul de petitionare apare ~i obligatia
autoritatilor publice de a raspunde in termen, indiferent de puterea publica de care apartin,
numai astfel putand fi protejate eficient drepturile ~i interesele legitime ale cetatenilor. Procesul
de petitionare constituie un mijioc de evaluare a tensiunilor ce pot aparea in societate datorita
situatiei economice ~i politice, evaluarea acestuia fiind relevanta pentru identificarea
problemelor cu care se confrunta populatia49 • De aceea este important ca raspunsu! !a orice
petitie sa fie transmis petitionarului in termenul prevazut de lege, ceea ce presupune ~i faptul
ca probiema semnalc:ita· a fast analizata atat din punct de vedere legal cat ~i din punct de vedere
al situatiei de fapt. Prevederile constitutionale ale art. 51 sunt detaliate prin O.G. nr. 2712002
privind reg!ementarea activitatii de soiutionare a petitiiior5°. Dreptul de petitionare este
recunoscut atat cetatenilor cat §i organizatiilor legal constituite, acestea putand formula petitii in
numele colectivelor pe care le reprezinta. Autoritatile §i institutiile publice sesizate ,au obligatia

47
Viorel Mihai Ciobanu, In loan Muraru, Elena Simir.a Tanasescu (coordonatori), op.cit., p. 181.
~ 3 Cum sunt legile fundamentale ale Spc;niei ~i Greciei - a se vedea loan Muraru, E!ena Simina Tanase~cu
(coordonatori), op.cit., p. 511.
9
"' A se vedea Raportul referitor Ia activitatiie Comisiei pentru petitii in anu! 2013 din Parlamentu! Et.;ropean ~i
oroiectul de Rezolutie a Par!amentului European referitoare Ia act:vitatile Comisiei pe!1tru petitii in anui 2013,
disponibil Ia pagina http:l/www.europarl.europa.euh:ides/getDoc.do ?pub Ref -/ /EP //TEXT+REPORT+Al ·2014-
P!-31+0+DOCrXML+VOI/RO#title3, accesata Ia data de 19.11.2016, care reafirma importanta reducerii timpuiui ~;
raspuns al inst;tutiilor UE Ia solicitarile adresate de Comisie in iegatura cu petitiile adresate Par:amentuiui
.:uropean.
50
Publicata ~n M.Of. at Romaniei. Partea !, nr. 84/01.02.2002. aprobata cu .:ompletari, prin ,_egea nr.
:223/23.04.2002.
sa comunice oetitionarului
. - ' in termen de 30 de zile de Ia data lnregistrarii petitiei, raspunsu!,
indiferent daca solutia este favorabila sau nefavorabiia. in situatia In care aspectele sesizate
prin petitie necesita o cercetare mai amanuntita, conducatorul autoritatii sau institutiei publice
poate prelungi termenul de 30 zile cu eel mult 15 zile. Petitiile gre~it lndreptate vor fi trimise In
termen de 5 zile de Ia Tnregistrare autoritatilor sau institutiilor publice care au ca atributii
rezolvarea problemelor sesizate, urmand ca petitionarul sa fie in~tiintat despre acest lucru".De$i
sintagma termen rezonabil nu este expres prevazuta de acest act normativ, se subintelege
faptul ca autoritatile publice, in funqie de complexitatea solicitarii, trebuie sa raspunda intr-un
termen rezonabil, respectiv cat mai repede, daca cererea nu are nevoie de o cercetare
amimuntita ~i un raspuns complex, ce ar necesita un timp mai lung pentru redactarea
raspunsului. Termenul de 30 de zile este considerat de dltre persoanele care exercita o funqie
publica un termen general de raspuns Ia orice sesizare. Sunt Tnsa $i domenii in care acest
termen este mai scurt sau mai lung, datorita specificului activitatii sau datorita modului in care
legiuitorul a dorit sa recunoasca urgenta unei proceduri legale. Astfel, Legea nr. 544/2001
privind liberul ·acces Ia informatiile de interes public, cu modificarile ~i completarile
ulterioare51 , prevede in art. 7 ca ,autoritatile ~i institutiile publice au obligatia sa raspunda !n
scris Ia solicitarea informatiilor de interes public In termen de 10 zile sau, dupa caz, in eel muit
30 de zile de Ia inregistrarea solicitarii, in funqie de dificultatea, complexitatea, volumul
lucrarilor documentare ~i de urgenta solicitarii. In cazul in care durata necesara pentru
identificarea ~i difuzarea informatiei solicitate dep8$e~te 10 zile, raspunsul va fi comunicat
solicitantului in maximum 30 de zile, cu conditia Tn~tiintarii acestuia in scris despre acest fapt Tn
termen de 10 zile. Refuzul comunicarii informatiilor solicitate se motiveaza ~i se comt.inica In
termen de 5 zile de Ia primirea petitiilor. Solicitarea ~i obtinerea informatiilor de interes public se
pot realiza, daca sunt intrunite conditiile tehnice necesare, ~i in format electronic". Observam ca
termenul general de 30 de zile este considerat prea lung pentru transmiterea unor informatii de
interes public, termenul rezonabil in acest domeniu fiind considerat de 10 zile.
A~adar, In legislatia romaneasca regasim prevederi prin care sunt impuse autoritatilor
publice obligatii clare privind respectarea unor termene mai lungi sau mai scurte, in functie de
reglementarea legala, pentru a raspunde solicitarilor cetatenilor. Cu toate acestea, din
activitatea practica s-a constatat ca sunt situatii In care raspunsul Ia o petitie nu este considerat
important de catre toate persoanele care i~t desfa~oara activitatea in administratia publica52,

51
Publicata In M.Of. al Romaniei, Partea I, nr. 663/23.10.2001.
52
A se vedea stuciiul realizat de Academia de Advocacy prin Coa!i~ia 52, Proiectul M-am decis sa
mii hT:piic, care
r.:=!eva faptul caIn perioada februarie-octombrie 2015, Ia soiicitarile de informatii publice aaresate minister~ior :::J:r.
de~i actul normativ prevede sanctionarea disciplinara a functionarului public care nu a respectat
termenul de raspuns Ia petitie. De aceea consider ca este necesar ca periodic sa se readuca Ia
cuno!?tinta persoanelor ce ocupa o functie publica, obligatia de a respecta legislatia ce prive!?te
realizarea dreptului de petitionare prevazut de Constitutie. Jar institutia care ar putea realiza eel
mai bine aceasta sarcina este Avocatul Poporului, avand fn vedere rolul sau Tn apararea
drepturilor fundamentale ale cetatenilor !?i calitatea sa de autoritate administrativa autonoma.
· Sunt insa situatii in care termenul legal de raspuns Ia solicitare este depa~it sau chiar nu se
raspunde Ia sesizare. Sau raspunsul autoritatii publice este considerat ilegal de catre cetatean.
Pentru aceste situatii Constitutia reglementeaza, prin art. 52, modalitatea fn care o persoana
vatamata fntr-un drept al sau ori fntr-un interes legitim, de o autoritate publica, printr-un act
administrativ sau prin nesolutionarea in termenul legal a unei cereri poate obtine
recunoal?terea dreptului pretins sau a .interesului legitim, anularea actului !?i repararea pagubei
apeland Ia justitie. Aceasta prevedere reprezinta a garan.tie constitutionala de protectie a
drepturilor ~i intereselor particularilor fata de actiunea sau inactiunea ilegala a unei autoritati
publice, conferind cetatenilor dreptul de a solicita In instanta, recunoa~terea dreptului pretins
sau a interesului legitim, anularea actului !?i repararea pagubei produse. Legiuitorul a folosit
sintagma "termen legal" pentru a sublinia importanta unei aqiuni rapide a autoritatilor publice,
atunci cand lise solicita de catre cetateni luarea unei decizii, fie ea pozitiva sau negativa. Lipsa
unui raspuns In termen poate duce Ia producerea unor pagube pentru particulari, iar ace~tia au
dreptul sa solicite instantei judecatore~ti obligarea autoritatilor publice de a lua masurile
necesare pentru realizarea dreptului sau interesului pretins. Art. 52 din Constitutie face trimitere
Ia o lege organica pentru stabilirea condhiilor !?i limitelor exercitarii sale - Legea contenciosul·
administrativ nr. 554/2004 - actul normativ care detaliaza modul de exercitare a acestui drept-
garantie, din continutul acesteia reie~ind importanta rezolvarii In termenul legal a procedurii
necontencioase, in caz contrar cetateanul fiind indreptatit sa se adreseze instantei
judecatore!?ti. Aceasta lege mentioneaza in art. 2 alin. (1) litera h) termenul general de 30 de
zile de Ia lnregistrarea cererii, termen ce trebuie respectat de catre autoritatea publica sesizata,
dar :?i posibilitatea ca acest termen sa aiba o alta fntindere, In functie de reglementarea iega!a
a domeniu!ui respectiv.

:=<.omania nu s-a raspuns deloc lntr-un procent de 40%, studiu disponibil Ia pagina http:ljwww.implicare-
:52.ro/sites/default/files/Rezultatele%20cercetarii%20aolicc:lrii%20L52%20din%202003%20-%20perioada%20feb-
oct%202015.pdf, accesata Ia data de 19.11.2015.

, ...,
! '
 De altfel, Tnalta Curte de Casa~e !:1i Justitie a Romaniei a sanctionat prin practica sa
judiciara, In mod constant, lncalcarea termenului rezonabil de realizare a procadurilor
adm inistrative53 •
Majoritatea statelor din Uniune au prevazut prin \ege, ca deciziile administrative
trebuie luate intr-un anumit termen rezonabil, principiul imbracand diferite forme ~i fiind
aplicabil atat procedurii necontencioase, cat ~i procedurii contencioase54•
in Franta, modificarea Codului justitiei administrative55 a determinat noi modalita!i de a
decide asupra cererilor referitoare Ia respectarea duratei rezonabile a procedurilor
administrative. Consiliul de Stat decide in aceasta materie in prima ~?i ultima instanta56 . Astfel,
cand decizia administrativa este vadit ilegala, judecatorul administrativ poate decide
suspendarea ei sau a unora din efectele sale, in regim de urgenta. conform art. L521-1. De
asemenea, in vederea protejarii unui drept fundamental ce poate fi afectat grav de modul ilegal
In care o institutie publica i§i exercita atribupile, instanta poate lua orice masura pe care o
considera adecvata §i necesara, In termen de 48 de ore de Ia sesizare, conform art. L521-2 din
actul normativ mentionat. Aceste prevederi au ca efect protejarea drepturilor fundamentaie aie
oamenilor fata de actiuni posibil ilegale ale administratiei publice prin termene rezor.abile in
luarea unei decizii administrative definitive. Aceste aprecieri se refera Ia procedura derulata in
cadrul unui proces (procedura contencioasa), insa prin analogie acestea se pot aplica §i pentru
procedura administrativa, fn ambele situatii fiind verba de activitatea desfa9urata de un serviciu
public fn relatia cu particularii.

2.6. Principiul respectarii vietii 1 iiiale §i private de catre autoritatile

administratiei publica
Oreptul Ia respectarea vietii intime, familiale · private se inscrie in categoria drepturiior
fundamentale, fiind prevazut atat In legislatiile atio le cat $i in. instrumentele internationale
privind drepturile omului. Constitutia Roman· i, In art. 6 alin. (1) stipuleaza ca ,autoritatile
publice respecta ~i ocrotesc viata intima, fa 11iala ~i privata Legiuitorul a utilizat in acest articol
al legii fundamentale expresia ,viata inti a, familiala §i priva ~ ... care are un caracter amplu,
greu de definit. lnterpretand textul artie ului, putem trage concl ·a ca dreptul Ia viata intima
are doua componente: viata familial §i viata privata. De altfel, i, omania, pornir1d de la

53
A se vedea seqiunea urmatoare.
54
OECD, SIGMA Paper no. 27, European Principles for Public Administration. Paris. 1999.
:;ciembri~
55
(http:/fwvvw.legifrance.gouvjr/a.ffichCode.do?cidTexte=LEG!TEXT000006070933), accesma la data de 5
2017. .
L. Vi~an, D.!. Pasare, ioc. cit.. p. 151.
56

iY
. ·.}
 2.6. Principiul respectarii vietii intime, familiale ~i private de catre autoritatile administra1iei publice
Dreptul Ia respectarea vietii intime, fami/ia/e ~i private se lnscrie in categoria drepturilor fundamentale, fiind
previhut atat in legislatiile nationale cat ~i in instrumentele internationale privind drepturile omului. Constitutia
Romaniei, in art. 26 alin. (1) stipuleaza ca ,autoritatile publice respecta ~i ocrotesc viata intima, familiala ~i privata".
Legiuitorul a utilizat in acest articol al legii fundamentale expresia ,viata intima, familiala ~i privata~', care are un
caracter amplu, greu de definit. lnterpretand textul articolului, putem trage concluzia ca dreptulla viata intima are
doua componente: viata familiala ~i viata privata. De altfel, in Romania, pornind de Ia prevederile constitutionale
~i cele internationale, au fost adoptate mai multe acte normative in ceea ce prive~te respectarea vietii private ~i a
datelor cu caracter personal, autoritatile publice fiind obligate sa ia masuri adecvate, Ia fiecare nivel ierarhic, de
55
asigurare a respectarii acestui principiu •

Astfel, prin Legea nr. 544/2001 privind liberul acces Ia informatiile de interes public, care stabile~te
procedura legala prin care informatiile publice ajung Ia cuno~tinta publicului larg, se impun reguli de protectie a
datelor cu caracter personal. Art. 12 din lege prevede ca "nu pot fi comunicate celor care solicitii informatii de
interes public informapile cu privire Ia: datele personale; informatiile privind procedura in timpul anchetei penale
sau disciplinare, daca se pericliteaza rezultatul anchetei, se dezvaluie surse confidentiale ori se pun in pericol viata,
integritatea corporala, sanatatea unei persoane in urma anchetei efectuate sau in curs de desfa~urare; informatiile
privind procedurile judiciare, daca publicitatea acestora aduce atingere asigurarii unui proces echitabil ori
interesului legitim al oricareia dintre partile implicate in proces; informatiile a carer publicare prejudiciaza masurile
de protectie a tinerilor".
De asemenea, Legea nr. 677/2001 pentru proteqia persoanelor cu privire Ia prelucrarea datelor cu
caracter personal ~i Iibera circulatie a acestor date, cu modifid3rile ?i completarile ulterioare stabile~te inca din
56
,

primul articol faptul ca scopul sau este de "a garanta ~i proteja drepturile ~i libertatile fundameotale ale
persoanelor fizice, in special dreptul Ia viata intima, familiala ~i privata, cu privire Ia prelucrarea datelor cu
caracter personal". Drept urmare, art. 15 din lege stabile~te ca "persoana vizata de prelucrarea acestor date are
dreptul de a se opune In orice moment, din motive lntemeiate ~i legitime legate de situatia sa particulara, ca date
care o vizeaza sa faca obiectul unei prelucrari, cu exceptia cazurilor in care exista dispozitii legale contrare. Tn caz de
opozitie justificata prelucrarea nu mai poate viz a datele In cauza". Aceasta lege ne ofera ~i lntelesul expresiei
"date cu caracter personal", prin acestea lntelegand "orice informatii referitoare Ia o persoana fizica identificata
sau identificabila; o persoana identificabila este acea persoana care poate fi identificata, direct sau indirect, in mod
particular prin referire Ia un numar de identificare ori Ia unul sau Ia mai multi factori specifici identitatii sale fizice,
fiziologice, psihice, economice, culturale sau sociale".
Drept urmare, autoritatile publice au obligatia de a asigura respectarea vietii private prin protejarea aspectelor
pe care o persoana le considera ca fiind inseparabile de intimitatea sa, dar ~i de a repara abuzurile prin care unei
persoane i-a fost lndllcat dreptul Ia viata privata. lnsa regulile ce protejeaza dreptul Ia viata privata pot intra in
contradictie cu regulile ce protejeaza dreptul Ia obtinerea de informatii publice al oamenilor. Astfel, decizia unei
persoane de a se implica In politica sau de a-~i desfa~ura activitatea In administratia publica nu inseamna doar
ca~tigarea unor drepturi (indemnizatie, salariu, decontarea anumitor cheltuieli) ci ~i o serie de obligatii. Se constata
astfel transferul unei parti importante din viata privata a persoanei in sfera publica, prin obligatia de a face publice
anumite date personale. Un prim exemplu il reprezinta obligatia de a completa ~i a i se publica ulterior pe site-ul
autoritatii sau institutiei publice declaratia de avere ~i declaratia de interese. Astfel, o serie de informatii din viata
demnitarului/alesului local/functionarului public, incadrate Ia categoria celor care privesc viata privata, devin
publice. Accesulla o demnitate sau functie publica atrage pentru persoana in cauza ~i asumarea riscului ca o mare

55
A se vedea ?i ion Rusu, Jnviolabilitatile cetatenilor romoni i'n contextul integrarii Rom6niei In Uniunea Europeanii,
in Revista Studii de Drept Romanesc, nr. 1-2/2006, p. 22-24.
56
Publicata In M.Of. al Romaniei, Partea I, nr. 790 I 12.12.2001.

---~-----~~------~-------~--
parte din viata sa privata sa devina, practic, publica. Avand In vedere caIn momentul accesului In funqie, persoana
respectiva cuno~tea ~i care sunt obligatiile pe care ~i le asuma, nu mai poate obiecta atunci cand, In baza unor
prevederi legale exprese, trebuie sa aduca Ia cuno~tinta publica date pe care le considera personate.
La nivel interna~ional, aproape toate statele recunosc prin constitu~ii dreptul Ia viata privata ~~ dreptul Ia
protejarea datelor cu caracter personal.
Astfel, In art. 18, Constitutia Spaniei garanteaza dreptul Ia onoare, Ia intimitate personala ~~ familiala ~~ Ia
propria imagine, mentionandu-se chiar faptul ca ,prin lege se va limita prelucrarea datelor personate pentru a se
garanta onoarea ~i intimitatea personala ~i familiala a cetatenilor ~i exercitiul deplin al drepturilor acestora". Se
face astfel trimitere Ia o lege care sa reglementeze conditiile de prelucrare a datelor cu caracter personal, a~a !neat
sa se asigure respectarea dreptului Ia viata privata a cetatenilor.
Constitutia Olandei
57
prevede fn art. 10 ca: ,orice persoana are dreptul Ia respectul vietii sale private, cu
respectarea limitelor stabilite prin lege. Regulile privind proteqia vietii private sunt stabilite prin lege, In corelatie
cu lnregistrarea ~i difuzarea datelor cu caracter personal. Regulile privind drepturile persoanelor de a fi inform ate In
legatura cu lnregistrarea datelor cu caracter personal, utilizarea acestor date ~~ dreptul de a interveni asupra
acestora sunt stabilite prin lege".
Landul german Hesse a adoptat prima lege din lume de protectie a datelor, In 1970, iar In 1977 a fost adoptata
o lege Ia nivel federal, intitulata Bundesdatenschutzgesetz (Actul Federal de Proteqie a Datelor). Suedia a elaborat
o astfel de lege In 1973, iar Franta, Austria, Norvegia ~i Danemarca au adoptat legi privind proteqia informatiilor
58
inca din anul 1978 .

In concluzie, principiul. respectarii vietii private impune caIn activitatea administratiei publice sa se respecte
viata privata a persoanelor ~i, in mod speciai, datele cu caracter personal Ia care autoritatile publice au acces
59
•

2.7. Principiul securitatii/stabilitatii raporturilor juridice in administratia publica

Tn sistemul juridic romanesc acest principiu nu este prevazut expres, insa recunoa;?terea lui poate fi dedusa din
continutul art. 1 alin. (3) din Constitutie, care prevede ca Romania este stat de drept, democratic ~i social, dupa
cum a precizat Curtea Constitutionala a Romaniei In Decizia nr. 404/2008 pentru solutionarea exceptiei de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 4 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 . Astfel, Curtea a
retinut ca "principiul stabilitatii raporturi/or juridice, de~i nu este in mod expres consacrat de Constitutia Romaniei,
se deduce atat din prevederile art. 1 alin. (3), potrivit dirora Romania este stat de drept, democratic ~i social, cat ~i
din preambulul Conventiei pentru apararea drepturilor omului ~i a libertatilor fundamentale, astfel cum a fost
interpretat de Curtea European a a Drepturilor Omului In jurisprudenta sa".
Dar ce este securitatea juridica? Conform Dictionarului Explicativ al Limbii Romane , termenul securitate
semnifica acel"sentiment de in credere ~i de lini~te pe care 11 da cuiva absenta oricarui pericol"
60
. Avand in vedere
aceasta definitie, putem afirma pentru lnceput d3 "securitatea juridica" lnseamna acea stare de siguranta care este
conferita cetatenilor de increderea ca statui respecta elinsu~i, prin institutiile sale, reglementarile legale, asigurand
astfel respectarea drepturilor fundamentale ale oamenilor. Securitatea juridica este strans legata, a;?adar, de
principiul legalitatii, deoarece ambele principii urmaresc asigurarea unei protectii adecvate lmpotriva arbitrariului ~i
o protectie impotriva acelor situatii juridice care determina o stare de incertitudine ce ar putea afecta insa~i
61
substanta drepturilor .

57
(http: codexjust.ro; Tari !vi). accesata la data de 5 noiembrie 2017.
;s R. Carp. S. Sandru. Dreptul Ia intimitate ~i protecfia datelor cu caracter personal. De la acquis-u! comunitar Ia
legis!afia romaneasca. op. cit.. 2004. p. ll.
;q £..~!bu .. loc. ciL In RDC nr. 7/2007. p. 71.
50
Dictionarul explicativ allimbii romane, op.cit., p. 969.
5
" Michele de Salvia, loc.cit., p. 185.

•
.20
 Problema asigurarii securitatii juridice este de actualitate ~i In Romania, In conditiile cre~terii cantitative a
legisla~iei, determinata de cre~terea complexitatii dreptului ~i ca urmare a dezvoltarii noilor surse de drept, mai ales
a celor europene ~i internationale. CEDO a subliniat faptul ca unul dintre elementele fundamentale ale
preeminentei dreptului este principiuf securitatii raporturilor juridice iar incoerenta legislativa ~i jurispruden~a
62
contradictorie au creat In tara no astra un climat general de insecuritate juridica •

La nivelul administratiei publice, principiul securitatii I stabi/itatii raporturilor juridice presupune, luand In
considerare cele afirmate anterior, urmatoarele: respectarea Constitutiei ~i a legilor In momentul elaborarii ~i
adoptarii actelor administrative normative ~i individuate, actele administrative sa fie clare, precise ~i previzibile, sa
existe posibilitatea legala de a aqiona In instanta lmpotriva tuturor actelor administrative considerate ca afecteaza
un drept sau un interes legitim, sa fie prevazute termene clare pentru introducerea actiunii In justitie impotriva
unui act administrativ, iar procedura de solutionare a actiunii sa fie cat mai rapida. A~adar, principiul
securitatii/stabilitatii juridice, un element fundamental al bunei administriiri, presupune demersuri sustinute din
partea autoritatilor administratiei publice pentru reca~tigarea increderii cetatenilor In legatura cu activitatea lor
prin pastrarea unui echilibru lntre interesele publice ~i interesele private, respectarea Constitutiei ~i legilor,
prevenirea actelor de coruptie, limitarea excesului de putere, crearea ~i parcurgerea unei proceduri administrative
unitare.
Sistemele juridice ale multor state europene recunosc acest principiu, unele chiar Ia nivel constitutional.
Astfel, art. 106 din Constitutia Spaniei prevede urmatoarele: ,1. tnstantele judecatore~ti controleaza prerogativa
autoritatilor administrative de a emite reglementari ~i legalitatea actelor administrative, verifidind dacii statu/ de
drept are i'ntaietate In toate miisurile administrative, precum ~i ca acestea sunt subordonate scopurilor care le
justifica. 2. Persoanele fizice au dreptul, In conditiile stabilite prin lege, Ia compensatie pentru toate pagubele aduse
bunurilor ~i drepturilor lor, cu exceptia cazurilor de forta majora, cand aceste pagube sunt consecinta functionarii
serviciilor publice".
Art. 268 al Constitutiei Portugaliei, stabile~te, de asemenea, ca: ,3. Legile administrative sunt supuse notificarii
catre partite interesate In forma stabilita prin lege, iar atunci cand acestea afecteaza drepturi sau interese protejate
prin lege, trebuie sa aiba Ia baza motive explicite care sa poata fi intelese ~i contestate de catre parti. 4. Cetatenilor
li se garanteaza controlul judiciar efectiv al drepturilor ~i intereselor lor care sunt protejate prin lege, In special
recunoa?terea drepturilor ~i intereselor In cauza, contestarea oricarei legi administrative care prejudiciaza
drepturile ?i interesele, indiferent de forma acesteia, emiterea de hotarari pozitive care impun legi administrative In
conformitate cu legea ~~ emiterea de interdictii corespunzatoare. 5. Cetatenii au, de ·asemenea, dreptul de a
contesta acele norme administrative emise de administratia publica, prin care le prejudiciaza drepturile sau
interesele acestora protejate prin lege".
A~adar, asigurarea respectarii statului de drept ~~ garantarea controlului judiciar asupra activitatii
administratiei publice sunt considerate elemente importante pentru stabilitatea juridica a actiunii administratiei
publice, parte a bunei administrari.

2.8. Principiul transparentei in administra~ia publica

Asigurarea transparentei In activitatea autoritatilor administratiei publice din Romania are Ia baza dreptul
constitutional/a informatie, a~a cum e prevazut 1n art. 31 al Legii fundamentale: ,(1) Dreptul persoanei de a avea
acces Ia orice informatie de interes public nu poate fi \ngradit. (2) Autoritatile publice, potrivit competentelor ce le
revin, sunt obligate sa asigure informarea corecta a cetatenilor asupra treburilor publice ~~ asupra problemelor de
interes personal. (3) Dreptul Ia informatie nu trebuie sa prejudicieze masurile de proteqie a tinerilor sau
securitatea nationala. (4) Mijloacele de informare In masa, publice ~i private, sunt obligate sa asigure informarea

A!in Trailescu, Predictibilitatea normelor ~i stabilitatea raporturilor juridice - componente ale legalitatii actelor
62

administrative, Revista Curentul Juridic, nr. 1/ 2011, p. 113.

 corecta a opiniei publice. (5) Serviciile publice de radio ?i de televiziune sunt autonome. Ele trebuie sa garanteze
grupurilor sociale ?i politice importante exercitarea dreptului Ia antena. Organizarea acestor servicii ~i controlul
parlamentar asupra activitatii lor se reglementeaza prin lege organica."Continutul acestui drept este complex,
dimensiunile sale fiind In continua dezvoltare, datorita evolu~iilor din plan intern ?i international, ?i acopera
urmatoarele elemente: dreptul persoanei de a fi informata prompt, corect ?i dar cu privire Ia masurile preconizate
~i mai ales, luate de autoritatile publice; accesul liber Ia sursele de informatie publica, ]tiintifica, sociala, culturala,
sportiva etc.; posibilitatea persoanei de a receptiona direct ~i normal emisiunile de radio ?i televiziune; obligatia
autoritatilor guvernamentale de a crea conditiile materiale ~i juridice pentru difuzarea Iibera a informatiei de orice
63
natura .

A?adar, corelativ cu dreptulla informatie apare ?i obliga~ia autoritatilor publice competente (Parlament
~i Guvern) de a asigura cele mai potrivite instrumente juridice pentru realizarea acestui drept, cu respectarea
necesitalii de a proteja tinerii ~i securitatea na~ionala. Si, dupa cum vom prezenta Tn continuare, cele doua
autoritati publice au elaborat ?i aprobat o serie de acte normative care contribuie Ia promovarea principiului
transparentei Tn activitatea publica din Romania. Legislatia impune in prezent, autoritatilor publice sa asigure
accesul tuturor persoanelor interesate Ia informatiile de interes public, In caz contrar fiind stabilite sanctiuni In
functie de gravitate a cu care a fost 1ncalcat dreptulla informatie.
Din art. 31 al Constituliei se desprinde notiunea de informatie de interes public, ce poate fi ?i trebuie
adusa Ia cuno?tinta publica, deoarece celelalte informa~ii, ce intra In categoria datelor personate sau a datelor cu
caracter secret, nu pot fi comunicate decat In cadrul prevazut strict prin lege. Aceasta ncitiune nu este definita Tn
Legea fundamentala, dar Legea nr. 544/2001 privind liberul acces Ia informatiile de interes publico define~te In
art. 21itera b) astfel: ,orice informatie care prive§te activitatile sau rezulta din activitatile unei autoritaj:i publice sau
institutii publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informatiei". Actul normativ
stabile?te procedura prin care autoritatile publice trebuie sa raspunda Ia solicitarile de informatii publice ?i califica
Inca din primul articol ,accesul tiber ~i nelngradit al persoanei Ia orice informatii de interes public" ca fiind unul
dintre principiile fundamentale ale relaliilor dintre persoane ~i autorltatile publice, in conformitate cu Constitutia
Romaniei ~i cu documentele internationale ratificate de Parlamentul Romaniei, deoarece libertatea ~i democratia
64
lntr-un stat sunt direct proportionate cu cantitatea ?i calitatea informatiilor publice Ia care cetatenii au acces . De
asemenea, aceasta lege precizeaza in art. 7 ca refuzul comunicarii de informatii trebuie motivat ~i stabile~te
sanqiuni pentru cazurile de in~alcare a prevederilor sale.
Tot In legatura cu notiunea de transparento regasim In art. 90 din Constitutie, prevederea legala ce sta Ia
baza organizarii unui referendum Ia solicitarea pre~edintelui Romaniei, "pentru ca poporul sa-?i exprime vointa ...
cu privire Ia probleme de in teres national". Are loc astfel o consultare a tuturor persoanelor care sunt interesate fn
legatura cu o problema identificata de Pre?edintele Romaniei. Acest instrument juridic este considerat ,o
modalitate directa de a afla daca Pre~edintele mai are sau nu sprijinul electoratului", o cale pentru Pre~edinte de a
De~i referendumul organizat In conditiile art. 90 din Constitutie este
65
fi In contact permanent cu cetatenii.
consultativ, acest lucru nu lnseamna ca autoritatile statului trebuie sa ramana pasive Ia dorintele poporului 66 ,
rezultatul acestei consultari trebuind analizat ~i apoi trebuie luate masuri In functie de opinia exprimata de
cetateni, Tn limitele prevazute de reglementarile legale In vigoare Ia ace! moment.
Tot In Constitutie, dar In art. 102 alin. (2) este consacrat un principiu general al activitatii Guvernului, eel al
cooperiirii cu organismele sociale interesate, In lndeplinirea atributiilor sale; este evidentiat astfel principiul
transparentei activitatii Guvernului, deoarece acesta nu este un organism suprapus societatii civile ~i nici rupt de

3
~ loan Muraru, In loan Muraru, Elena Simina Tanasescu (coordonatori), op.cit., p. 298-303.
o-+Dana Apostol Tofan, op.cit., 2006, p. 44.
65
Stefan Deaconu, In loan Muraru, Elena Simina Tanasescu (coordonatori), op.cit., p. 838.
56
Idem, p. 849.
 67
aceasta • Numai pe baza comunidirii ?i colaborarii cu membrii societatii civile Guvernul poate ramane In legatura
cu nevoile ~i solicitarile cetatenilor, putand lua apoi decizii ancorate in realitate.
Spre exemplu, in cursu! anului 2014, In urma unui proces de monitorizare, s-a constatat ca relatia dintre
Guvern, prin ministerele sale, ~i reprezentantii societatii civile nu a fost prea buna, In mass-media aparand
informatii privind !ipsa de transparenta a ministerelor, acestea nerespectand In proportie de 47%, termenul de 30
de zile In care erau obligate sa raspunda Ia o solicitare de informatii publice. Daca Ia nivel central acest principiu nu
este respectat, nu trebuie sa ne mire faptul ca Ia nivel local, prefecturile au raspuns in proportie de 22% Ia aceea~i
soli.citare 68 .
Prevederile constitutionale privind asigurarea transparentei In activitatea autoritatilor publice ~i
informarea co recta a cetatenilor In problemele de interes public au fast intarite ~i puse in aplicare ~i prin alte acte
69
normative, precum: Legea nr. 52/2003 privind transparenta decizionala in administratia publica , Legea nr.
161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor
publice ?i in mediul de afaceri, prevenirea ?i sanctionarea coruptiei, HG 564/2006 privind cadrul de realizare a
participarii publicului Ia elaborarea anumitor planuri ~i programe in legatura cu mediul
70
etc. Consacrarea
principiului transparentei In procesul decizional din administratia publica reprezinta unul din cele mai semnificative
progrese realizate In activitatea publica romaneasca, In contextut unor mi?cari in ?tiintele sociale ~i management
cunoscute sub denumirea de Noul Management Public (New Public Management). Aceasta abordare presupune o
71
mai mare deschidere d3tre cetatean din partea institutiilor publice .

Avand in vedere cele precizate anterior, putem imparti conceptul larg al transparentei in administratia
publica in patru sub-seqiuni: prevederi privind accesul Ia informatiile de interes public, prevederi privind
consultarea beneficiarilor inaintea luarii unor decizii, prevederi privind participarea cetatenilor Ia luarea
deciziilor, prevederi privind motivarea deciziei administrative.

in sistemele juridice ale statelor europene se regasesc prevederi prin care se garanteaza transparenta
activitatii autoritatilor administratiei publice, Ia nivel constitutional.
Art. 72-1 din Constitutia Frantei precizeaza ca: ,Legea stabile~te conditiile in care alegatorii din fiecare
colectivitate teritoriala, prin exercitarea dreptu/ui Ia petitionare, pot sa solicite ca adunarea deliberativa a
respectivei colectivitati sa treaca pe ordinea de zi un subiect ce tine de competenta sa. In conditiile prevazute prin
lege organica, proiectele privind o decizie sau un act ce intra In competenta unei colectivitati teritoriale pot fi supuse
Ia initiativa acesteia, prin referendum, deciziei alegatorilor din respectiva comunitate. Atunci cand se are In vedere
crearea unei colectivitati teritoriale cu statut special sau modificarea organizarii acesteia, se poate hotari prin lege
ca alegatorii inscri\ii in colectivitatile vizate sa fie consultati. De asemenea, modificarea limitelor colectivitatilor
teritoriale poate face obiectul unei consultari a alegatorilor, In conditiile prevazute de lege". A~adar, potrivit legii
fundamentale din Franta, deciziile Ia nivelul colectivitatilor locale se iau prin consultarea cetatenilor, In conditiile
prevazute de lege, iar dreptul de petitionare poate fi exercitat de catre cetateni pentru a include pe ordinea de zi a
autoritatilor deliberative locale un anumit subiect.

57
Mihai Constantinescu, Florin Sueur Vasilescu, Antonie lorgovan, loan Muraru, loan Deleanu, loan Vida,
Constitutia Romaniei- comentata ~i adnotata, Ed. R.A. Monitorul Oftcial, Bucure$ti, 1992, p. 226.
58
A se vedea rezultatele proiectului de monitorizare a respectarii transparentei Ia nivelul institutiilor publice,
realizat in cursu! anului 2014, disponibil Ia pagina http://www.romaniacurata.ro/topul-transparentei-afla-ce-
i nstitutii-locale-si-centraie-ale-statul ui-nu-au-fost-in-stare-sa-si-descrie-activitatea-intr -un-raport , accesata 1a data
de 19.11.2015.
59
Republicata In M.Of. al Romaniei, Partea I, nr. 749/03.12.2013.
70
Publicata in M.Of. al Romaniei, Partea I, nr. 406/10.05.2006.
71
Bianca Cobarzan, Dacian Drago~, Bogdana Neamtu, op.cit., 2008, p. 22.
 De asemenea, ?i in sistemul juridic german, referendumul este utilizat deseori pentru a afla care este opinia
cetatenilor in diferite probleme de interes local. Astfel, potrivit art. 29, alin. (6) din Constitutia Germaniei:
,Majoritatea In cazul unui referendum sau al unui referendum consultativ consta In majoritatea voturilor exprimate,
cu conditia sa reprezinte eel putin un sfert dintre persoanele cu drept de vot Ia alegerile pentru Bundestag. Alte
detalii referitoare Ia consultarea populara, Ia petitii ~~ referendumuri consultative sunt reglementate printr-o lege
federala care poate prevedea, de asemenea, ca aceea~i initiativa populara sa nu poata fi reinnoita lntr-un interval
de cinci ani".
72
Constitutia Austriei prevede, de asemenea, posibilitatea consultarii cetatenilor cu privire Ia o problema de
importanta nationala, potrivit art. 49b, astfel: ,1. Consultarea populatiei cu privire Ia o problema de importanta
nationala fundamentala care este de competenta legislativului are loc In cazul7n care Consiliul National o aproba In
temeiul unei propuneri prezentate de membrii sai sau de Guvernul Federal( ... )". Tn art. 20 alin. (4) se prevede, de
asemenea, ca: ,Toti functionarii carora li se incredinteaza atributii administrative Ia nivel municipal, de land sau
federal, precum $i functionarii altor institutii de drept public vor comunica informatii cu privire Ia aspectele ce se
lnscriu in sjera de competenta a acestora ( ... )". Se observa caIn aceasta Lege fundamental a, garantarea principiului
transparentei activitiitii administratiei pub/ice este realizata prin consacrarea procedurii consultiirii populare, dar ~i
prin consacrarea principiului comunict'irii informatiilor de interes public din sfera adminjstratiei publice.
Art. 123 al Legii fundamentale italiene stabile~te ca: ,Fiecare regiune are un statut care, potrivit Constitutiei,
stabile~te forma de guvernamant ~i principiile fundamentale de organizare ~i funqionare a regiunii. Statutul
reglementeaza exercitarea dreptului de initiativii /egislativa ~~ de referendum privind legile ~~ masurile
administrative ale regiunii, precum $i publicarea legilor $i a reglementarilor regionale. (... ) Statutul se supune
referendumului popular in cazul 'in care, in termen de trei luni de Ia publicarea sa, a 50-a parte din alegatorii regiunii
sau o cincime din membrii Consiliului Regional solicita astfel. Statutul supus referendumului nu este promulgat in
cazul7n care acesta nu este adoptat cu majoritatea voturilor valabil exprimate (... )".
Pe de alta parte, art. 105 din Constitutia Spaniei reglementeaza: ,a. dreptul ceta~enilor de a fi audiati direct
sau prin intermediul organizatiilor $i asociatiilor recunoscute prin lege, In procesul de elaborare a dispozitiilor
administrative care se refera Ia ace~tia; b. accesul cetatenilor Ia arhivele ~i registrele administrative, cu exceptia
cazului cand acestea se refera Ia securitatea ~i apararea statului, investigarea delictelor ~i intimitatea persoanelor;
c. procedurile de urmat pentru elaborarea de acte administrative, garantandu-se, daca este cazul, dreptul partilor
interesate de a fi ascultate" .A~adar, In aceasta Lege fundamentala regasim alte elemente ale principiului
transparentei actiunii administratiei pub/ice. Este vorba de dreptul cetatenilor spanioli de a fi ascultati atunci cand
se elaboreaza un act administrativ care li va afecta, dar ~i de dreptul acestora de a avea acces Ia informatiile de
interes public de~inute de autoritatile administratiei publice.
stabile~te di: ,Orice persoana are dreptul de a depune In
73
De asemenea, art. 63 din Constitutia Poloniei
interes public, In propriul sau interes sau In eel al unei alte persoane - cu consimtamantul acesteia - petitii,
propuneri ~i reclamatii In atentia autoritatilor publice, a organizatiilor ~i institutiilor sociale, In legatura cu
lndeplinirea atributiilor stabilite In domeniul administratiei publice. Procedurile de analiza a petitiilor, a
propunerilor ?i a plangerilor sunt prevazute prin lege." lar art. 170 al acestei Legi fundamentale prevede ca:
,,Membrii colectivitatii teritoriale autonome pot decide pe calea referendumului, chestiunile privind co/ectivitatea,
In special dizolvarea organului administratiei locale ales prin vot direct. Principiile ~i procedura organizarii
referendumului local sunt stabilite prin lege."
lata ca atat dreptul de petitionare, cat ~i dreptul de a fi consultati prin referendum sunt garantate In sistemul
juridic polonez Ia nivel constitutional, ceea ce ne ofera indicii ca acest stat este direct interesat sa asigure
transparenta activitatii administratiei pub/ice.

-: Disponibil:lln limba roman:'i (http: codex.just.ro T:::r! .in. accesata !a datt de 5 c:oiembrie 2017.
-: Disponibil:lln limba roman:l (http.· ::odex.just.ro Tari PL ). ac.:esata !a dat:1 de 5 noiembrie 2017.
 Un alt exemplu de garantare Ia nivel constitutional a transparentei actiunii autoritatilor pubiice II constituie
Constitu~ia Olandei, care Inca din art. 5 mentioneaza ca: ,Orice persoana are dreptul sa se adreseze autoritatilor
competente prin petitii formulate in scris". lar art. 110 prevede ca: ,,n exercitarea atributiilor lor, institutiile
guvernamentale respecta dreptul de acces public Ia informatii potrivit normelor ce vor fi prevazute prin lege".
Dupa cum se observa, consultarea cetciteni/or este un instrument juridic utilizat in statele membre ale
Uniunii Europene, acestea fiind direct interesate sa cunoasca opiniile cetatenilor lor ~i sa-i implice In acest mod
pe ace~tia in realizarea treburilor publice. Consultarea populara constituie un element esential al bunei
administrari, asigurand transparenta aqiunii administratiei publice. Acesteia i se adauga garantarea dreptului de
acces Ia informatiile de interes public de catre autoritatile publice, a dreptului de a avea initiativa unei decizii Ia
nivelul comunitatilor locale ~i a obligatiei de motivare a actelor administrative, elemente care sunt fundamentale
pentru garantarea dreptului Ia buna administrare.

---~---~----------------