UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE RELATII INTERNATIONALE STIINTE POLITICE SI

ADMINISTRATIVE

Rolul Curtii Europene de

Justitiei in legiferare.

SPECIALITITATE:ADMINISTRATIE PUBLICA

GRUPA:107 AP
STUDENTUL:SILISTRARI ALFRED

PROFESORUL:BORS VLADIMIR (dr.conf.univ.)

Chisinau,2017.
Cuprins
1.Istoria formarii:.............................................................................................................................3
2.Componenta Curtii de Justitie a Uniunii Europene......................................................................5
Judecatorii:...................................................................................................................................6
Avocatul general:.........................................................................................................................8
Grefa:...........................................................................................................................................9
3. Organizarea Curtii de Justitie a Uniunii Europene......................................................................9
4.Tribunalul...................................................................................................................................10
Compunerea Tribunalului:.........................................................................................................10
Grefa:.........................................................................................................................................11
Organizarea Tribunalului:..........................................................................................................12
Tribunalul functiei publice........................................................................................................12
5.Competenta Curtii de Justitie a Uniunii Europene.....................................................................13
Competentele Curtii de Justitie:................................................................................................13
Tipuri de proceduri:...................................................................................................................15
6.Procedura de sesizare..................................................................................................................17
 Sesizarea Curtii si procedura scrisa....................................................................................17
 In ceea ce priveste actiunile directe si recursurile..............................................................17
 Masurile preparatorii..........................................................................................................18
 Sedinta publica si concluziile avocatului general...............................................................18
 Hotaririle.............................................................................................................................18
 Procedurile speciale............................................................................................................19
7.Rolul Curtii de Justitie a Uniunii Europene in legiferare.(Concluzie).......................................20
1.Istoria formarii:

Curtea de Justitie a Uniunii Europene a fost infiintata in anul 1952 si pina in prezent.

Inceputul istoric,a fost crearea Comunitatii Europene a Carbunelui si Otelului (CECO)

prin incheierea a Tratatului de la Paris in anul 1951,cele sase state semnatare cum ar fi
Belgia,Germania,Franta,Italia,Luxemburg si Tarile de Jos.

Tarile semnatare au hotarat sa infiinteze o baza juridica (organism) care sa indeplineasca

functii cit de garantarea respectarii dreptului comunitar si a aplicarii acestuia de catre fiecare stat
membru,atit si rezolvarea eventualelor diferende generate de punerea in aplicare.

In anul 1952,este infiintata Curtea de Justitie a CECO.1

Conform tratatului de la Paris care prevedea atit infiintarea Curtii de Justitiei a CECO,cit
si structura acestei institutii.Curtea de Justitie a CECO era compusa din sapte judecatori si doi
avocati generali si avea atributii de control jurisdictional in scopul aplicarii corecte a dreptului
comunitar. In competenta sa mai intra si efectuarea unei interpretari a actelor normative ce
constituiau dreptul comunitar.[ CITATION Pin01 \l 1033 ]

Pe data de 10 decembrie 1952,a fost sedinta de deschidere a Curtii,care a fost amplasata

la Luxemburg.Acolo si a ramas sediul Curtii de Justitie.

O importanta etapa in istoria acestei institutii a fost semnarea,in anul 1957, a Tratatelor
de la Roma,si anume Tratatul de instituire a Comunitatii Economice Europene (CEE) si a
Comunitatii Europene.2

Astfel,a fost creata o noua instanta jurisdictionala comuna celor trei Comunitati,Curtea de
Justitie a Comunitatilor Europene(CJCE) . Aceasta a inlocuit Curtea de Justitie a CECO.

In timp de dezvoltare constructiei europene,activitatea desfasurata de Curtea de Justitie a

Comunitatilor Europene a luat proportie,fiind numarul actiunilor introduse in fata Curtii ce era in
permanenta crestere de la infiintarea acesteia.

Din motivul ca a fost nevoie de perfectionarea protectiei juridice a intereselor partilor,cit

si de aceea pentru a mentine caltatea actului judecatoresc,s-a decis infiintarea Tribunalului de
Prima Instanta.

1
"Ghid privind sesizarea Curtei de Justitie a Uniunii Europene",2013,Editorul materialului S.C. ACT
COMMUNICATION TEAM SRL.
2
“Dreptul organiatiilor Internationale”,Violeta Pintea,Chisinau 2001
 Acesta fiind creat,avea un obiectiv pe o parte sa reduca sarcinile Curtei de Justitiei a
Comunitatilor Europene de unele cauze,si de a ii permite acesteia sa se concetreze asupra unuia
din atributii esentiale,avind o importanta mai mare.

Si anume de interpretare uniforma a legislatiei Comunitare,iar pe de alta parte,avea scop

de a consolida garantiile judiciare,prin oferire celor prejudiciati posibilitate a doua grade de
jurisdictie.

Pe data de 1 iulie 1987 a intrat in vigoare Actul Unic European,ce imputernici Curtea sa
solicite Consiliului crearea unei jurisdictii de Prima Instanta.

In anul 1988 a fost infiintat Tribunalul de Prima Instanta al Comunitatilor Europene.De la

data infiintarii a existat doua jurisdictii independente in cadrul Curtii de Justitie a Comunitatii
Europene.

In anul 2001,prin tratatul de la Nisa,a fost introdus dreptul Curtii de Justitie de a solicita
crearea unor camere jurisdictionale insarcinate cu solutionarea in prima instanta a unor categorii
de actiuni de domenii specifice.3

Conform acestor dispozitii,si ca urmare a cresterii volumului de munca a Tribunalului de

Prima Instanta,a fost infiitat un nou tribunal.

In anul 2004,astfel,a fost instituit Tribunalul Functiei Publice al Uniunii Europene.

Aceasta instanta se organizeaza si functioneaza pe linga Tribunalul de Prima Instanta si

are competenta de a judeca litigiile dintre institutiile Uniunii si agentii lor.

In anul 2009,dupa intrare in vigoare a Tratatului de la Lisabona,functionarea sistemului

jurisdictional al Uniunii Europene a fost reformat.

In cit,tratatul de la Lisabona contine dispozitii care stipuleaza o serie de modificari cu

privire la structura Curtii de Justitie si denumirea instantelor jurisdictionale,cit si extinderea
controlului jurisdictional al Curtii.4

Principalul rol a Curtii de Justitie consta in examinarea legalitatii actelor institutiilor

Uniuni si de a asigura o intepretare si aplicare a dreptului acesteia.

Curtea solutioneaza conflictele dintre institutii Uniunii,dintre institutii si statele membre

sau dintre statele membre,intervenind pentru a aplica dreptul Uniunii.

In ceea ce priveste Tribunalul Functiei Publice al Uniunii Europene,acesta solutioneaza

cauzele dintre institutiile Uniunii si functionarea acestora.

3
"Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene:.repere istorice,cladiri si simboluri.",2003
4
"Ghid privind sesizarea Curtei de Justitie a Uniunii Europene",2013,Editorul materialului S.C. ACT
COMMUNICATION TEAM SRL.
 2.Componenta Curtii de Justitie a Uniunii Europene.

[!] In paranteza se indica datele care au fost mai devreme

Curtea de Justitie consta din 28(27) de judecatori si 11(8)avocati generali.Judecatorii si

avocatii generali sunt desemnati de comun acord de guvernele statelor membre,dupa consultarea
unui comitet al carui rol este de a emite un aviz cu privire la capacitatea candidatilor de a
exercita functiile respective.5

Mandatul acestora este de 6 ani si poate fi reinnoit. Acestia sunt alesi din rindul
personalitatilor care ofera toate garantiile de independenta si care intrunesc conditiile cerute
pentru exercitarea,in tarile lor,a celor mai inalte functii jurisdictionale sau a caror competenta
este recunoscuta.

Articolul 253 (ex-articolul 223 TCE)6

“Judecătorii și avocații generali ai Curții de Justiție, aleși dintre personalități care

oferă toate garanțiile de independență și care întrunesc condițiile cerute pentru exercitarea, în
țările lor, a celor mai înalte funcții jurisdicționale, sau care sunt jurisconsulți ale căror
competențe sunt recunoscute, sunt numiți de comun acord de către guvernele statelor membre,
pentru o perioadă de șase ani, după consultarea comitetului prevăzut la articolul 255.

La fiecare trei ani are loc o înlocuire parțială a judecătorilor și avocaților generali, în
condițiile prevăzute de Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene.

Judecătorii desemnează dintre ei pe președintele Curții de Justiție, pentru o perioadă de

trei ani. Mandatul acestuia poate fi reînnoit.

Judecătorii și avocații generali care își încheie mandatul pot fi numiți din nou.

Curtea de Justiție își numește grefierul și îi stabilește statutul.

Curtea de Justiție își stabilește regulamentul de procedură. Acest regulament se supune

aprobării Consiliului.”

In timpul exercitarii mandatului,judecatorii si avocati generali nu au dreptul de a exercita

nici o functie politica sau administrativa,si nici o activitate profesionala fie ca este sau nu
remunerata.7

Judecatorii:

5
Site oficial Curtii Europene de Justitie : http://curia.europa.eu/jcms/jcms/Jo2_7024/ro/
6
Tratatul privind functionarea Uniunii Europene (art 253)
7
“Ghid privind sesizarea Curtei de Justitie a Uniunii Europene”,2013
 Fiecare stat membru desemneaza judecatorii cite unul pentru a isi asigura reprezentarea in
Cadrul Curtii a tuturor sistemelor juridice in Uniune.

Judecatorii sunt independenti de statul care i-a numit si nu reprezinta interesele

acestuia,ei nu pot fi influentati in deciziile pe care le adopta de partenenta la statul membru
respectiv.

Fiind obligatia lor este de a urmari interesul Uniunii,ci nu a statului sau pe care il
reprezinta.

Judecatorii Curtii de Justitie il desemneaza din randul lor pe Presedinte si pe Vice-

Presedinte,pentru o perioada de 3 ani care poate fi reinnoita8.

Presedintele conduce lucrarile Curtii de Justitie si prezideaza reuniunile general ale

membrilor Curtii,precum si sedintele si deliberarile Plenului si ale Marii Camere.

Vice-presedinte il asista pe presedinte in exercitarea functiilor sale si il inlocuieste in caz

de impiedicare.

Privind Statutul Curtii de Justitie a Uniunii Europene,identificam statutul judecatorilor si

avocatilor generali.9

Articolul 2

Înainte de a intra în funcție, fiecare judecător depune, în fața Curții de Justiție reunită

în ședință publică, jurământul că își va exercita atribuțiile cu deplină imparțialitate și

potrivit conștiinței sale și că nu va divulga nimic din secretul deliberărilor.

Articolul 3

Judecătorii beneficiază de imunitate de jurisdicție. În ceea ce privește actele

îndeplinite de aceștia, inclusiv cuvintele rostite și scrise în calitatea lor oficială,

judecătorii continuă să beneficieze de imunitate după încetarea funcției lor.

Curtea de Justiție, întrunită în ședință plenară, poate ridica imunitatea. În cazul în care

8
“Ghid pentru sesizarea Curtii Europene de Justitie”,2013
9
“Statul Curtii de Justitie a Uniunii Europene”,din protocolul nr.3 privind STATUTUL JUDECĂTORILOR ȘI
AVOCAȚILOR GENERALI
decizia se referă la un membru al Tribunalului sau al unui tribunal specializat, Curtea

decide după consultarea tribunalului în cauză.

În cazul în care, după ridicarea imunității, se declanșează o acțiune penală împotriva

unui judecător, acesta poate fi judecat, în oricare stat membru, numai de instanța care

are competența de a judeca magistrații celei mai înalte autorități judiciare naționale.

Articolele 11-14 și articolul 17 din Protocolul privind privilegiile și imunitățile

Uniunii Europene se aplică judecătorilor, avocaților generali, grefierului și

raportorilor adjuncți ai Curții de Justiție a Uniunii Europene, fără a aduce atingere

dispozițiilor privind imunitatea de jurisdicție a judecătorilor menționate de paragrafele

precedente.

Articolul 4

Judecătorii nu pot exercita nici o funcție politică sau administrativă.

Aceștia nu pot exercita nici o activitate profesională, fie că este sau nu remunerată, în

afara cazului în care Consiliul, hotărând cu majoritate simplă, acordă o derogare cu

titlu excepțional.

La instalarea în funcție, judecătorii își iau angajamentul solemn de a respecta, pe

durata funcției lor și după încetarea acesteia, obligațiile care decurg din această

funcție, în special îndatoririle de a da dovadă de onestitate și de discreție în acceptarea

anumitor poziții sau avantaje, după încetarea funcției lor.

În caz de dubiu în această privință, Curtea de Justiție ia o decizie. În cazul în care

decizia se referă la un membru al Tribunalului sau al unui tribunal specializat, Curtea

decide după consultarea tribunalului în cauză.

Articolul 5

În afară de schimbarea ordinară și de deces, funcția de judecător încetează în mod

 individual prin demisie.

În caz de demisie a unui judecător, scrisoarea de demisie se adresează președintelui

Curții de Justiție, pentru a fi transmisă președintelui Consiliului. Această ultimă

notificare antrenează eliberarea postului.

Cu excepția cazurilor în care se aplică articolul 6, judecătorul își continuă activitatea

până la preluarea funcției de către succesorul său.

Articolul 6

Judecătorii pot fi înlăturați din funcție sau declarați decăzuți din dreptul la pensie sau

din alte avantaje echivalente numai în cazul în care, în opinia unanimă a judecătorilor

și avocaților generali ai Curții de Justiție, nu mai corespund condițiilor cerute sau nu

mai îndeplinesc obligațiile aferente funcției lor. Judecătorul în cauză nu ia parte la

aceste deliberări. În cazul în care persoana în cauză este membru al Tribunalului sau

al unui tribunal specializat, Curtea decide după consultarea tribunalului în cauză.

Grefierul aduce decizia Curții la cunoștința președintelui Parlamentului European și al

Comisiei și o notifică președintelui Consiliului.

În cazul deciziei de înlăturare din funcție a unui judecător, această ultimă notificare

antrenează eliberarea postului.

Avocatul general:

Avocatii generali au rolul de a prezenta,cu deplina impartialitate si in deplina

independenta,opinie juridica numinta "concluzie" in cauzele care le sunt repartizate.

Cinci dintre avocati generali provin din Germania,Franta,Italia,Spania si Regatul Unit,iar

ceilalti provin din celelalte state membre,numiti in baza unui sistem de rotatie pe principiul
alternantei.

Dupa ascultarea avocatilor generali,Curtea desemneaza pentru o perioada de un an,un

prim avocat general.

Conform Tratatului de la Lisabona,a fost prevazuta posibilitatea de a creste numarul

avocatilor generali de la 8 la 11,la cererea Curtii de Justitie.10

10
“Tratatul de la Lisabona”,Articolul 9F; Tratatul privind Functionarea Uniunii Europene articolul 252
 Avocatii generali nu reprezinta niciuna dintre parti.In sens ca,in cauzele care le sunt
repartizate,acestia asista Curtea,avind un rol de a emite,cum a fost spus mai sus in deplina
independenta, o opinie juridica.

Opiniile acestora nu sunt obligatorii.Opiniile se prezinta sub o forma de concluzii

motivate care contin propuneri de hotarire a Curtii pe baza unei analize obiective a chestiunilor
de drept din litigiul in cauza.

Aceasta concluzie,a avocatilor generali constituie parte integranta a procedurii orale si se

publica impreuna cu hotarirea in Repertoriul jurisprudentei Curtii.

Avocatii geneali nu au drept de vot in cazul a niciunei hotariri si nu iau parte la nici o
deliberare.

Grefa:
Pe linga Curte,functioneaza grefa,avind in frunte un Grefier.Grefa este responsabila de
pastrarea dosarelor cauzelor aflate pe rol si detine registrul in care sunt inregistrare toate actele
de procedura.

Grefa primeste,pastreaza si comunica cererile introductive,memoriile si alte acte de

procedura adresate Curtii de avocatii sau de agentii a partilor.

Iar Grefierul este secretarul general al institutiei si are rolul de a conduce serviciile Curtii
sub autoritatea Presedintelui acesteia.11

3. Organizarea Curtii de Justitie a Uniunii Europene.

Curtea judeca in urmatoarele componente:12

 Plen cu 27(28) de judecatori;

 Marea Camera alcatuita din 15 judecatori
 Camera de catre 5 sau 3 judecatori

11
Site oficial al Curtii de Justiei Uniunii Europene : http://curia.europa.eu/jcms/jcms/Jo2_7030/ro/
12
“Ghid de sesizarea Curtii de Justitie a Uniunii Europene”
 Conform articolul 16 din statutul Curtii de Justitie a Uniunii Europene,constatam
componenta Curtii de Justitie.13

1)In plen:

a)Curtea se intruneste in Plen in cazul procedurilor de suspendarea din functie si al

procedurilor disciplinare impotriva membrilor institutiilor Uniunii.

Ex.Cind trebuie sa pronunte destituirea Ombundsmanului sau demiterea unui comisar

european care nu a respectat obligatiile ce ii revin.

b)Cind Curtea apreciaza o cauza care prezinta o importanta exceptionala

2) Marea Camera este alcatuita din 15 judecatori si prezidata de Presedintele Curtii.Din

Marea Camera fac parte Vice-Presedintele Curtii si,in conditiile prevazute de regulamentul de
procedura,trei presedinti de camera formata din cinci judecatori,precum si alti judecatori.

In Marea Camera:

a)Se intruneste la cererea din partea unui stat membru sau a unei institutii care este parte
intr-un proces.

b)Se intruneste in cauzele complexe sau importante.

3) Curtea de Justitie infiinteaza in cadrul de camere formate din 3 si din 5 judecatori .

Apoi , judecatori intre ei aleg presedintii camerelor.

Presedintii camerelor de cinci judecatori sunt alesi pe 3 ani . Mandatul al caruia pote fi
reinnoit o data.

4.Tribunalul.
Organizarea si compunerea a Tribunalului este identic cu cele ale Curtii de Justitie,dar
existind o serie de diferente.

Compunerea Tribunalului:
Tribunalul este compus din cel putin un judecator pentru fiecare stat membru,este compus
din 27 de judecatori.

Numarul judecatorilor Tribunalului ar putea fi mai mare decit cel al statelor membre,in
comparatie cu Curtea de Justitie unde fiecare stat numeste cite un singur judecator.

Astfel,in corespunzator cu articolul 254 (ex-articolul 224 TCE) a Tratatului privind

functionarea Uniunii Europene.14

13
“Statutul Curtii de Justitie a Uniunii Europene”,art.16
14
“Tratatul privind functionare Uniunii Europene”,articolul 254
 "Membrii Tribunalului sunt aleși dintre persoane care oferă depline garanții de
independență și care au

capacitatea cerută pentru exercitarea unor înalte funcții jurisdicționale. Aceștia sunt
numiți de comun

acord de către guvernele statelor membre, pentru o perioadă de șase ani, după
consultarea comitetului

prevăzut la articolul 255. La fiecare trei ani are loc o înlocuire parțială. Membrii care
și-au

încheiat mandatul pot fi numiți din nou"

Celelalte reguli referitoare la numirea si mandatul judecatorilor,obligatiile de

independenta si impartialitate ale acestora in exercitarea functiei sunt de asemenea ca si cele
stabilite pentru judecatorii Curtii de Justitie.

Judecatorii il aleg dintre ei pe presedintele Tribunalului si prezideaza Marea

Camera,sedintele plenare si deliberarile desfasurate in camera de Consiliu.

O deosebie fata de compunerea Curtii de Justitie consta ca Tribunalul nu dispune de

avocati generali permanenti.

Tribunalul judeca in sedinta plenara sau in cauze pe rolul uneia dintre camere,daca apare
dificultatea problemelor de drept,functia de avocat general poate fi incredintata ad-hoc unui
judecator.

Grefa:
Tribunalul mai are pe linga el Grefa,in frunte cu un Grefier.Sub autoritatea Presedintelui
Tribunalului si asistat de catre seviciile Curtii de Justitie.

Grefierul are un rol de a asigura administrarea,gestiunea financiara si contabilitatea

Tribunalului.

Organizarea Tribunalului:

Tribunalul judeca in urmatoare componente:

  Plen cu 27 de judecatori
 Marea Camera cu 13 judecatori
 Camera de cite 5 sau 3 judecatori
 Camera de un judecator unic.

Tribunalul judeca o cauza in Marea Camera sau in sedinta plenara cind dificultatea
problemelor de drept justifica aceasta masura.

Marea majoritatea a cauzelor cu care este sesizat Tribunalul sunt judecate in camere
compuse din 3 judecatori,aceasta si constituie regula de functionare a Tribunalului.

Tribunalul functiei publice

Tribunalul functiei publice exercita competenta dintre Uniuni si functionari
acesteia,inclusiv si litigile dintre orice organe,oficii si agentii a acestora.

Tribunalul functiei publice este compus din 7 judecatori la cererea Curtii de

Justitie.Consiliul European hotarind ca poate sa mareasca numarul de jucatori.

Mandatul acestor judecatori este pe 6 ani (2 mandate). Orice post vacant este complectat
prin numirea unui nou judecator pe 6 ani.

Judecatorii aleg intre ei Presedintele pe o perioada de 3 ani,el poate fi reales.Tribunalul

functii publice judeca in camera formate de 3 judecatori. Uneori cauzele pot fi judecate in
sedinta plenara cu 5 judecatori.

Presedintele tribunalului functii publice prezideaza plenul si camera formata din 5

judecatori.Deciziile acestuia sunt valabile daca numarul de judecatori e impar.

Deciziile camerilor formate de 3 sau 5 judecatori sunt valabile daca sunt luate de 3
judecatori Tribunalului functii publice si este sprijint de serviciile Curtii de Justitie a Uniunii
Europene.

5.Competenta Curtii de Justitie a Uniunii Europene.

Autoritatea judiciara a Unuinii Europene este Curtea de Justitie a Uniunii Europene,avind

un rol de a asigura respectarea dreptului in interpretarea si aplicarea tratatelor.

In acest sens,Curtea de Justitie a Uniunii Europene este plenipotentiata cu competenta de

a efectua un control judecatoresc cit asupra actelor juridice ale Uniunii,atit si asupra actelor
statelor membre.

Curtea de Justitie a Uniunii Europene are urmatoarele atributii:

 1. Curtea controleaza legalitatea actelor institutiilor Uniunii Europene;

2. Ea se asigura ca statele membre isi respecta obligatiile care le revin din

dispozitiile tratatelor;

3. Curtea interpreteaza dreptul Uniunii la solicitarea instantelor nationale.

Cazurile privind atribuirea contractelor de achizitie publica sunt aduse in fata Curtii de
Justitie a Uniunii Europene.

Competentele Curtii de Justitie:

Cea mai inalta autoritate juridica in problemele care vizeaza dreptul Uniunii este Curtea
de Justitie.

Fiind in calitatea sa,de prima instanta jurisdictionala a Uniunii,Curtea este imputernicita

cu competenta de a judeca aspecte mai sensibile care vizeaza aplicarea si protejarea dreptului
Uniunii.

Curtea poarta responsabilitati,care sunt grupate pe urmatoare domenii principale:

 Monitorizarea aplicarii dreptului Uniunii de cate:

1) Institutiile Uniunii atunci cind aceste aplica dispozitiile tratatelor;

2) Statele membre si persoanele fizice si juridice in ceea ce priveste

obligatiile care le revin acestora potrivit dispozitiilor normelor Uniunii;

 Interpretarea dreptului Uniunii.

Indeplinirea responsabilitatilor acestora de catre Curtea de Justitie presupune exercitarea

de atributii de consiliere juridica pe de o parte,iar pe de alta parte atributii jurisdictionale.
 Prin consilierea juridica se subintelege emiterea de avize,care au un caracter obligatoriu
privind acordurile pe care Uniunea intentioneaza sa le incheie cu statele terte sau cu organizatii
internationale.

Iar prin atributiile jurisdictionale,se subintelege ca Curtea indeplineste functii care in

statele membre ar fi atribuite unor instante,in functie de sisteme nationale ale acestora.

Curtea se pronunta in calitate de:

 Curte Constitutionala cind interpreteaza dreptul Uniunii sau in cazul cind

exercita un control de legalitate asupra actelor Uniunii,sau chiar cu privire la respectarea
de catre statele membre a obligatiilor care le revin in baza dreptului Uniunii.
 In cazul in care Curtea exercita controlul legalitatii inactiunii institutilor
Uniunii,Curtea se pronunta ca Curte administrativa.
 In cazul in care Curtea judeca recursurile introduse impotriva hotaririlor
pronuntate de Tribunal,Curtea se pronunta ca Instanta de recurs.
 In cazul in care Curtea judeca cererile care au ca obiect acordarea de
conflict de interese,Curtea se propunta ca Instanta civila.

Curtii de Justitie i-au fost atribuite competente jurisdictionale bine definite,pe care le
exercita in cadrul procedurii intrebarilor preliminare si al diferitelor categorii de actiuni.

Tipuri de proceduri:

 Procedura intrebarilor preliminare.

Curtea de Justitie la solicitarea instantelor nationale din statele membre,prin intermediul

acestei proceduri se pronunta cu privire la modalitatea de interpretarea a dreptului Uniunii sau la
validarea actelor adoptate de institutiile,organele,oficiile sau agentiile Uniunii.
 Pentru a asigura o aplicare efectiva a legislatiei Uniunii si a evita orice interpretare
diferita,instantele nationale pot si uneori trebuie sa se adreseze Curtii de Justitie socilitindu-i
Curtii sa se clarifice cu un aspect privind interpretarea dreptului Uniunii.

Ca de exemplu sa Verifice conformitatea legislatiei nationale cu dreptul Uniunii.

Iar raspunsul Curtii de Justitie nu preia forma unui simplu aviz,ci a unei hotariri sau a
unei ordonante motivate.Aceasta hotarire a Curtii de Justitie este in aceeasi masura obligatorie
pentru celelalte instante nationale sesizate cu o problema identica.

Fiecare cetatean european poate sa obtina clarificarea normelor Uniunii care il

privesc,prin intermediul cererilor de pronuntarea a unei hotariri preliminare.

Intr-adevar,cu toate ca aceasta cerere nu poate fi formulata decit e o instanta

judecatoreasca nationala,toate partile din procedura in fata acesteia din urma,Statele membre si
institutiile Uniunii pot participa la procedura initiala la Curtea de Justitie.

 Actiunea in constatarea neindeplinirii obligatiilor

Aceasta vizeaza controlul judecatoresc cu privire la respectarea de catre statele membre a

obligatiilor care le revin in baza dreptului Uniunii.

Mai pe larg: Sesizarea Curtii de Justitie este precedata de o procedura prealabila initiata
de Comisie prin care se da statului membrul vizat posibilitatea de a raspunde motivelor invocate
impotriva sa.

Daca prin aceasta procedura,nu se determina statul membrul sa isi indeplineasca

obligatiile,poate fi introdusa la Curtea de Justitie o actiune privind incalcarea dreptului Uniunii.

Actiunea data poate fi introdusa fie de Comisie(cel mai frecvent),fie de un stat membru.

In cazul in care Curtea de Justitie constata neindeplinirea obligatiilor,si statul este obligat
sa puna imediat capat acestei situatii.

Curtea de Justitie constata ca statul membru in cauza,in urma unei noi sesizari din partea
Comisiei,il poate impune plata unei sume forfetare si/sau penalitati cu titlu cominatoriu.

In cazul in care nu sunt comunicate Comisiei masurile de transpunere a unei

directive,poate fi aplicata de Curte catre statul membru vizat,la propunerea Comisiei,o sanctiune
pecuniara chiar de la prima hotarire de constatarea a neindeplinirii obligatiior.

 Actiunea in anulare
 Aceasta are ca obiect controlul judecatoresc al actelor juridice ale Uniunii.

Curtea de Justitie controleaza legalitatea actelor adoptate in comun de Parlamentul

Aceasta este o actiune directa indreptata impotriva unui act al unei institutii,unui
organ,oficiul,unei agentii a Uniunii.In cadrul acestei actiunii in anulare,reclamantul contesta
validitatea actului vizat,urmarind anularea acestuia.

Curtea de Justitie are o singura competenta sa solutioneze actiunile introduse de un stat

membru impotriva Parlamentului European si/sau impotriva Consiliului sau pe cele introduse de
o institutie a Uniunii impotriva unei alte institutii.Tribunalul este competent sa judece,in prima
instanta,toate celelalte actiuni de acest tip si indeosebi actiunile introduse de persoanele private

 Actiunea in constatarea abtinerii de a actiona

Aceasta actiune permite Curtii sa controleze legalitatea inactiunii institutiilor,a unui

organ,oficiul,agentii a Uniunii. Aceasta actiune nu poate fi introdusa decit dupa ce institutie
respective i s-a solicitat sa actioneze.

 Recursul

Curtea de Justitie poate sa sesizeze cu recursul limitat la motive de drept,formulate

impotriva hotaririlor si a ordonantelor Tribunalului.

Daca recursul este admisibil si fondat.Curtea de Justitie anuleaza decizia Tribunalului. In

cazul in care este starea de a fi judecata,Curte poate sa o detina spre solutionare.

In caz contrar,aceasta trimite cauza Tribunalului,care este tinut de decizia pronuntata de

Curte in recurs.

 Reexaminare

Este ca obiect,reevaluarea in anumite situatii,a decizilor Tribunalului cu privire la

actiunile introduse impotriva hotaririlor Tribunalului Functiei Publice a Uniunii.

Deci,aceasta vizeaza exclusiv solutionarea cauzelor care au ca obiect litigiile dintre

institutii Uniunii si functionarea acestora.
 6.Procedura de sesizare.

Procedura include o etapa scrisa si,daca este cazul,o etapa orala,care este publica.

 Sesizarea Curtii si procedura scrisa.

 In ceea ce priveste procedura intrebarilor preliminare

Curtii de Justitie i se adreseaza intrebari de la instanta nationala,privind interpretare sau
validitatea unei dispozitii de drept al Uniunii.

Dupa traducerea cererii in toate limbile Uniunii,de catre serviciul de traduceri al

Curtii,Grefa o comunica partilor din actiunea principala,si tututor statelor membre si institutiilor
Uniunii.

Grefa asigura publicarea in Jurnalul Oficial a unei comunicari care indica partile in cauza
si continutul intrebarilor.

Partile statele membre si institutiile Uniunii Europene au la dispozitie doua luni pentru a
prezenta Curtii observatii scrise.

 In ceea ce priveste actiunile directe si recursurile

Curtea trebuie sesizata printr-o cerere de introducere adresata Grefei.Grefierul asigura

iarasi publicarea in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a unei comunicari privind actiunea,in
care se indica motivele si concluziile reclamantului.

Aceasta cerere introductiva este comunicata celorlalte parti,care la fel au la dispozitie

doua luni pentru a depune un memoriu in aparare sau in raspuns.Reclamantul poate depune o
replica,iar pârâtul o duplica.

Trebuie de tinut cont la termenele de prezentare acestor documente.

 Masurile preparatorii.
 In toate procedurile,dupa terminarea procedurii scrise,partile pot sa indice,in termen de 3
saptamini,daca si de ce doresc organizarea unei sedinte de audiere a pledoariilor.

Pe temeiul propunerii judecatorului raportor si dupa ascultarea avocatului general,Curtea

decide daca trebuie luate in cauza masuri de cercetarea judecatoreasca,completul caruia ar trebui
sa-i fie repartizata cauza si daca este necesara organizarea unei sedinte de audiere a
pledoariilor;Daca acesteia va fi stabilita de catre Presedinte.

 Sedinta publica si concluziile avocatului general

Cind s-a decis organizarea unei sedinte de audiere a pledoariilor,cauza este pledata in
sedinta publica,in fata completului de judecata si a avocatului general.

Judecatorii si avocatul general pot adresa partilor intrebarile pe care le considera

oportune.Peste citeva saptamini,concluziile avocatului general sunt prezentate fata Curtii de
Justitie in sedinta publica.In cadrul concluziilor,acestea analizeaza in detaliu aspectele juridice
ale litigiului si propune in deplina independenta Curtii de Justitie raspunsul care considera ca
trebuie dat problemei ridicate.

Astfel se termina faza orala a procedurii. In cazul ca,nici o problema noua de drept nu
este ridicata in cauza,Curtea,dupa ascultarea avocatului general,poate decide judecarea cauzei
fara concluzii.

 Hotaririle.
Judecatorii delibereaza pe baza unui proiect de hotarire redactat de judecatorul raportor .
Deciziile Curtii de Justitie sunt adoptate cu majoritate de voturi,fara eventualele opinii diverse sa
fie mentionate.

Hotarirea se semneaza numai de catre judecatorii care au asistat la deliberarile orale in

cursul carora aceasta este adoptat,fara a aduce atingere regulii potrivit careia judecatorul cel mai
nou in functie din completul de judecata nu semneaza hotarirea in cazul in care numarul
judecatorilor acelui complet este par.

Hotarirea se pronunta in sedinta publica,si concluziile avocatilor generali sunt disponibile

pe site-ul internet CURIA chiar in ziua pronuntarii.Apoi sunt publicate in Repertoriul
Jurisprudentei.

 Procedurile speciale.

Procedura simplificata:
 Cind o intrebare preliminara este identica cu o intrebare asupra careia Curte a avut deja
ocazia sa se pronunte.Curtea,dupa ascultarea avocatului general poate sa se pronunte prin
ordonanta motivata in cuprinsul careia se face trimitere mai ales la hotarirea anterioara sau la
jurisprudenta pertinenta.

 Procedura accelerata:

Aceasta procedura permite Curtii sa se pronunte cu rapiditate asupra cauzelor extrem e

urgente,prin reducerea termenelor la maximum si acordind acestor cauze o prioritate absoluta.

In urma unei cereri formulate de una dintre parti,Presedintele Curtii decide,la propunerea
judecatorului raportor si dupa ascultarea avocatului general si a celorlalte parti,daca o urgenta
deosebita justifica recurgerea la procedura accelerata.

O astfel de procedura este de asemenea prevazuta in cazul trimiterilor preliminare.In

cazul dat,cererea este formulata de instanta judecatoreasca nationala care sesizeaza Curtea si care
trebuie sa mentioneze,in cuprinsul cererii,imprejurarile care justifica urgenta deosebita in
pronuntarea asupra intrebarii formulate cu titlu preliminar.

 Procedura preliminara de urgenta

Aceasta procedura permite Curtii de Justitie sa solutioneze intr-un termen considerabil

redus intrebarile cele mai sensibile referitoare la spatiu de libertate,securitate si justitie(ex,drept
de azi,imigrare,materiile civile si penale,si politic referitoare la libera circulatie a persoanelor).

Cauzele in care se aplica PPU (Procedura preliminara de urgenta) sunt incredintate unei
camere de 5 judecatori special desemnata,iar faza scrisa se deruleaza in practica,in principal pe
cale electronica si este extrem de redusa,atit in ceea ce priveste durata,cit si in ceea ce priveste
numarul actorilor care pot depune observatii scrise,majoritatea actorilor intervenind in faza orala
a procedurii,care este obligatorie.

 Procedura masurilor provizorii.

Procedura masurilor provizorii urmareste sa obtina suspendarea executarii unui act al

unei institutii care face de asemenea obiectul unei actiuni,sau orice alta masura provizorie
necesara pentru a preveni un prejudiciu grav si ireparabil in dauna unei parti.

 Cheltuielile de procedura
 Procedura in fata Curtii de Justitie este scutita de cheltuieli.In schimb avocatul abilitat sa
puna concluzii in fata instantelor unui stat membru,ce reprezinta partile,nu este suportat de
Curte.

Acesta poate solicita cheltuielilor de judecata,in caz ca,daca o parte se afla in

imposibilitatea de a face fata,in totalitatea sau in parte,fara a fi reprezentata de un avocat,sa
beneficieze de asistenta judiciara.

Cererea trebuie sa fie insotitia de toate informatiile necesare pentru a demonstra

necesitatea asistentei judiciare.

 Regimul lingvistic

Limba utilizata in cererea introductiva (24 de limbi oficiale ale Uniunii Europene) va fi
pricipiul limba de procedura a auzei,adica limba in care aceasta se va desfasura.

Limba de procedura este cea a hotaririi sau a ordonantei Tribunalului care face obiectul
recursului.Dezbaterile care au loc in timpul sedintelor sunt traduse simultan in functie de
necesitati,in diferite limbi oficiale ale UE.

7.Rolul Curtii de Justitie a Uniunii Europene in legiferare.(Concluzie)

Сurtea de Justitie a Uniunii Europene are un rol important,mai ales in sfera jurisdictionala
a comunitatilor Uniunii Europene.

Prin faptul ca Curtea de Justitie a Uniunii Europene este imputernicita cu competente de

control judecatoresc asupra actelor juridice ale Uniunii,cit si asupra actelor statelor membre.

Cea mai importanta prerogativa a Curtii de Justitie privind verificarea legalitatii se refera
la actiunea in anulare.

Si scopul actiunii de anulare este de a nu conferi actului in discutie efect juridic.Articolul

230 CE ( fostul art 173) inaintea amendamentului adus la TUE,limitat actiunea de revizuire la
actele Consiliului si ale Comisiei [ CITATION All03 \l 1033 ]

Curtea de Justitie a Uniunii Europene a extins-o astfel incit sa poata fi aplicata si asupra
actelor oricarei dintre institutiile Comunitatii care putea sa afecteze drepturie sau obligatiie
legale.

De aici rezulta ca rolul Curtii de Justitie in legiferare este de a controla legalitatea actelor
adoptate in comun de Paramentul European si Consiliul,a actelor Consiliului,ale Comisiei si ale
Bancii Centrale Europene,diferite de recomandari si avize,si a actelor Parlamentului European
destinate sa produca efecte juridice fata de terti.
 Curtea de Justitie este competenta,in aceleasi conditii,pentru a se pronunta asupra
recursurilor formulate de Parlamentul European,Curtea de Conturi si de Banca Centrala
Europeana,care urmaresc ocrotirea prerogativelor acestora.

Prin actiunea pentru incapacitatea de a actiona.A carui scop este introdus de catre oricare
stat membru sau de catre o alta institutie,este de a forta unuia dinte institutii sa faca ceva
care,conform dreptului comunitar,reprezinta o obligatie legala.

Prevederi releventa sint incluse in art 232 CE (fostul art 175) care stipuleaza ca:

“In cazul in care,incalcind acest Tratat,Parlamentu European,Consiliul sau Comisia se

abtin sa statueze,Statele Membre si celelalte institutii ale Comunatii pot sesia CUrtea de Justitie
in vederea constatarii acestei incalcari.”

Deci,Curtea de Justitie a Uniunii Europene asigura,ca statele membre sa respecte obligatii

care le sunt survenite datorita dispozitiilor tratatelor.

Curtea de Justitie a Uniunii Europene se poate de spus,ca este "Tata" al tuturor instantelor
nationale,pentru fiecare stat membrul.Si este neglijat sa rezolve toate intrebarile in ceea ce
priveste procedura intrebarilor preliminare si procedurile de sesizare.

Cum a fost spus mai devreme,ca Curtea se pronunta in calitate de Curte

Constitutionala,Curte administrativa,Instanta de recurs si ca Instanta civila,ceea ce corespunde
importantei acestei Institutii pentru Comunitatea Europeana.

Prin faptul ca Curtea de Justitie are competenta exclusiva in ceea ce priveste actiunie
introduse de un stat membru impotriva Parlamentului European si/sau impotriva Consiliului de
Ministri.
Bibliografie
Allan Thattham, E. O. (2003). Dreptul Uniunii Europene. ARC.

Pintea, V. (2001). Dreptul Organizatiilor Inernationale. Chisinau.

"Ghid privind sesizarea Curtei de Justitie a Uniunii Europene",2013,Editorul materialului S.C.

ACT COMMUNICATION TEAM SRL.

"Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene:.repere istorice,cladiri si simboluri.",2003

Site oficial Curtii Europene de Justitie : http://curia.europa.eu/jcms/jcms/Jo2_7024/ro/

Tratatul privind functionarea Uniunii Europene

Tratatul de la Lisabona

“Statutul Curtii de Justitie a Uniunii Europene