UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE RELATII INTERNATIONALE STIINTE POLITICE SI

ADMINISTRATIVE

Lucrul individual:Samuel
Huntigton. “Ciocnirea
Civilizatiilor”.

SPECIALITITATE:ADMINISTRATIE PUBLICA

GRUPA:107 AP
STUDENTUL:SILISTRARI ALFRED

PROFESORUL:Putina Natalia (dr.conf.univ.)

Chisinau,2017
Cuprins
Partea I.............................................................................................................................................3
Capitolul I : Noua era in politica mondiala.................................................................................3
Capitolul 2 : Civiliatii in trecut si in prezent...............................................................................7
Subcapitol "Natura civilizatiilor"............................................................................................7
Capitolul 3 : O civilizatie universala? Modernizare si occidentalizare.......................................8
Subcapitol Civilizatia universala:sensuri.................................................................................8
subcapitol este "Civilizatii universale:surse",..........................................................................9
Subcapitolul "Occidentul si modernizarea".............................................................................9
Subcapitolul Reactii la Occident si modernizare...................................................................10
Partea II: Schimbarea echilibrului civilizatiilor.............................................................................11
Capitolul 4 : Declinu Occidentului:Putere,cultura si indigenizare............................................11
Subcapitol: Puterea Occidentului:dominatie si declin...........................................................11
Capitolul 5 : Economia,Demografia si Civilizatiile challenger.................................................12
Subcapitol : Afirmarea Asiei.................................................................................................12
Partea III : Noua ordine a civilizatiilor..........................................................................................13
Capitolul 6 : Reconfigurarea culturala a politicii globale..........................................................13
Urmatorul subcapitol se numeste "Cultura si cooperarea economica"..................................14
Capitolul 7 :State nucleu,cercuri concentrice si ordinea civilizationala....................................15
Subcapitolul Civilizatii si ordine...........................................................................................15
Partea IV : Ciocnirea civilizatiilor.................................................................................................15
Capitolul 8 Vestul si Restul:Probleme intercivilizationale........................................................15
Capitolul 9 : Politica Globala a Civilizatiilor............................................................................16
Subcapitolul : Conflicte intre statele nucleu si conflicte de falie..........................................16
Capitolul 10 : De la Razboaiele de tranzitie la razboaiele de falie............................................17
Capitolul 11 : Dinamica razboaielor de falie.............................................................................18
Partea V : Viitorul Civilizatiilor....................................................................................................18
Capitolul 12 : Occidentul,civilizatiile si Civilizatia..................................................................18
Concluzie:......................................................................................................................................19
 Partea I
Capitolul I : Noua era in politica mondiala.

Capitolul se incepe cu introducerea care se numeste "Drapele si identitatea Culturala".

Aceasta introducere se incepe cu o data din istorie si anume,de 3 ianuarie 1992,dupa care
cu 2 saptamini inainte a fost destramarea Uniunii Sovietice si formarea a Federatii Ruse (23
decembrie 1991).

Pe aceasta data s-au intilnit la Moscova,specialistii americani si rusi in aula unei cladiri
guvernamentale.In cadrul acestei intilniri s-a observat o schimbare de identitate culturala,prin
faptul ca a fost schimbat statuia lui Lenin,cu drapelul Federatiei Ruse care era pus pe peretele din
fata.

Insa unul dintre americani a observat o problema,ca acest drapel a fost atirnat cu susul in
jos.Si in timpul primei pauze,acestea au corectat greseala rapid si discret.

Conform acestei greseli,politica globala a fot reconfigurata pe baze culturale,Drapelele

arborate invers au fost un semn de tranzitii.

Dupa aceasta,s-au produs mai multe manifestari cu fluturari de steaguri,pe data de 18

aprilie 1994,doua mii de oameni s-au adunat la Sarajevo flutiring steagurile Arabiei Saudite si
Turciei,fiindca ei se identificau astfel ca fratii lor musulmani si demonstrau lumii cine erau
adevaratii lor prieteni.

Pe data de 16 octombrie,in Los Angeles,70.000 de oameni,cum spune Huntington "o

mare de drapele mexicane",au protestat impotriva Propunerii 187 (Aceasta prevedea un
referendum pe care ii priva pe imigrantii ilegali si pe copiii lor de multe ajutoare primite de la
stat".

Dupa ce trece doua saptamini,au inceput sa marsaluiasca protestatarii purtind drapelele

americane in pozitie inversa(impotriva celora).

Pe timpurile cele de dupa Razboiul Rece,drapele au capatat o importanta si alte simboluri

ale identitatii culturale,cum ar fi crucile,semilunile.

Cultura insemnind extrem de mult pentru majoritatea oamenilor.

 “O lume multipolara si multicivilizationala”.
Intr-un nou subcapitol "O lume multipolara si multicivilizationala" este prezentata
perioada de Dupa Razboiul Rece,unde pentru prima oara in istorie politica globala a devenit
multipolara si muticivilizationala.

Pe cind,la inceputul erei moderne, in jurul anului 1500 cind politica globala capata doua
dimensiuni.Timp de peste 400 de ani dupa aceasta,statele natiune cum ar fi Marea
Britanie,Franta,Spania,Austria,Prusia,Germania,SUA au format un sistem international.In cadrul
civilizatii occidentale,prin interactiune,rivalitate,si purtari de razboi unele impotriva altora.

Autorul face o comparatie dintre perioade in timpul razboiului rece si dupa.

In timpul Razboiului Rece,politica internationala a fost bipolara si lumea a fost impartita

in trei.

Un grup de societati,bogate si democratice,conduse de Statele Unite,ca s-au angajat intr-o

competitie totala - ideologica,politica,economica,si citeodata militara.

Al doilea grup de societati comuniste,mai sarace,asociate si conduse de Uniunea

Sovietica.

Si in Lumea a Treia care o mare parte din acest conflict s-a desfasurat in afara teritoriului
celor doua tabere,formata din tari sarace,instabil politic,care isi dobindisrea recent independenta
si care se declarau nealiniate.

Apoi dupa Razboiul Rece,cele mai importante diferente dintre popoare nu au fost
diferente ideologice,politice ori economice,ci culturale.Popoarele s-au concentrat pe intrebare
fundamentala "Cine suntem?" si la cautarea raspunsului la aceasta,prin definirea in termen de
origine,religie,limba,istorie,valori,obiceiuri,institutii.

Oamenii au inceput sa foloseasca politica nu doar pentru a-si promova interesele,ci si

pentru a-si defini identitatea.

Totodata,statele natiune ramin principalii actori pe scena internationala,comportamentul

este determinat ca si in trecut,de dorinta de a dobindi puteri si bogatie,preferinte si diferente
culturale.

In aceasta lume,de dupa Razboi Rece cultura este o forta care in acelasi timp uneste si
separa,spune Huntington.

Popoare despartite de ideologie dare legate de cultura se unesc,cum au facut-o cele doua
Gemanii.

Iar societati unite de ideologie sau de conjucturi istorice,dar apartinind unor civilizatii
diferite se divizeaza.

Cum ar fi Uniunea Sovietica,Iugoslavia si Bosnia,fie sunt supuse unor tensiuni puternice

cum Ucraina,Nigeria,Sudan,Indial,Sri Lanka si multe altele.
 Urmatorul subcapitol se numeste "Alte lumi?" si face o introducere despe determinarea
de factori culturali a politicii mondiale de Dupa Razboiul Rece,care implica interactiuni intre
state si grupuri apartinind unor civilizatii diferite.Si definirea acestora in mai multe paradigme:

Prima paradigma este " O singura lume:euforie si armonie". Aceasta paradigma fiind
raspindita le baza premisa ca sfirsitul Razboiului Rece insemna sfirsitul conflictelor importante
in politica globala si aparitia unei lumi relativ armonioase.

Prin felul ca multi au impartasit aceasta speranta de armonie.Unii lideri politici si

intelectuali au elaborat viziuni similare.

Zidul Berlinului cazuse,regimurile comuniste se prabusisera,ONU urma sa dobindeasca o

importanta sporita,fostii adversari din timpul Razboiului Rece aveau sa formeze un "parteneriat"
si un "Mare pact",si ca creare si mentinerea a pacii urma sa fie la ordinea zilei.

Momentul de euforie a generat intr-o iluzie de armonie,care s-a dovedit curind a fi doar o
iluzie.

Lumea s-a schimbat la inceputul anilor '90,dar nu a devenit mai pasnica.Schimbarea era
inevitabila.

Iluzii asemanatoare s-au propagat,pentru scurt timp,la sfirsitul fiecarui mare conflict din
secolul XX.

Primul Razboi Mondial a fost "razboiul purtat pentru a pune capat razboaielor" si pentru
a face din lume un spatiu sigur pentru democratie.

(Si acel primul razboi a dus la aparitia comunismului,fascismului,si a inversat o tendinta

spre democratie").

Al doilea razboi cum spunea Franklin Roosevelt Ca al doilea Razboi Mondial urma "sa
puna capat sistemului actiunii unilaterale,a aliantelor exclusive..."

Si acel de al doilea razboi a provocat Razboiul Rece,razboi cu adevarat global spune

Huntington.

Si dupa Razboiul Rece a fost spulberata curind de inmultirea conflictelor etnice ,de
aparitia unor noi modele de aliante si de conflict intre state,de renasterea miscarilor
neocomuniste si neofasciste.

De incapacitatea ONU si SUA de a stinge conficte locale singeroase si de ambitiile tot

mai mari ale unei Chine in ascensiune.

Autorul mentioneaza ca in cei 5 ani dupa prabusirea Zidului de la Berlin cuvintul

"genocid" a fost pronuntat mult mai des decit in oricare alta perioada similara a Razboiului Rece.
 Aceasta paradigma,este prea departe de realitatea pentru a ne ajuta sa intelegem lumea de
dupa Razboi Rece.

A doua paragidma este "Doua lumi:noi si ei".Daca sperantele intr-o lume unita apare
dupa sfirsitul de coflicte importante,tendinta de a gindi in termenii de "doua lumi" opuse este
recurenta in istoria omenirii.

Autorul precizeaza ca "Oamenii,sunt intotdeauna tentati sa-i imparta pe oameni in noi si

ei,grupul nostru si ceilalti,civilizatia noastra si barbarii".

Cercetatorii au analizat lumea in Orient si Occident,Nord si Sud.Iar mulsulmanii impart

in lumea SĂLÁȘul pacii si SĂLÁȘul razboiului.

Aceasta a fost reflectata si intr-un fel inversata la sfirsitul Razboiului Rece de catre
experti americani,care au impartit lumea in "zone de pace" si "zone de conflict".

Impartirea cea mai obisnuita exprimata in termeni cit se poate de diversi,este intre tarile
bogate(moderne,dezvoltate) si cele sarace (Traditionale,subdezvoltare sau in curs de dezvoltare).

A treia este numita "184 de state,mai mult sau mai putin". Aceasta paradigma are la
baza teoria "realista" a relatiilor internationale,potrivit careia statele sunt actori principali,ba
chiar singurii actori importanti in afacerile mondiale,relatia dintre state este anarhica,si de aceea
statele isi asigura supravietuirea si securitatea,statele incearca sa-si maximizeze puterea.

Daca un stat observa ca alt stat isi sporteste puterea si devine,o potentiala amenintare,el
incearca sa-si protejeze propria securitate consolidindu-si puterea si/sau aliindu-se cu alte state

Paradigma presupune ca toate statele isi percep interesele si actioneaza in acelasi fel.
Premisa ei simpla potrivit careia "puterea este totul".

A patra paradigma este "Haos pur",Aceasta paradigma accentueaza declinul autoritatii

guvernamentale,scindarea unor state,intensificarea conflictelor tribale,etnice si religioase,aparitia
unor retele mafiote internationale,cresterea numarului de refugiati la zeci de milioane,raspinidrea
terorismului,extinderea masacrelor si a purificarilor etnice.

Asemenea paradigmei etatiste,paradigma haosului se apropie mult de realitate spune

autorul.Si ea ofera o imagine corecta si explicita a mutor evenimente care au loc azi in lume.

Autorul a dat ca exemplu ca,la inceputul anului 1993,aveau loc,in lume,circa 48 de

razboaie etnice si 164 de revendicari si conflicte etnic-teritoriale,cum ar fi in fosta URRS dintre
care 30 implicau diferite forme de conflict armat.
 Urmatorul subcapitol este "O comparatie a lumilor:realism,retinere si predictii".

Autorul marcheaza ca fiecare dintre aceste patru paradigme ofera o combinatie diferita de
realism si retinere,si ca aceste patru paradigme sunt incompatibile una cu alta.Lumea nu poate fi
unita si totodata fundamental divizata intre Orient si Occident sau intre Nord si Sud.

Lumea este fie unitara,fie duala,fie formata din 184 de stat sau dintr-un numar aproape
infinit de triburi,grupuri etnice si nationalitati.

El precizeaza ca "Daca vom considera ca lumea este formata din sapte sau opt
civiliatii,vom evita multe dintre aceste dificultati.

Si aceasta paradigma care este numita civilizationala are aspecte si incorporeaza elemente
ale celorlalte paradigme.

Capitolul 2 : Civiliatii in trecut si in prezent

Subcapitol "Natura civilizatiilor"

In acest subcapitol autorul povesteste provenienta civilizatiilor si a notiunii de civilizatie.

Ideea de civilizatii a fost introdusa de ginditorii francezi din secolul al XVIII-

lea.Societate civilizata se socotea si se deosebea de cea primitiva pentru ca era stabila,urbana si
educata.Ei considerau ca civilizat este bine,si necivilizat este rau.

Civilizatia a fost definita ca entitate culturala cea mai larga.Sate,regiuni,grupuri

etnice,nationalitati,grupuri religioase,toate au culturi diferite.

Civilizatia este cel mai mare grup cultural de oameni.Ea se definete prin elemente
obiective comune,ca exemplu limba,religia,istoria,obiceiurile,institituiile,aceste sunt elemente
obiective.Iar prin cele subiective este autoidentificare.

Autorul enumera marele civilizatii contemporane:

1)Civilizatia sinica (chineza) - El a numit aceasta civilizatie "confucianista",desi aceasta

este o componenta majora a civiliatie chineze.Termenul "sinica" este folosit de multi cercetatori.

2)Civilizatia japoneza - Unii specialisti combina cultura japoneza si cu cea Chineza intr-o
singura civilizatie.Aceasta s-a dezvoltat in perioada 100-400 d.Hr.

3)Civilizatia hinduisa - Au existat din anul 1500 i.Hr. Acestea sunt numite in
general,indiene,indice sau hinduse.

4)Civilizatia ortodoxa - care destinge de crestinatate occidentala prin religie,origie

bizantina.

5)Civilizatia occidentala - A aparut intre 700-800 d.Hr. are trei mari componente
"Europa,America de Nord,Latina"
 6)Civilizatia latino-americana - America Latina are o identitate distincta,care deosebeste
de Occident,trage din civilizatia europeana,dar cu o evolutie diferita de cea a Europei si Americii
de Nord.

Subcapitolul urmator este "Relatii intre civilizatii".

Dupa aparitia primelor civiliatii,contactele dintre ele au fost,cu citeva exceptii,fie

inexistente sau limitate.

Civilizatiile au fost despartite de timp si spatiul,despartire geografica.

Capitolul 3 : O civilizatie universala? Modernizare si occidentalizare

Subcapitol Civilizatia universala:sensuri

In subcapitolul se defineste termenul de "civilizatie universala",ca este o unificare
culturala a umanitatii si acceptarea tot mai larga a unor valori,credinte,orientari,practici si
institutii comune de catre popoare din toata lumea.

In primul rind "civilizatia universala" este folosita din aproape toate societatile ce
impartasesc niste valori de baza,cum ar fi convingerea ca omorul e un pacat,si unele institutii de
baza,precum familia.

In al doilea rind,ar putea fi folosita pentru a desemna ceea ce au in comun societatile

civilizate.

In al treilea rind,aceasta se poate referi la principiile,valorile si doctrinele la care adera

astazi multi occidentali precum si la unii membri altor civilizatii.

In al patrulea rind,s-a avansat ideea ca raspindirea tiparelor de consum si a culturii

populare occidentale in lume creeaza o civilizatie universala.

Autorul povesteste despre importuri culturale care s-a produs in secolul al XIX-lea din
Occident si care au devenit populare in China si India,pentru ca pareau sa reflecte puterea
Occidentului.

Esenta civilizatiei occidentale este Maga Carta.Si aceste importuri culturale nu

influenteaza atitudinile nonoccidentalilor fata de Occident.

AUtorul tocmai da si niste exemple,cum ar fi ca,in anii 1970 si 80,americanii au cumparat

milioane de masini,televizoare,camere video,gadgeturi electronice japonee fara sa fie
"japonizati".

Dar aroganta naiva ii poate face pe occidentali sa crea ca nonoccidentalii se vor

"occidentaliza" cumparind produse occidentale.

Huntington face comparatie ca,Controlul Statelor Unite asupra industriei

cinematografice,a televiziunii si a industriei video mondiale este chiar mai mare decit dominata
lor asupra industriei aeronautice.Aceasta situatie reflecta doua fenomene.Primul este interes
universal al oamenilor fata de dragoste,violenta,sex,mister,eroism,bogatie.
 In al doile rind,oamenii interpreteaa cee ce li se comunica in functie de valorile si
perspectivele lor preexistente.

Occidentalii aplauda cind rachete de croaiera lovesc Bagdadul.

Comunicatiile globale constituie una dintre cele mai importante manifestari ale puterii
Occidentului.

La fel pot fi intr-adevar,foarte importante lucruri sunt:

Limba - elementul fundamental ale oricarei culturi sau civilizatii sunt limba si religia.

Daca o civilizatie universala este pe cale de a se naste,ar trebui sa existe tendinte de

adoptare a unei limbi si religii universale.

Religia - probabilitatea aparitiei unei religii universale este doar putin mai crescuta decit
cea a aparitiei unei limbi universale.

In ultima parte a sec. XX a avut loc o renastere mondiala a religiilor.

subcapitol este "Civilizatii universale:surse",

in care este expus conceptul de civilizatie universala ca un produs caracteristic al

civilizatiei occidentale.

In secolul al XIX-lea,ideea de "responsabilitate a omului alb" a fost folosita pentru a

justifica extinderea dominatiei politice si economice a Occidentului asupra societatilor
nonoccidentale.

La sfisitul sec XX,conceptul de civilizatie universala este folosit pentru a justifica

dominatia culturala a Occidentului asupra celorlaltor societati.

Universalismul este ideologia folosita de Occident in confruntarile sale cu alte culturi.

Subcapitolul "Occidentul si modernizarea".

In acest subcapitol este argumentul al treilea in sprijinul tezei potrivit careia o civilizatie
universala este pe cale de a se naste.

Moderniarea implica industrialiare,urbanizare,educatie,bogatie,mobilizare sociala.

Ceea ce este rezultatul progreselor stiintifice si tethnice,realizate incepind din secolul al

XVIII-lea.

Moderniarea este un proces revolutionar comparabil doar cu trecerea de la societatile

primitive la cele civilizate.

Fiind prima societate care s-a modernizat,Occidentul conduce in cursa spre dobindirea
culturii modernitatii.Existenta unor diferente semnificative intre culturi moderne si cele
traditionale este incontestabila.
 Societate traditionala se baza pe agricultura,in timp ce societatea moderna se bazeaza pe
industrie care poate evolua de la artizanat la industria grea clasica,pina la industria de inalta
tehnologie.

Caracteristicile distinctive ale societatii occidentale sunt:

Mostenire clasica - in calitate de civilizatie de a treia generatie,occidentul a mostenit mult

de la civilizatiile anterioare,mai ales de la civilizatie clasica de la care prelua filosofia,deptul
roman,limba latina,crestinismul.

Catolicisimul si protestantismul - crestinismul occidental,mai intai catolicismul este cea

mai importanta caracteristica a civilizatiei occidentale.\

Limbile Europene - Limba este al doilea factor ca importanta prin care culturile se
deosebesc una de alta dupa religie.Occidentul a mostenit latina,daar care au luat nastere multe
natiuni diferite.

Statul de drept - ideea ca legea joaca un rol central intr-o societate civilizata a fost
mostenita de la romani.

Pluralismul social,Adunarile reprezentativ - pluralismul social a dus,a aparitia starilor

sociale,a parlamentelor si a altor institutii care reprezentau interesele aristocratiei,ale clerului,ale
negustorilor si altor grupe.

Aceste adunari reprezentative au evoluat si au devenit institutii democratice moderne.

Individualismul - caracteristicile de mai sus au contribuit la aparitia unei constiinte

indivudaliste si la dezvoltarea unei traditii unice a drepturilor si libertatilor individuale.

Subcapitolul Reactii la Occident si modernizare.

In acest subcapitol este descris despre favorizarea expansiunii occidentului si
modernizarea societatilor nonoccidentale.
 Partea II: Schimbarea echilibrului civilizatiilor
Capitolul 4 : Declinu Occidentului:Putere,cultura si indigenizare

Subcapitol: Puterea Occidentului:dominatie si declin

In acest subcapitol se povesteste depsre puterea occidentului.Si ca exista doua perspective
asupra puterii Occidentului in raport cu alte civilizatii.

Prima din aceste perspective este aceea de dominatie copesitoare,triumfatoare.

Si autorul argumenteaza asta,prin faptul ca, dezintegrare Uniunii Sovietice,care a fost

singurul rival serios al Occidentului a disparut,si lumea este si va fi modelata de
obiectivele,prioritatile si interesele principalelor tari occidentale

Unica superputere ramasa,este Statele Unite ale Americii,impreuna cu Marea Britanie si

Franta,ce iau deciziile cruciale in problemele politice si de securizare.

SUA impreuna cu Germania si Japonia,iau deciziile cruciale in problemele economice.

Occidentul este singura civilizatie care are interese importante in toate celelalte
civilizatii ,dar si capacitatea de a influenta politica,economia si securitatea tuturor celorlalte
civilizatii.

Puterea Occidentului este caracterizata prin detinerea si administrarea sistemului bancar

international;controlarea toate modelor forte,sunt principalii consumatori mondiali;Furnizeaza
majoritatea produselor finite in lumea,Domina pietee de capital internationale,exercita o
autoritate morala considerabila in multe societati.

SUnt capabile de interventii militare de proportii,controleaza rutele maritime,realizeaz

cercetarile tehnice cele mai avansate,domina accesul in spatiul cosmic,domina industria
aerospatiala,comunicatiile internatiola,si in industria armamemtului de inalta tehnologoie.

A doua perspectiva este foarte diferita.Este imaginea unei civilizatii in declin a carei
putere politica,economica,militara scade in raport cu accea a altor civilizatii.

Declinul Occidentului are trei caracteristici importante,acesta in primul rind este un

proces lent.

Huntington il mentioneaa pe specialist britanic Hedley Bull ca un "distins specialist"care

afirma ca "dominatia europeana sau occidentala a societatii internationale universale a atins
apogeul in jurul anului 1990".

In al doilea rind,acest declin nu urmeaza o linie dreapta.El este extrem de

neregulat,mentioneza Huntington.
 Societatile democratice deschise ale Occidentului au o capacitate de reinnoire.

Din 1910 pina in 1945,Europa a fost divizata si preocupata de problemele ei

economice,sociale si politice interne.

Decolonizarea postbelica a redus si mai multe influenta Europei,dar nu si pe ceea a

Statelor Unite,care a inlocuit imperialismul teritorial traditional cu un imperialism transnational.

In timpul Razboiului Rece puterea militara a statelor Unite a fost egala cu cea a Uniunii
Sovietice,iar puterea ei economica a scazut in raport cu a Japoniei

In al treilea rind puterea este capacitatea unei persoane sau unui grup de persoane de a
schimba comportamentul altei persoane sau a altui grup.

Comportamentu poate fi schimbat prin constringeri sau indemnuri,ceea ce inseamna ca

acela care exercita puterea trebuie sa detina resurse
economice,militare,institutionale,demografice,politice,tehnologice,sociale,sau de alta natura.

Capitolul 5 : Economia,Demografia si Civilizatiile challenger

In acest capitol este vorba despre provocarile civilizatiilor.Care si-au gasit expresia cea
mai pregnanta in afirmarea culturala a Asiei si a limuii musulmane si in provocarile acestea au
fost lansae Occidentului de catre aceste civiliatii.

Provocarea islamica se manifesta prin renasterea culturala,politicia si sociala a Islamului

in lumea musulmana.

Provocarea asiatica se manifesta in toate civilizatiile est-asiatice -

sinica,japoneza,budista,musulmana si pune accetul pe diferente fata de Occident si pe punctele
lor comune.

Atiti asiaticii,cit si musulmanii subliniaza superioritatea culturilor lor fata de cultura

occidentala.

Iar civilizatii nonoccidentale cum ar fi hindusa,ortodoxa,latino-america,si africana pina la

mijlocul anilor 1990,au ezitat sa proclame superioritatea acestora fata de cultura occidentala.

Asia

Subcapitol : Afirmarea Asiei

Se incepe aceste subcapitol cu dezvoltarea economica a asiei care a fost una dintre
evolutii cele mai importante din lume,in a doua jumatate a sec XX
 Acest proces a inceput in Japonia,in 1950 precizeaza Huntington.Acest proces de
dezvoltare economica s-a extins la cei patru "tigri asiatici" (Hong Kong,Taiwan,Coreea de Sud si
Singapore)apoi la China,Malaysia,Thailanda,Indonezia,si recent a inceput in Filipine,India si
Vietnam.

La sfirsitul anilor 1970 esecul economic al comunismului si succesul capitalismului in

Japonia si in alte societati asiatice au determiant noua conducere a Chinei sa se indeparteze de
modelul sovietic.

Urmatorul subcapitol este numit "Noi provocari"

In care este mentionata ideea ca nimic nu esti vesnic,si nici o societate nu poate avea
termen nedefinit,ceea ce era evident ca o rata de crestere economica si boomul economic asiatic
se va opri la un moment dat,ceea ce a fost mentionat mai sus,la inceputul secolului al XXI-lea.

Unul cite unul,alte state asiatice,care au infaptuit "miracole economice",vor avea rate de
crestere din ce in mai mici pina cind vor ajunge la niveluri "normale" mentinute de economiie
complexe.

Partea III : Noua ordine a civilizatiilor.

Capitolul 6 : Reconfigurarea culturala a politicii globale
Reconfigurarea culturala a politicii globale

Acest subcapitol defineste o reconfigurarea a culturii,o stimulare de modernizarea,baza

careia este cultura.

Huntington explica aceasta prin faptul ca Popoarele si tarile care au culturi asemanataore
se apropie,si cele care au culturi diferite se indeparteaza.Frontierele politice sunt retrasate pentru
a coincide cu cele culturale - etnie,religioase si civilizationale.

In timpul Razboiului Rece,o tara putea sa fie nealiniata,asa cum au fost multe,sau putera
sa-si schimbe alinierea si sa treaca dintr-o tabara in alta,asa cum au facut-o unele.Si daca o tara
putea evita alinierea in timpul acestui Razboi Rece,nici o tara nu este lipsita de identitate.

La intrebarea "Cine esti?" Fiecare stat trebue sa aiba un raspuns,acest raspuns il defineste
locul in politica mondiala,prietenii i dusmanii.

In anii 1990 au adus o criza globala de identintate.

Prin anii '90 probleme legate de indentitate erau dezbatute in tari precum
Algeria,Canada,China,Germania,Marea Britanie,India,Iran,Japonia,Mexic,Maroc,Rusia,Africa
de Sud,Siria,Tunisia,Turcia,Ucraina si Statele Unite.

Aceste probleme sunt arzatoare in tarile unde traiesc grupuri mari de oameni care apartin
unor civilizatii diferite.

Huntington subliniaza ca pentru depasirea acestei crize de identitate,oamenii se bazeaza

pe legaturile de singe si pe convingeri,pe familie si credinta.
 In Europa,Austria,Finlanda,Sudeia din punct de vedere cultural fac parte de civilizatie
Occidentala.Au trebuie sa se delimiteze de el si sa ramina neutre in timpul Razboiului
Roce,acum pot sa se alature rudelor lor culturale in cadrul UE,a marcat Huntington.

Tarile catolice si protestante din fostul Pact de la Varsovia -

Polonia,Ungaria,Cehia,Slovacia se indreapta catre aderarea la NATO si UE,urmate de statele
baltice.

Puterile europene au aratat clar ca nu doresc un stat musulman,Turcia in UE si ca nu vad

cu ochi buni existenta unui al dolea stat musulman,Bosnia pe continentul european.

In nord,dezintegrarea Uniunii Sovietice stimuleaza aparitia unor modele de asocieri noi.

In acelasi timp,in fosta URSS,Belarusul,MOldova si Ucraina ortodoxe graviteaza de catre

Rusia,armenii si azerii se lupta intre ei,in timp ce fratii lor rusi si turci incearca,sa-i sprijine si sa
limiteze conflictul.

Armata rusa lupta impotriva fundamentalistilor musulmani in Tadjikistan si a

nationalistilor musulmani in Cecenia.

Dupa disparitia ordinii mondiale din timpul Razboiului rece,intre tari lumii au inceput sa
apara noi asocieri si antagonisme si sa reinvie unele vechi.

Tarile cauta sa formeze grupuri si se asociaza cu alte state care au o cultura similara si
care fac parte din aceeasi civilizatie.

Politicienii invoca comunitati culturale "mari".

Urmatorul subcapitol se numeste "Cultura si cooperarea economica".

La inceputul anilor 90 s-a vorbit mult despre regionalism si despre regionalizarea politicii
mondiale.Conflictele regionale au inlucit conflictul global pe agenda de securitatea.

Se povesteste despre formarea comunitatilor. Cum ar fi "Comunitatea Caraibelor

(CARICOM)" formata din treisprezece colonii britanice,anglofone,apartinind aceleiasi
civilizatii,ce a creat o mare varietate de aranjamente de cooperare.

Asociatia pentru Cooperare Regionala in Asia de Sud,formata in 1985 si incluzind state

hinduse,musulmane si budiste a fost aproape complet ineficienta,uneori nereusind nici macar sa
se intruneasca.

Uniunea Europeana a mers cel mai departe pe calea integrarii avind o piata comuna si
multe elemente de uniune economica.

In Asia,asociatia ASEAN a inceput abia in 1992 sa se indrepte spre crearea unei zone de
comert liber.

In Europa Occidentala si America Latina,comunitate de civilizatie stimuleaza cooperarea

si organizarea regionala.
 Organizatii regionale est-asiatice importante vor aparea numai daca vor exista suficiente
eemente culturale comune care sa le sustina.Societatile din Asia de Esta fara indoiala,puncte
comune care le deosebesc de Occident.

PrAceasta constitutie o baza mentioneza Premierul Malayisiei,o baza pentru asocieri si a

promovat formarea Grupului Economic al Asiei de Est (GEAE).Si aceasta premisa este ca
economia urmeaza cultura.Mai departe vor urma subcapitole care exprima structura civilizatiilor.

Capitolul 7 :State nucleu,cercuri concentrice si ordinea civilizationala.

Subcapitolul Civilizatii si ordine.

Iar se vorbeste de o noua politica globala,care statele nucleu ale marilor civilizatii
inlocuiesc cele doua superputeri din Timpul Razboiului Rece,ca poli principali de atractie si de
respingere pentru alte tari.

Acestea schimbari sunt evidente in civilizatii occidentale,ortodoxa si sinica.

Dupa ce apar grupa in acest caz,grupari civilizationale care includ state nucleu,state
membre,populatii moritatre inrudite cultural din state vecine.Statele din aceste blucri
civilizational tind sa fie distribuite in cercuri concentrice,in jurul statului sau al statelor nucleu.In
asa sens,reflectind gradul lor de identificare cu blocul respectiv si de integrare in aceasta.

Ideea principala este ca Tarile tind sa se asocieze cu tari cu o cultura asemanatoare si sa

ajunga la o relatie de echilibru cu tari cu care nu afinitati culturale.

Ca un exemplu de stat nucleu,este Rusia si Georgia,ambele fiind tari ortodoxe,dar de-a

lungul istoriei,georgienii au rezistat dominatiei rusesti si asocierii cu Rusia.

Vietamul si China care sunt amindoua tari confucianiste,dar intre ele exista un model
asemanator de dusmanie istorica.

In timpul Razboului Rece,ordinea mondiala era rezultatul dominatiei superputerilor

asupra celor doua blocuri si al influentei lor in Lumea a Treia.

Huntingon spune ca In lumea pe cale de a se naste,putere globala este o notiune

depasita,iar comunitate globala - un vis indepartat.

O lume in care statele nucleu joaca un rol de conducere sau dominant este o lume a
sferelor de a influenta.

Partea IV : Ciocnirea civilizatiilor

Capitolul 8 Vestul si Restul:Probleme intercivilizationale

Subcapitol "Universalismul occidental" se povesteste despre relatii dintre state si grupuri
apartinind unor civilizatii diferite care pot duce ca civilizatii antagoniste.
 Unele relatii intercivilizationale sunt mai predispuse la conflicte decit altele.

La nivel regional,cele mai violenete linii de falie sunt cele dintre Islam si vecinii sai
ortodocsi,hindusi,africani si crestini occidentali.

La nivel planerar,divizunea dominanta este intre Occident si restul lumii,conflictele cele

mai intense avind loc intre societati musulmane si asiatice pe de o parte,si Occidet pe de alta
parte.

Huntington mentine ca Occidentul este singura civilizatie care a avut un impact

major,uneori devastator asupra tuturor celorlalte.

Prabusirea comunismului a intensificat discordanta consolindind in Occident convingerea

ca ideologia democratica liberala triumfase la nivel global.

Occidentul si in special Statele Unite,care au fost intotdeauna o natiune misionara,crede

ca popoarele nonoccidentale ar trebui sa adopte valorile occidentale - democratia,piata
libera,guvernare limitata,drepturile omului,statul de drept.

Capitolul 9 : Politica Globala a Civilizatiilor

Subcapitolul : Conflicte intre statele nucleu si conflicte de falie.

In acest capitol se vorbeste de tari nuclee si ciocnirea intre ele,care duce la un conflict
tribal la nivel global.

In lumea pe cale se naste,state si grupuri din doua civilizatii diferit pot forma legaturi si
coalitii tactice,numite ad-hoc pentru a-si promova interesele impotriva unor entitati dintr-o a treia
civiliatie sau pentru a indeplini alte obiective comune.

Conflicte dintre civilizatii iau doua forme. La nivel local sau micro,conflictele de falie se
produc intre state vecine,din civilizatii diferite,intre grupuri din civilizatii diferite care coexista in
acelasi stat si intre grupuri din civilizatii diferite care coexista in acleasi stat care incearca sa
creee noi state pe ruinele unor vechi,ca in URSS si Iugoslavia.

Conflictele de falie sunt frecvente mai ales intre musulmani si nonmusulmani.

A doua forma este cea globala ,conflicte ditre statele nucleu se produc intre statele mari
din civilizatii diferite.

In competitia lor statele nucleu incearca sa coalizeze membrii civilizatiei de care apartin.

Statele nucleu folosesc rareori forta militara unul impotriva altuia,cu exceptia unor
situatii precum cele,unde se invecineaza pe o linie de falie civiliationala.

Razboaie intre statele nucleu e pot produce in doua cazuri.

1)Ele ar putea aparea in urma intensificarii conflictelor de falie dintre grupuri

locale,atunci cind grupuri inrudite se coalizeaza in sprijinul combatantilor locali.
 2) Un razboi intre state nucleu ar putea fi provocat de schimbarile echilibrului de putere
globala dintre civilizatii.

In subcapitolul sub denumirea "Islamul si Occidentul"se povesteste despre conflictul

Islamului cu Occidentul.

Si Huntington marcheaza parerea occidentalilor si inclusiv al lui fost presedintelele Bill

Clinton,care au sustinut ca Occidentul nu are probleme cu Islamul,ci numai cu extremistii
islamisti violenti.

Iar Huntington evidentiaza ca " O mie patru sute de ani de istorie demonstreaza contrariu.

Relatiile dintre Islam si crestinatate au fost adesea furtunoase.

Capitolul 10 : De la Razboaiele de tranzitie la razboaiele de falie

Acest capitol se incepe cu un subcapitlor sub denumirea de "Razboaie de
tranzitie:Afghanistan si Golful Persic".

Si incepind cu Razboiul din Afghanistan a inceput ca un efort al Uniunii Sovietice de a

sustine un regim satelit.E a devenit un razboi in cadrul Razboiului Rece cind Statele Unite au
reactionat energic si au organizat,au finantat si au echipt insurgentii afgani care tineau piept
fortelor sovietice.

Pentru americani,infringerea sovieticilor a fost o confirmare a doctrinei lui Reagan de

incurajare a rezistentei armate fata de regimurile comuniste si o umilire a
sovieticilor,comparabila cu aceea suferita de Statele Unite in Vietnam care i-a linistit.

Razboiul din Afghanistan a devenit un razboi intre civilizatii musulmanii de pretutindeni

l-au vazut astfel si s-au aliat impotriva URSS.

Razboiul din Golf a devenit un razboi intre civilizatii deoarece Occidentul a intervenit
militar intr-un conflict musumlan,marea majoritatea a occidentalilor sprijinind aceasta
interventie,iar musulmanii din toata lumea au ajuns sa vada in aceasta interventie un razboi
contra lor.

Guvernele araba si musulmane au avut la inceput atitudini diferite fata de acest

razboi.Saddam Hussein incalcase inviolabilitatea frontierelor si in augsut 1990,Liga Araba a
votat cu o majoritate coplesitoare in favoarea conamnarii actiunii Irakului.

Egiptul si Siria au acceptat sa contribuie cu un mare numar de soldati la coalitia antiirakia

condusa de SUA,iar Pakistanul,Marocul si Bangladeshul cu un numar mai mic.

Turcia a inchis conducta de petro dinspre Irak spre Marea Mediterana care se afla pe
teritoriul ei.Si a permis coalitie sa-i foloseasca bazele aeriene.

Pe de alta parte,guvernele Iranului,Iordaniei,Libiei,Mauritaniei,Yemenului,Sudanului si

Tunisiei,in ciuda sprijinului financiar pe care multe dintre ele il primise de la Arabia Saudita,au
sprijinit Irakul si au condamnat interventia occidentala.
 Milioane de musulmani,din Maroc pina in China s-au unit in sprijinul lui Saddam
Hussein si l-au renumit ca erou musulman.

Arabii si alti musulmani recunosteau ca Saddam Hussein pute fi un tiran singeros,dar

pentru ei era "tiranul nostru singeros".

Cind s-a terminat razboiul nu au fost organizate parade ale victoriei decit la Londra si la
New York.

Razboiul din Golf a fost primul razboi intre civilizatii pentru controlul resurselor de dupa
Razboiul Rece.

Capitolul 11 : Dinamica razboaielor de falie

Acest capitol se incepe cu explicarea proceselor de razboaie de falie.

Razboaiele de falie trec prin procese de intensificare,extindere,limitare,intrerupere si

rareori solutionale.

Odata cu incepute,razboaie de falie,tind sa capete o viata proprie si sa evolueze dupa

modelul actiune-reactiune.

Si apare o dinamica a urii,comparabila cu dilema de securitate din relatile

internationale,in care temerile,ura si neincredere reciproce se alimenteaza una pe alta.

Identitatile care fusesera pina atunci multiple si slabe se concetreaza si consolideaza.

Un proces similat care tinde sa aiba loc in razboaiele de falie,dupa parerea lui Huntington
este pe masura revolutiile evolueaza,moderatii,girondinii si mensevicii pierd in fata
radicalilor,iacobitilor si bolsevicilor.

In cursul razboiului,identitatile multiple se estompeaza si identitatea cea mai

semnificativa in raport cu conflictul devine dominanta. Si aceasta identitate este aproape
intotdeauna definita de religie.

Consolidarea identitatilor civiliationale s-a produs in rinduri popoarelor din alte civilizatii
implicate in razboaie de falie,dar mai ales in rindul musulmanilor.

Un razboi de falie poate avea la originea intre familii,clanuri,triburi.Musulmanii

implicati in asemnea conflicte incearca repede sa-si extinda identitatea si sa apeleze la intregul
Islam,asa cum a facut Saddam Hussein,spune Autorul.

Unii occidentali spun ca,guvernul azer a jucat de asemenea "Cartea Islamica".

Huntington vine cu exemplu din Tadjikistan,in care a fost un razboi inceput ca un conflict
regional intern.In secolul al XIX-lea dintre popoarele din Caucazul de Nord si Rusi.

Partea V : Viitorul Civilizatiilor

 Capitolul 12 : Occidentul,civilizatiile si Civilizatia.
Acest capitol se incepe cu o propozite Istoria se sfirseste cel putin o data;uneori,chiar de
mai multe ori in istoria fiecarei civilizatii.

Aceasta este explica de Huntington ca in moment ce se naste statul universal al unei din
civilizatii,populatia este orbita de un asa numit "mirajul imortalitatii" si este convisa c a atins
stadiul final al evolutiei societatii umane.

Autorul da exemple de acestea,prin faptul ce s-a intimplat cu Imperiul Roman,Califatul

Abbasid,Imperiul Mogul si Imperiul Otoman.

Oricum Occidentul difera de toate civilizatiile care au existat vreodata prin aceea ca a
avut o influenta enorma asupra tuturor celorlalte civiliatii incepind din 1500.

Occidentul a fost initiatorul proceselor de modernizare si industrializare care s-au extins

la scala mondiala.

Un mare razboi intre Occident si statele nucleu ale altor civilizatii nu este inevitabil,dar
este posibil,presupune autorul.

Occidentul isi creeaza echivalentul unui imperiu universal,sub forma unui sistem
complex de confederatii,federatii,regimuri si alte tipuri de institutii de cooperare.Dupa parerea
lui Huntington Occidentul a devenit o societate matura,care intra intr-o etapa pe care generatiile
viitoare o vor considera "epoca de aur".

Autorul isi expune parerea ca In civilizatii anterioare,aceasta epoca de aur minunata si

viziunile despre nemurire pe care le-a generat au luat sfirsit fie dramatic si rapid,prin victoria
unei societati externe,prin dezintegrare interna.

Concluzie:
Ca concluzie pot spune,ca in fiecare parte din cele 5,este exprimata o realitate care s-a
intimplat in prezent sau spre care duce si se va intimpla in curind.

Incepind cu prima parte unde a fost definirea a notiunilor cum ar fi de politica

globala,politica multicivilizational si multipolara.Am aflat cum s-a inceput si de la ce s-a
inceput.

Dupa care am trecut prin timpuri si evenimente istorice care au fost prezentate ca
exemple,si care au influentat la evolutia si declinul civilizatiilor.

Au fost abordate plusurile si minusurile civilizatiilor.Am parcurs de la ce au inceput si

pina la ce au ajuns,prin problemele globale ale societatii din diferite timpuri,care au agravat
situatia unor din civilizatii,si care au ajutat s-a evolutioneze prin greselile lor.

Autorul mentioneaza,ca tema centrala a acestei carti este cultura si ientitatile

culturale,care sunt si identitati civilizationale,determina modelele de conflict in lumea de dupa
Raboiul Rece si inaintea acestuia.