- IUDAISMUL -

Iudaismul cunoscut i sub

numele de religie mozaic (dup principalul profet evreu, Moise) este religia poporului evreu. Termenul iudaism i are originea n numele regatului Iuda. Regatul Iuda reprezenta teritoriul uneia din cele 13 seminii sau mari familii de evrei, care a primit o parte din Canaanul cucerit dup ieirea din Egipt.

Denumirea evreu ar proveni de la Eber (ebr.'Ever), un strmo al lui Avraam. Poporul evreu este originar din Orientul Apropiat, ndeosebi din regiunea numit n antichitate ara lui Israel. Poporul evreu e numit n limba ebraic , poporul (lui) Israel, cu atestri arheologice din perioade antice (cea mai veche a fost gsit n Egipt i e datat n jurul anului 1213 .d.H..). Istoria evreilor, din perioada antic, e descris n Biblia evreiasc i cunoscut prin ea n toat lumea.

Dup tradiia evreiasc 13 triburi de evrei, formate din descendenii celor 12 fii ai lui Iacob, au cucerit ara Israel (Canaanul), au colonizat-o i, dup o period n care nu aveau o conducere central, au format un regat condus de regele Saul. Lui Saul i-a urmat regele David, care a cucerit oraul Salem (n ebraic alem), cruia i-a fost schimbat numele n Ierusalim i care a devenit capitala evreilor.

Istoric:
1.AVRAAM Evolutia iudaismului este mpartit n patru etape: SAMUEL

Patriarhul poporului evreu.

Primul Judecator al Israelului

Cuprinde:
a)Stabilirea lui Avraam si a familei sale n Canaan; b) migraia n Egipt: c) Iesirea din Egipt.

d) Primirea Decalogului

e) Recucerirea Canaanului;

f) Instaurarea institutiei Judecatorilor (Samuel).

2. REGATUL
- Primii regi:

-Saul;

David
-

Solomon

Imperiile asirian si babilonian au cucerit Israelul, Templul fiind distrus; numerosi evrei au fost deportati in Mesopotamia si Babilon.

3. PERIOADA RABINIC:
Exil Drmarea Ierusalimului

Zidul plangerii
Dup repatrierea exilailor, zidurile Ierusalimului si Templul au fost refcute, iar cultul central a fost restabilit. Incepnd cu anul 63 . Hr. a nceput lunga perioad de stpnire roman, ce a culminat cu rzboiul 66-70 d. Hr, n care iudeii au fost nfrni definitiv, Ierusalimul a fost distrus n totalitate, iar Templul ars i drmat.

 O perioada semnificativ n istoria rii i a poporului a fost domnia aliatului

Romei, regele Irod cel Mare, care a construit, ntre alte multe construcii, i o versiune mai impuntoare a Templului din Ierusalim. Dup moartea sa, ncepnd din anul 6 d.H. ara a fost guvernat de prefeci romani, n paralel cu regi locali. n urma a dou rzboaie cu Imperiul Roman (66 i 123 d.H.) statul evreu a fost distrus iar evreii scpai au plecat n exil.

Dup moartea lui Solomon, statul a fost mprit n dou regate, Iudeea i Israel.

n anul 586 .d.H. regele Babilonului, Nabucodonosor cucerind Iudeea a exilat o mare parte din populaia evreiasc. n 539 .Hr., mpratul persan Cirus a cucerit Babilonul i a dat permis tuturor popoarelor deportate s se ntoarc n rile lor i s-i refac templele distruse. Muli evrei s-au ntors n Israel i au refcut Ierusalimul i Templul.

Zidul plangerii:
-cel mai sfnt loc al evreilor; mai este cunoscut sub numele de Zidul
de Vest, kotil. -Se numeste zidul plngerii deoarece evreii deplng starea Ierusalimului, drmarea Templului Sfnt; -Templul a fost construit in sec. X. .Hr. de ctre Solomon; - distrus de babilonieni in anul 586 i.Hr.; reconstruit de Irod cel Mare (37-19 . Hr.); distrus definitiv in anul 70 de ctre romani; - are o lungime de 488 m, nlime de 32 m, din care 19 m sunt la vedere; cuprinde 45 de rnduri de piatr: 28 la suprafata solului, 17 dedesubt. - primele 7 rnduri de piatr au fost puse in timpul lui Irod cel Mare; urmtoarele 4 straturi- sec. VII; urmtoarele 14 straturi- 1866 in timpul dominatiei otomane; ultimele 3 straturi- 1967 (muftii din Ierusalim)

Zidul Plangerii - Cum se petrec lucrurile aici ?

La principalele intrari spre Zidul Plangerii sunt instalate scanere. Unul dintre cele mai bune momente de vizitat Zidul Plangerii este in timpul sarbatorii Sabatului, de vineri seara pana sambata dimineata, cand evreii se aduna in piata imensa, citesc si danseaza pe cantece traditionale evreiesti pana la apusul soarelui. Pe esplanada din fata Zidului Plangerii au loc, pe langa rugaciuni, evenimente foarte diverse: lunea si joia dimineata se desfasoara ceremonii in timpul carora baietii de 13 ani primesc majoratul religios; vinerea seara, studentii celebreaza, la apusul soarelui, sosirea Sabatului; tinerii casatoriti vin sa se fotografieze, iar copiii din clasa I primesc aici prima lor biblie. Credinciosii evrei plaseaza in spatiile dintre pietrele zidului biletele pe care isi scriu dorintele, in timp ce altii se roaga cu voce tare in cele mai diverse limbi. De doua ori pe an, inainte de sarbatoarea Patelor si inainte de Anul Nou evreiesc (in toamna) cei special alesi se duc la Zidul Plangerii si scot bucatelele de hartie indesate intre crapaturile acestuia, apoi le duc pe Muntele Maslinilor unde le ingroapa. Rabinul si ajutoarele sale scot milioane de bucati de hartie din toate crapaturile zidului, pentru a face loc noilor rugaciuni. Rabinul spune ca ravasele continand rugaciuni sunt sfinte, cum sfinte sunt orice scrieri care contin Numele lui Dumnezeu sau adresate lui Dumnezeu. In fiecare an, la data 9 aprilie, evreii comemoreaza distrugerea celor doua Temple.

4. NOUA NFIARE A IUDAISMULUI: -Fr templu; - fr preoie din neamul lui Aaron; - evreii: - se roag n sinagogi; - nu mai aduc jertfe.

 Biblia este mprit n: Torah (cele cinci

cri ale lui Moise), Neviim (Prorocii) i Ketuvim (Scrierile, Psalmii). Talmudul o alta carte importanta a iudaismului -este o colectie de opere teologice, istorice, juridice care completeaza si explic Biblia. Autorii ei sunt rabinii secoleleor V. . Hr.- VI .Hr.. Kabbala (tradiia).

 popor exclusiv monoteist;

cred

n Dumnezeu, Creatorul, Proniatorul i Stpnul Universului, care comunic cu poporul ales prin ngeri i profei, un rol central l are respectarea celor 10 porunci primite de Moise pe Muntele Sinai, Moise fiind cel mai mare dintre profei. se ateapt venirea Rscumprtorului promis lui Adam si Evei, a lui Mesia, Care va elibera poporul Israel din robia dumanilor.

La nceput, evreii aveau drept locuri de nchinare spaiul unde-i pteau turmele. Dup ieirea din robia egiptean, au avut Cortul mrturiei (unde se gsea Chivotul Legii, in care se pstrau Tablele Legii primite de Moise de la Dumnezeu.

Dup aezarea in Tara fgduinei (Canaan), evreii si-au ridicat in vremea regilor, la Ierusalim, Templul (mprit n dou: Sfanta, Sfanta Sfintelor, aici se pstrau obiectele sacre). Fiecare comunitate ebraic are o casa de rugciuni, de nvmnt si de reuniune, numit

sinagog. Aici sunt pstrate sulurile cu textele sacre iarde trei ori pe zi se desfoar
cultul public.

Erau oficiate de: marele preot (Avraam, Aaron), preoi ajutai de levii. Profeii alesi de Dumnezeu. Rabinul nseamn nelept, i este astzi ndrumtorul spiritual al comunitii sale. erau jertfite intotdeauna animale, psri, miei.

Rugciunea:
-public: se desfor n sinagogi, la ele trebuie s participe minim 10 persoane de parte brbteasc; rugaciunea principal conine 18 binecuvntri, toate rnduielile gsindu-se n crile speciale. - individual: este practicat obligatoriu de brbai, care trebuie s in cont de inuta de haine lungi si centur, barb, alul momentului- talit- restricii, purificri, etc.

circumcizia este considerat, dup Avraam, semnul esenial al legamntului dintre Dumnezeu si poporul su. Circumcizia este ritul oficiat cu cea mai mare fidelitate de evrei, indiferent de tendina creia i aparin. decalogul Sema Israel (Ascult Israele) mrturisirea de credin (o sintez a mozaismului) Rugciunea zilnic este obligatorie pentru brbai (alul i filacteriile)

Religia iudaic, prin fiina i scopul ei, ar fi fost menit s fie numai o pregtire, o cluz spre Hristos cum spune apostolul Pavel. De aceea, cu venirea cretinismului, valabilitatea sa ar fi ncetat. Tema mozaismului era ideea mesianic, venirea unui Mesia, care urma s ntroneze universalitatea religiei adevrate, n locul iudaismului particularist i exclusivist. De vreme ce mprtia mesianic s-ar fi realizat prin venirea lui Iisus i instituirea cretinismului, mozaismul si-ar fi ncheiat menirea istoric. Ateptarea unui alt Mesia, cerut numai de interesele naionale exclusive ale poporului evreu, face din mozaismul de astzi mai mult o doctrin naional dect una religioas. Aceasta rezult i din faptul c iudaismul mai supravieuiete i azi, redus ns aproape exclusiv numai la poporul iudeu, fr s fi fost mbriat de alte popoare.

 principalul punct de separare

dintre noi cretinii i evrei este c noi credem c Mesia a venit n persoana lui Hristos, n timp ce ei nc ateapt venirea Celui fgduit, Emmanuel.