FASCISMUL ITALIAN

Benito Mussolini(29 iulie 1883- 28 aprilie 1945)

Benito Mussolini s-a nscut la 29 iulie 1883 ntr-un mic ora din Nordul Italiei. Este
cunoscut n toat lumea datorit regimului pe care acesta l-a adoptat dar i apelativului
pe care acesta i l-a ales-Il Duce. Puin lume tie c, fascismul a luat amploare datorit
talentului oratoric al lui Benito Mussolini.

Crescut ntr-o familie simpl, tatl lui era fierar i mama nvtoare, Benito i-a construit
viziunea politic datorit tatlui su care era un socialist convins.

Benito a ajuns s fie conductorul fascist al Italiei 1922 si 1943 datorit talentului su oratoric,
cu care reuea s conving oamenii i s duc o foarte bun propagand.

A creat un stat fascist utilizand propaganda si teroarea de stat. Folosindu-si carisma, controlul total
al mediei si intimidarea rivalilor politici, a ruinat sistemul democratic de guvernare existent.

n Eleveia, Benito i-a nceput cariera ca jurnalist, devenind un membru activ al micrii
socialiste italiene de aici lucrnd la ziarul L'Avvenire del Lavoratore. n 1903 a pornit o
grev general pentru care a fost deportat n Italia, poliia elveian vedea n el un pericol
pentru societate.

ntors n Italia, Benito Mussolini i-a continuat cariera ca jurnalist, iar n anul 1910 s-a ntors
n oraul natal unde a editat sptmnalul Lotta di classe (Lupta de clas)

La nceperea Primului Rzboi Mondial, Partidul Socialist a decis s nu fie de acord cu

susinerea rzboiului, inclusiv Mussolini care a i publicat un articol Jos cu
rzboiul.Rmnem neutrii., dei gndurile lui Mussolini nu erau acceleai cu ceea ce
publicase el. Credea c odat cu Primul Rzboi Mondial italienii s-ar fi putut elibera de sub
dominaia austro-ungar. Datorit acestor idiei, Mussolini a intrat n conflict cu socialitii i a
fost dat afar din partid.

Dup ce a plecat din partid, Mussolini a suferit o transformare radical. A trecut de la

conflictul de clas la a-I sprijini pe naionaliti. Scopul ziarului era de a-I convinge pe socialiti
i pe revoluionari s susin rzboiul.
 Dup ceva timp Mussolini a decis c cel mai bine era s intre n rzboi. Astfel c s-a nrolat
n armat . A fost numit caporal pentru meritele din timpul rzboiului. A fos trimis n zona
operaiilor unde a fost grav rnit de explozia unei grenade. Experiena militar a lui
Mussolini este povestit n opera sa Diario Di Guerra.

FASCISMUL ITALIAN

Mussolini a utilizat operele lui Plato, Georges Sorel, Nietzsche i ideile socialiste i
economice ale lui Vilfredo Pareto n crearea fascismului.

Fascitii, condui de un apropiat a lui Mussolini, Dino Grandi, au format trupe armate
numite Cmile negre cu scopul de a restaura ordinea pe strzile Italiei, dar au avut i
conflicte cu comunitii, socialitii sau anarhitii. Cmile negre atacau grevele, sindicatele
rurale chiar i municipalitile socialiste i acionau cu violen.

De obicei revoluionarii, grevitii erau btui cu o bt numit manganello i obligai s

bea ulei de ricin. Gruparea fascist a crescut foarte repede, astfel c n numai 2 ani a
devenit Partidul naional fascist la un congres din Roma. n 1921 Mussolini a fost ales n
Camera Deputailor pentru prima dat.

Ca dictator al Italiei, ntia prioritate a lui Mussolini a fost subjugarea minii poporului
italian prin folosirea propagandei.

Mussolini a fost un iubitor al discursurilor publice. Cel mai mult timp i l-a petrecut
creendu-i propagand, indiferent dac era n ar sau n afara ei, iar experiena sa ca
jurnalist l-a ajutat foarte mult.

n afara faptului c a fost fondatorul fascismului i dictatorul Italiei, Benito Mussolini a fost
i starul Italiei n perioada n care a condus-o. Cultul personalitii i propaganda pe care a
fcut-o l-a fcut s fie astfel. Curajos, carismatic, un foarte bun vorbitor i scriitor dedicat
cauzei sale, a reuit s implementeze fascismul n miniile italienilor, unerori, doar prin
discursurile pline de motivaie i entuziasm.

Ca prim-ministru al Italiei pentru o perioada de aproape 21 de ani, si mai apoi presedinte

al Republicii Sociale de la Salo (Repubblica Sociale di Sal), Benito Mussolini a incercat sa
redea Italiei gloria Romei Antice si stralucirea Renasterii Italiene.

Economic, pe plan intern, a reusit sa reduca sensibil somajul si sa imbunatateasca

serviciile prestate de Caile Ferate Italiene, sa organizeze Politia Statului, sa inceapa lupta
impotriva Mafiei din Sicilia si sudul Italiei.

Pretul acestor aparente realizari economice deosebite a fost denigrarea practic totala a
poporului italian si a primului sau ministru in afara teritoriului tarii, in special la Liga
Natiunilor Unite.

A invadat Etiopia in 1935 si a participat la Razboiul civil din Spania (1936 - 1938) de partea
generalului Francisco Franco, fiind in acelasi timp criticat de Marea Britanie si Franta,
ambele puteri coloniale.

Benito Mussolini in 1929, a imbunatatit - intr-un fel - relatiile cu Biserica Romano-

Catolica prin semnarea Concordatului cu Papa Pius XI, la 11 februarie 1929. Conform
documentului, papei ii este recunoscuta suveranitatea Papalitatii asupra Vaticanului, iar
catolicismul devine religie de stat in Italia. In schimb, Papalitatea recunostea statul italian.
Astfel se incheia o disputa veche din 1871.

Inca din momentul in care a ajuns la putere Mussolini a fost preocupat de expansiunea
Italiei. Retorica razboiului, practicata de-a lungul intregii perioade cat fascismul s-a aflat la
putere, va esua in 1940, cand se va dovedi cat de nepregatita era tara pentru o conflagratie.

Este si motivul pentru care in 1939 Mussolini ii pusese in vedere lui Hitler ca Italia nu va fi
pregatita de razboi mai devreme de trei ani. Totusi, in 1940, gelos pe succesle germane,
Ducele decide sa abandoneze neutralitatea si ataca Grecia, cu toate ca Hitler ii impartasise
lui Ciano teama de a nu vedea deschizandu-se un nou front in Europa Centrala sau
Meridionala. Este inceputul sfarsitului: de acum incolo Italia va merge din infrangere in
infrangere, devenind un simplu satelit al statului german, iar numultumirile populatiei vor
creste.

Dupa esecul din Grecia, trupele italiene vor suferi noi infrangeri in Egipt.

In iulie 1943 trupele aliate cuceresc Sicilia, iar Mussolini se lasa convins sa convoace
Marele Consliu Fascist pentru a discuta situatia militara. Acesta va vota cu o majoritate de
19 voturi la 7, decizia de a-i cere regelui sa redea Parlamentului, Ministrilor si Marelui
Consiliu toate puterile de care Mussolini ii privase. Actul reprezinta, practic, demiterea lui
Mussolini. A doua zi acesta va fi arestat: dupa 21 de ani nu mai exista Duce, iar italienii
sarbatoresc ceea ce ei cred ca va marca sfarstul razboiului.
 La 12 septembrie 1943, Mussolini este eliberat de un commando german si fondeaza,
la Salo, in nordul Italiei, Republica sociala Italia, in fond un strat marioneta aflat in mainile
nazistilor. Acum trebuie sa mergem pana la capat: se pare ca Mussolini nu si-a pierdut
speranta. Dispretuit de Hitler, care ii va lasa mana libera doar pe terenul vorbelor goale,
Ducele continua sa creada in victoria militara, adica in triumful statului fascist. Dar realitatea
ii este potrivnica. Incercand sa fuga in Elvetia, este arestat la 27 aprilie 1945 de catre o trupa
de partizani si impuscat o zi mai tarziu.

Salutul fascist al lui Mussolini