Unul din cele mai macabre fenomene ale ultimilor decenii,
care s-a remarcat prin violente si crime, a fost fascismul italian. Perioada de dupa Primul Razboi Mondial, in care clasa muncitoare a capatat puterea, perioada numita de istorici leninism - a dat nastere fascismului, printre promoterii lui aflandu-se Benito Mussolini si Adolf Hitler.
Se crede ca trasaturile fascismului isi are radacinile inca din
antichitate, ele regasindu-se in ideologia lui Iulius Cezar.
Benito Mussolini s-a nascut la 29 iulie 1883 si a murit la 28
aprilie 1945. A fost considerat pilonul fascismului italian, el reusind sa distruga sistemul democratic, prin eliminarea rivalilor si a partidelor politice.
A fost crescut ntr-o familie simpl, tatl lui era fierar i
mama nvtoare. Orientarea sa politica s-a datorat tatalui sau, care era un socialist convins. Fiind un bun orator si ducand o foarte buna propaganda, a reusit sa convinga oamenii si astfel sa ajunga conducatorul Italiei. La aceasta a mai contribuit si experienta lui de jurnalist. Pentru a evita serviciul militar, Benito Mussolini a fugit n Elveia, neavnd un loc de munc permanent. Aici a cunoscut ideologia lui Nietzsche, ale lui Vilfredo Pareto si alea sindicalistului Georges Sorel. Ideile lui Georges Sorel l-au impresionat cel mai mult pe Mussolini, deoarece acesta dorea distrugerea democraiei liberale i capitalismului prin folosirea violenei, prin aciuni directe i grev general. n Elveia, Mussolini i-a nceput cariera de jurnalist, devenind membru activ al micrii socialiste italiene de aici. Organiza ntruniri si inea discursuri muncitorilor.In 1903 a pornit o grev general, pentru care a fost deportat n Italia, autoritatile elvetiene vazand in el un pericol pentru societate. In Italia i-a continuat cariera de jurnalist, iar n anul 1910 s-a ntors n oraul natal. n aceast perioad a nceput s publice din ce n ce mai mult, devenind unul dintre cei mai cunoscuti socialiti ai Italiei. n 1911, Mussolini a participat la o grev condus de socialiti, mpotriva rzboiului italian din Libia. A fost nchis 5 luni, pentru c a numit rzboiul italian imperialist. Dup ce a ieit din nchisoare a fcut ca doi revizioniti din cadrul partidului socialist s fie dai afar, lucru ce i-a adus numirea ca redactor ef al ziarului partidului, Avanti!. Sub conducerea sa tirajul ziarului a crescut de la 20.000 la 100.000. n 1913 a publicat lucrarea Giovanni Hus, un adevrat profet, o biografie istoric i politic despre viaa i misiunea reformatorului ecleziastic ceh, Giovanni Hus. Dei a pornit cu idei marxiste, a adoptat curand ideologia lui Nietzsche, conceptele i anti-egalitarismul. La nceperea Primului Rzboi Mondial, Partidul Socialist a decis sa nu sustina razboiul, inclusiv Mussolini care a i publicat un articol Jos cu rzboiul.Rmnem neutri., dei altceva gandea el. Credea c odat cu Primul Rzboi Mondial italienii s-ar fi putut elibera de sub dominaia austro-ungar. Datorit acestor idiei, Mussolini a intrat n conflict cu socialitii i a fost dat afar din partid. El s-a alaturat nationalistilor si a infiintat un ziar, a carui scop era de a-i convinge pe socialisti si revolutionari sa sustina razboiul. Apoi Mussolini a decis c cel mai bine era s intre n rzboi, astfel c s-a nrolat. A fost numit caporal pentru meritele din timpul rzboiului sitrimis n zona operaiilor unde a fost grav rnit de explozia unei grenade. Mussolini a s-a folosit de operele lui Plato, Georges Sorel, Nietzsche i ideile socialiste ale lui Pareto n crearea fascismului. Republica, opera lui Plato, coninea idei pe care fascismul le promova ca legi. Opoziia fa de democraie, protejarea sistemului de clase i promovarea colabrrii dintre clase, respingerea egalitarismului i intervenia statului n educaie pentru a promova crearea de rzboinici i a viitorilor conductori ai statului. Fascitii, condui de un apropiat a lui Mussolini, Dino Grandi, au format trupe armate numite Cmile negre cu scopul de a restaura ordinea pe strzile Italiei, dar au avut i conflicte cu comunitii, socialitii sau anarhitii. Cmile negre acionau cu violen.De obicei revoluionarii, grevitii erau btui cu o bt numit manganello i obligai s bea ulei de ricin. Gruparea fascist a crescut foarte repede, astfel c n numai 2 ani a devenit Partidul Naional Fascist la un congres din Roma. n 1921 Mussolini a fost ales n Camera Deputailor pentru prima dat. n 1925 a introdus legile presei, care menionau c toi jurnalitii trebuie nregistrai ca fasciti. Ca dictator al Italiei, prioritatea lui Mussolini a fost subjugarea minii poporului italian, prin folosirea propagandei. Mussolini a fost un iubitor al discursurilor publice. Cel mai mult timp i l-a petrecut crendu-i propagand, indiferent dac era n ar sau n afara ei, iar experiena sa ca jurnalist l-a ajutat foarte mult. Presa, radioul, educaia, filmele, toate erau atent supravegheat ndeaproape pentru a promova fascismul ca fiind doctrina secolului XX. In afara faptului c a fost fondatorul fascismului i dictatorul Italiei, Benito Mussolini s-a considerat a fi si o vedeta a Italiei, in perioada in care a condus-o. Cultul personalitii i propaganda pe care a fcut-o, l-a fcut s fie astfel. Curajos, carismatic, un foarte bun orator i scriitor dedicat cauzei sale, a reuit s implementeze fascismul n minile italienilor. In Italia, conceptul de stat era foarte puternic, astfel ca omul anilor 1922-1943 trebuia sa renunte la propria-i personalitate, la propriile sale ganduri si manifestari ce aveau sa-l diferentieze de restul oamenilor. Un om trebuia sa gandeasca in acelasi timp cu ceilalti, masele aveau o singura voce si aceea sa se inchine vorbelor dictatorului, care, cu ridicarea unui singur deget grabea ritmul inimii oamenilor, sau cu ridicarea ambelor maini declansa uralele multimii. Astfel, cultul personalitatii dadea roade, iar cei care indrazneau sa ridice capul din multime si sa nu fie de acord cu ceea ce tiranii promovau erau eliminati, adica existau organizatii speciale, unele secrete, care monitorizau indeaproape populatia.
S-a instituit astfel, psihologia de masa, refuzandu-se
conceptul de rationalism, motivul fiind solutionarea conflictului dintre clasele sociale. Egalitarismul era si el interzis, invocandu-se acelasi motiv. Insa fascismul italian, prin caracterul sau antidemocratic, antiproletar a indreptat economia, cel putin, in aparenta, spre prosperitate.
Dupa infiintarea Partidului National Fascist, s-a recurs la
diverse modalitati de indoctrinare, chiar din timpul scolii, cum ar fi taberele organizate in spiritul fascist, casele fasciste de cultura. Intr-un timp scurt, Partidul Fascist a devenit partidul de masa, unicul si cel mai puternic. Regimul politienesc isi avea radacinile in disciplina religioasa, educatie si in lupta pentru propriul stat, toate controlate. Chiar si asa, spunea Mussolini, fascismul italian nu trebuia sa rezide in credinta oamenilor, caci biserica nu e suverana(desi s-a referit la o institutie, in toate documentele vremii, Biserica apare cu litera mica, semn ca dictatorul detinea controlul asupra tuturor lucrurilor care ar fi putut avea un substrat impotriva ideologiilor). Cu alte cuvinte, liderul Italiei a mizat pe faptul ca o religie are o putere imensa asupra oamenilor si, daca detinea controlul Bisericii, era mult mai usor sa manipuleze oamenii. Partidul Fascist , la fel ca si alte regimuri totalitare, isi exercita puterea pe strazi, prin manifestari cu tinerii propagandisti, defilari. Fascismul italian a fost reprezentat de partid. Dar, ca si democratia, fascismul a trebuit acceptat de populatie sau cel putin sa existe sentimentul ca populatia accepta, inchizand ochii in fata puterii tiranice deja instalata in varful societatii. Apoi, s-a creat iluzia conform careia, dupa Primul Razboi Mondial, aceasta era singura sansa a Italiei de a supravietui, de a-si mari considerabil nivelul de trai. In acest caz a fost invocata si puterea militara pe care, in cele din urma, Italia a obtinut-o, impreuna cu Germania lui Hitler. Dupa 21 de ani in care a fost premier al Italiei, Benito Mussolini a devenit presedinte, reusind sa micsoreze rata somajului prin tertipuri specifice totalitarismului. In 1935, Ducele cum era numit Mussolini a invadat Etiopia si s-a alaturat generalului Francisco Franco, in Razboiul Civil din Spania (1936-1938).
Apoi, Italia Fascista a intrat in Cel de-al Doilea Razboi
Mondial alaturi de Germania lui Hitler, facandu-si, in cele din urma, din puterile aliate, dusmani care aveau sa-i rapuna tara. Propaganda si dezinformarea nu au ramas in picioare, desi fascismul italian era considerat unul dintre cele mai puternice regimuri totalitare din Europa, ceea ce a dus la infrangerea Italiei si caderea dictaturii. Fiindu-i destul de clar ca Puterile Axei (Germania Nazista, Italia Fascista si Japonia Imperialista) au pierdut razboiul, Mussolini a fugit cu amanta lui, Clara Petacci in Elvetia, insa comunistii italieni ii recunosc si ii impusca pentru crime impotriva poporului italian.