116. Alcoolismul cronic, tabloul clinic, evoluție.

Definiție
• Alcoolismul este o maladie progredientă
determinată de atracţia patologică pentru
băuturile spirtoase (dependenţa psihică şi fizică)
cu formarea unei stări disfuncţionale şi
sindromului de abstinenţă la întreruperea
consumului de alcool, iar în cazurile de lungă
durată cu dezvoltarea tulburărilor somato-
neurologice şi psihice ale personalităţii.
 Clinica alcoolismului

1. Intoxicatia acuta ( starea de ebrietate)

• Starea de ebrietate simpla ( habituala)
• Stari de ebrietate modificate
2. Ebrietatea patologica
3. Alcoolismul cronic (sindromul de
dependenţă).
4. Psihoze etilice
Manifestările clinice
Sindromul de dependenţă faţă de alcool :
• Dependenţa fizică şi psihică;
• Pierderea controlului cantității;
• Sindromul acut de sevraj;
• Sindromul reactivităţii transformate;
• Modificarea personalităţii;
• Degradarea personalităţii.
1. Dependenţa fizică şi psihică
• Consumul unei cantităţi mai mari de alcool sau a unui timp
mai îndelungat.
• Necesitatea de consum în timpul perioadelor de stres,
probleme familiale, relaţionale etc.
• Reluarea consumului de alcool în pofida consecinţelor organice
sau psihologice adverse.
• Manifestări de preocupare sporită pentru anticiparea
consumului de alcool.
• Continuarea consumului de alcool în pofida problemelor
sociale sau interpersonale.
• Abandonarea activităţilor sociale, ocupaţionale sau
recreaţionale importante.
• Încercări repetate, lipsite de succes, de a controla consumul de
alcool.
2. Pierderea controlului faţă de alcool
• Imposibilitatea de a se limita la o oarecare doză
de alcool şi ajunge astfel la un grad avansat de
ebrietate;
• Achiziţionarea alcoolului în cantităţi mai mari
(cantitate versus calitate) cu consum excesiv
continuu;
• Protejarea rezervei;
• Trecerea la uzul băuturilor "mai tari";
• Consumul pe ascuns la serviciu, în familie.
3. Sindromul acut de sevraj
• Tremor generalizat;
• Transpiraţie profuză;
• Cefalee, vertijuri;
• Excitaţie psihomotorie, accese convulsive;
• Greaţă, vomă, hipertensiune arterială,
tahicardie;
• Tulburări de somn, anxietate, predelir
4. Sindromul reactivităţii transformate
• Modificare a toleranţei faţă de alcool.
• Modificare a formei de ebrietate.
• Modificare a consumului de alcool.
5. Modificarea personalităţii
• Tipul astenic - este frecvent şi se caracterizează prin hiperfatigabilitate,
irascibilitate, excitabilitate uşoară, susceptibilitate, prin epuizare, dispoziţie
scăzută.
• Tipul isteric - se caracterizează prin comportament demonstrativ,
teatralism, supraestimarea fizicului, sfidare. Bolnavii isterici sunt mincinoşi,
uşuratici, reacţionează isteric, dureros.
• Tipul exploziv - se caracterizează prin manifestări de emotivitate variabilă,
explozivitate, furie. Bolnavii sunt egoişti, cinici, cruzi.
• Tipul apatic - se caracterizează prin indolenţă, lipsă de iniţiativă, reducerea
bruscă a orizontului de interes. Bolnavii manifestă indiferenţă faţă de soarta
lor, nu-şi programează scopuri de perspectivă, manifestă pasivitate în
procesul muncii.
• Tipul sinton - se caracterizează prin dispoziţie ridicată, bucurie de trăi,
autosatisfacţie. Bolnavii sunt sociabili,excesivi de sinceri.
• Tipul distimic - se caracterizează prin labilitate emoţională evidentă, prin
alternarea afectelor opuse.
• Tipul schizoid - se caracterizează prin caracter retras, inerţie şi fireposacă
6. Degradarea personalităţii
• Psihopatiformă - se caracterizează prin cinism brutal,
excitabilitatea nereţinută, agresivitate, lipsă de tact.
• Organic-vasculară - se caracterizează prin euforie
cronică,nepăsare, generozitate, reducerea bruscă a
simţului.
• Mixtă - se caracterizează prin lipsa de spontaneitate,
astenie, pasivitate,stimulare redusă, lipsa de interese şi
iniţiativă.
Diagnosticul de alcoolism cronic va fi
stabilit în baza următoarelor criterii:
• 1. Dependenţa cronică de alcool.

2.Toleranţa.

3.Pierderea controlului asupra cantităţii

de alcool consumat.

4.Disparitia refexului de voma

5.Starea de dependenţă (sindromul

abstinent).
Stadiile
• Sunt descrise trei stadii de alcoolism
cronic:
1.Stadiul iniţial.
2.Stadiul alcoolismului narcotizat.
3.Stadiul encefalopatie.
Stadiul iniţial
• La aceşti bolnavi dorinţa de a folosi alcool apare mai des în situaţii
întâmplătoare: zi de naştere, nuntă. Pacientul tot mai des
caută aşa situaţii. Dependenţa de alcool devine o obsesie, o „poftă
obsesivă" de a întrebuinţa alcool. Starea de abstinenţă lipseşte, dar
doza de alcool la care bolnavul rămâne treaz creşte. Totodată,
autocontrolul alcoolului consumat se reduce. Toleranţa creşte, apar
stări de amnezie după beţie, se declanşează conficte în familie şi
societate. Simţul critic nu se pierde. In acest stadiu bolnavii sunt
vindecabili, se pot abţine de la consumul abuziv de alcool.
Stadiul alcoolismului narcotizat
• Stadiul alcoolismului narcotizat se caracterizează printr-o
simptomatologie mai profundă şi se transformă într-o calitate nouă.
Dacă în stadiul iniţial eaistă idei obsesive de a consuma alcool, apoi
mai târziu apare tendinţa de a trăi o plăcere fzică şi psihică. Cel mai
important criteriu este starea de dependenţă (abstinenţă). Bolnavul
nu este în stare să se abţină de la băutură. Cu timpul starea lui se
agravează. Se schimbă caracterul, care devine psihopatizat de tip
isterioform, apaticoform, eacitabiliform. Totodată se înrăutăţeşte
starea somatică şi neurologică. Deseori în această stare a
alcoolismului apar psihoze alcoolice
Stadiul encefalopatie
• Stadiul encefalopatie - starea de dependenţă
(abstinenţă) se agravează progresiv. Toleranţa scade. Tot
comportamentul este orientat spre a obţine alcool, de aceea
bolnavul poate să vândă totul din casă
pentru a cumpăra alcool. Aceşti bolnavi consumă diferite
produse ce conţin alcool, parfumuri. Apar amnezii severe şi
persistente, scade memoria, se dereglează gândirea, se
pierde simţul critic, interesul faţă de muncă şi faţă de
familie. Pe bolnavi nu-i interesează nimic în afară de alcool.
Se observă şi schimbări somatice: hepatită, ciroză, ulcer
stomacal, pancreatită, etc.
Dipsomania
• Consumul de alcool poate fi continuu şi episodic
(dipsomanie).
Dipsomania este caracterizată printr-o impulsie
periodică paroxstică de a consuma băuturi alcoolice.
Accesele survin de obicei în condiţiile unei stări afectiv-
negative, uneori cu manifestări prodromale prin apariţia
depresiei, irascibilităţii, insomniei, dezgustului faţă de
viaţă, apatiei, etc. După 3-7 zile accesul dipsomanic este
urmat de un somn profund
prelungit din care bolnavul se trezeşte cu o stare
generală rea, caracterizată prin anorexie, greţuri, vomă,
dezgust pentru alcool, cu un sentiment de tristeţe.
Crizele de dipsomanie se pot repeta la câteva săptămâni
sau luni
• Pe fondul alcoolismului cronic pot apărea:
• tulburări psihotice;
• delirul alcoolic acut (delirium tremens);
• halucinoza alcoolică auditivă;
• paranoidul alcoolic;
• delirul de gelozie;
• sindromul amnestic (psihoza Corsakov); demenţa
alcoolică;
• tulburări psihotice cu simptome miate.
117. Clasificare tulburărilor de personalitate. Tulburarea de
personalitate histrionică si
anankastă (obsesiv-compulsivă).
Definiție
• Cuvântul „personalitate” se referă la un grup de la calități stabile, pe care
persoana le dezvoltă pe măsură ce înaintează în vârstă și care fac din fiecare
un individ. Acestea includ modalitățile prin care persoana:
• gândește,
• simte, și
• se comportă .
• Până la vârsta de 20 de ani, majoritatea persoanelor dezvoltă propria
personalitate, cu propriul stil de a gândi, simți și de a se comporta într‐o
mare varietate de circumstanțe.
După 18‐25 ani personogeneza se consideră încheiată.
Aceste trăsături rămân aproape la fel pentru tot restul vieții și permit o
socializare destul de bune cu alți oameni.
Dacă comportamentul său a fost întotdeauna anormal sau începe a devia
cum este și în prezent= tulburare de personalitate.
Un diagnostic de tulburare de personalitate se poate pune doar după vârsta
de 18 ani (excepție, tulburarea de personalitate antisocială).
Clasificarea internaţională ICD-10
• Tulburările de personalitate şi de comportament la adult se
împart în următoarele grupe mari:
F60 - Tulburări specifice de personalitate
F61 - Tulburări mixte şi alte tulburări de personalitate
F62 - Schimbări durabile de personalitate, neatribuite unor
leziuni sau boli cerebrale
F63 - Tulburări ale habitusului şi impulsurilor
F64 - Tulburări de identitate cu propriul sex
F65 - Tulburări ale preferinţei sexuale
F66 - Tulburări psihologice şi de comportament asociate cu
dezvoltarea şi orientarea sexuală
Clasificarea internaţională ICD-10
F60.Tulburările specifice ale personalităţii:
– Tulburarea paranoidă
– Tulburarea schizoidă
– Tulburarea dissocială
– Tulburarea instabil‐emoţională:
• tipul impulsiv
• tipul borderline
– Tulburarea histrionică
– Tulburarea anankastă
– Tulburarea anxioasă
– Tulburarea dependentă
F61.Tulburările mixte ale personalităţii şi alte tulburări de
personalitate.
Clasificarea conform DSM 5
• În DSM V tulburările de personalitate sunt grupate în trei categorii.

• Grupul A (englez. cluster) cuprinde tulburările de personalitate

paranoidă, schizoidă și schizotipală. Persoanele cu aceste
tulburări par adesea bizare sau excentrice.
• Grupul B cuprinde tulburări de personalitate antisocială,
borderline, histrionică și narcisistă. Persoanele cu aceste
tulburări par frecvent teatrale, emotive sau haotice
(necontrolate).
• Grupul C include tulburări de personalitate evitantă,
dependentă și obsesiv‐compulsivă. Persoanele cu aceste
tulburări par frecvent anxioase sau fricoase.
Tulburarea de personalitate histrionică
Pentru aceşti indivizi este caracteristic:
• egocentrismul,
• dorinţa de a fi apreciat,
• dramatizarea,
• expresia teatrală,
• sugestibilitatea,
• Afectivitatea labilă şi superficială,
• tendinţa de a fi în centrul atenţiei,
• căutarea de senzaţii deosebit de puternice
• comportament persistent de manipulare
pentru satisfacerea nevoilor proprii.
Tulburarea de personalitate histrionică
• Încă de mici copii sunt capriciosi, egoişti, foarte sensibili la laudă,
reacţionează prin crize zgomotoase de agitaţie psihomotorie.
• Sunt nestatornici în atitudini şi păreri, incapabili de a efectua o
activitate sistematică.
• Ei tind să atragă atenţia asupra lor, să flirteze.
• Mint cu uşurinţă, fac ca minciuna să capete aspectul unor fapte
• autentice.
Expresia emoţională poate fi
superficială şi rapid
schimbătoare. Trec uşor de la
râs la plâns.
• Pot cheltui mult timp, energie
şi bani pe îmbrăcăminte
pentru a se face cât mai
atrăgători.
 Tulburarea de personalitate histrionică
• Duc un mod de viaţă
asemănător unui actor, parcă
interpretează un rol. Din această
cauză, acest tip de tulburare de
personalitate mai este numit
„histrionism", de la cuvântul
grecesc „histrion" - actor.
• Devin depresivi şi trişti când nu
sunt în centrul atenţiei.
• Prezintă un risc de gesturi de
suicid pentru a atrage atenţia şi
a primi o asistenţă medicală mai
bună.
Tulburarea de personalitate
anankastă (obsesiv-compulsivă)
• Sunt caracteristice
următoarele trăsături:
• scrupulozitate excesivă,
• pedantism,
• rigiditate şi
încăpăţânare,
• sentimente de îndoială,
• preocupare în detalii,
• ordine,
• lipsa de empatie.
Tulburarea de personalitate anankastă
(obsesiv-compulsivă)
• Au sentimentul de importanţă proprie, sunt preocupaţi de
fantezii de succes nelimitat, de putere, strălucire, frumuseţe.
• Cred că ei sunt superiori sau unici şi aşteaptă ca alţii să-i
recunoască, considerând că pot fi înţeleşi numai de oameni
extraordinari cu statut intelectual înalt. Stima de sine este
permanent exagerată.
• Sunt dispreţuitori şi brutali cu alţii, care vorbesc despre
propriile lor probleme sau preocupări. Manifestă răceală
emoţională şi lipsă de interes reciproc. Sunt invidioşi pe alţii
pentru succesele sau averea lor, îi dispreţuiesc. Relaţiile
interpersonale sunt de regulă deteriorate.
Clasificarea tulburărilor de
personalitate conform CIM 10 si DSM 5.
Criterii, dinamica,
tratamentul.
Clasificarea internaţională ICD-10
• ICD‐10 descrie două categorii diagnostice distincte.
Tulburările specifice ale personalităţii:
– Tulburarea paranoidă
– Tulburarea schizoidă
– Tulburarea dissocială
– Tulburarea instabil‐emoţională:
• tipul impulsiv
• tipul borderline
– Tulburarea histrionică
– Tulburarea anankastă
– Tulburarea anxioasă
– Tulburarea dependentă
Tulburările mixte ale personalităţii şi alte tulburări de
personalitate.
Clasificarea conform DSM 5
• În DSM V tulburările de personalitate sunt grupate în trei categorii.

• Grupul A (englez. cluster) cuprinde tulburările de personalitate

paranoidă, schizoidă și schizotipală. Persoanele cu aceste
tulburări par adesea bizare sau excentrice.
• Grupul B cuprinde tulburări de personalitate antisocială,
borderline, histrionică și narcisistă. Persoanele cu aceste
tulburări par frecvent teatrale, emotive sau haotice
(necontrolate).
• Grupul C include tulburări de personalitate evitantă,
dependentă și obsesiv‐compulsivă. Persoanele cu aceste
tulburări par frecvent anxioase sau fricoase.
Criterii - Tulburarea de personalitate
paranoidă 
• suspiciozitate exagerată
• neîncredere generalizată
• controlul fidelității și autenticității
datelor, faptelor și situațiilor
• interpretativitate
• reținere
• distanțare
• ermetizare
• non-confidențialitate
• tendințe de putere, valorizare
• dificultăți relaționale, de integrare și
armonizare
Tulburarea de personalitate schizoidă 
• introversie marcată
• detașare de realitate
• non-implicare
• rezonanță afectivă redusă
• disponibilitate scăzută de a trăi
pierderea, eșecul, frustrările
• preferințe pentru activități
solitare
• conduită neconvențională sau
bizară
Tulburarea de personalitate schizotipală
• aspecte particulare și
excentricități în comportament și
în prezentare
• rezonanță afectivă redusă
• relaționare slabă
• ideație dominată de convingerea
că posedă însușiri rare,
particulare, ilustrate prin
clarviziune, capacitate de
premoniție, telepatie sau
superstiții
Tulburarea de personalitate antisocială 
•  sfidarea și violarea normelor, regulilor și obligațiilor
sociale
•  conduită insensibilă, arogantă și disprețuitoare
• lipsă de regret, remușcare sau sentimente de
culpabilitate
• disponibilitate de continuă reiterare a actelor sale
indezirabile
• iritabilitate, impulsivitate, agresivitate
• ignorarea consecințelor conduitei sale
• incapacitatea de a învăța din experiențe negative
• tendința de a blama și injuria pe alții
• incapacitate de a menține relații autentice și durabile
Tulburarea de personalitate bordeline 
• intensitatea și versatilitatea relațiilor interpersonale
• binom dispozițional în raporturile interpersonale
• reacții impulsiv-agresive la incitații minime
• intoleranța solitudinii
• sentimentul de vid
interior
• sentimentul
inconsistenței sau
dispersiei identității
*Tulburarea de personalitate histrionică 
• polarizarea atenției celorlalți
• labilitate și versatilitate dispozițională
• comportament seducător și provocator
• expresia teatrală
• comunicare colorată,
metaforică
• conduită erotizată
• impresionabilitate
• permeabilitate
• dramatizarea conținutului
comunicării
Tulburarea de personalitate narcisistă
• autoevaluare exagerată, nerealistă,
fantezistă
•  idealizarea propriei persoane
• așteptări disproporționate ca aceste
însușiri exagerate să fie recunoscute și
tratate ca atare de către ceilalți
• conduită distantă, arogantă, emfatică
• non-receptivitate și insensibilitate la
opinii diferite, sfaturi sau îndemnuri,
disponibilități empatice reduse
• aviditate pentru titluri, demnități, situații,
onoruri, ranguri
 Tulburarea de personalitate evitantă 
• sociofobie cu evitarea activității ocupaționale care implică relații
interpersonale
• prudență excesivă și rigoare în orice relaționare
• teama de a fi ridiculizat sau respins
• teama de a nu fi criticat sau umilit în public
• stare anxietate persistentă, pervazivă și limitativă
• evitarea și teama de a iniția noi relații interpersonale
• atașamente personale restrictive
• subestimarea însușirilor și disponibilităților
personale
• dorința de a fi acceptat și simpatizat
• nevoia de tandrețe, securizare
• dificultate în deliberare, decizie și angajare
Tulburarea de personalitate dependentă 
• autostimă redusă prin subestimarea calităților și
disponibilităților proprii
• nevoia de aprobare, de acceptare și de suport
• sacrificii în vederea obținerii aprobării suportului și
îngrijirii
• acordă altuia girul propriilor sale
responsabilități
• dificultatea sau incapacitatea de a
lua decizii în probleme curente
• reducerea sau anularea inițiativelor
• nevoie de atașament
*Tulburarea de personalitate obsesiv -
compulsivă 
• înaltă valorizare a reglementărilor, regulilor și ordinelor
• performeri ai analizei și detaliului
• perfecționism extrem
• voluntari ai sacrificiului pentru muncă și devotament
• conștiinciozitate
• scrupulozitate, rigiditate
• intoleranță față de indiferență, compromis și corupție
• militanți ai standardelor înalte autoimpuse
• exigență față de ceilalți și tendința de a le impune propriile
standarde, rigori sau stil de viață
• incapacitate de a delega autoritatea
• teama de schimbare a activității cotidiene
Tratament
• Cele mai multe persoane cu tulburări de personalitate
găsesc strategii de adaptare și reușesc să aibă o viață
normală fără tratament.
• Atunci când tulburările de personalitate au o patologie
asociată cu risc de sinucidere, vătămare corporală, 
comportament antisocial sau funcționare defectuoasă în
viața zilnică se recurge la tratament.
• Tratamentul tulburărilor de personalitate este
simptomatic. Prima alegere ca metodă de tratament
este psihoterapia. Tratamentul farmacologic în
tulburările de personalitate este nespecific.
Metodele de psihoterapie
• Terapiile cognitiv-comportamentale sau CBT
• Terapia psihodinamică sau TP
• DBT sau psihoterapia dialectic-
comportamentală
• Terapia bazată pe mentalizare sau MBT
• Schema-terapia, de origine cognitivă
• Terapia bazată pe transfer (Transference focused
therapy)
Tratamentul farmacologic 
• Se administrează antidepresive, anxiolitice,
antipsihotice în doze mici, litium pentru efectul
de stabilizare a stării de dispoziție.
• Se pot administra doze mici de neuroleptice,
după caz și doar dacă se justifică admnistrarea
lor. 
• Benzodiazepinele se administrează foarte rar,
sub supraveghere strictă, datorită pericolului de
dependență.