Sunteți pe pagina 1din 22

Facultatea Medicină

Tulbură ri legate de
consumul de toxice- alcool

Disciplina Psihiatrie, anul VI de studiu

Dr. Barabasi Julia

Pentru uz intern
Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.
Alcool
• Alcoolul este parte din cultura umană încă de la
începutul istoriei înregistrate și în prezent este
consumat pe scară largă în majoritatea zonelor lumii.
• Consumat ocazional sau constant, alcoolul şi-a
confirmat efectele sale anxiolitice, normotimizante,
euforizante, dar şi pe cele toxice asupra stă rii fizice şi
psihice;
• Toxicofilie universal acceptată

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.


Clasificarea clasică a lui JELLINEK
tipuri de alcoolism:
• alfa – motivat de disconfortul fizic sau/şi afectiv dar controlabil
voluntar prin posibilitatea opririi consumului;
• beta – instalat după un consum cotidian prelungit în timp şi în
condiţiile unui aport alimentar corespunză tor dar caracterizat
prin apariţia unor complicaţii somatice secundare digestive,
cardiace şi neurologice;
• gama – dominat de stabilizarea dependenţei fizice, pierderea
controlului asupra consumului şi de adaptarea metabolismului
cerebral şi hepatic la alcool;
• delta – forma de maximă gravitate în cazul că reia consumul de
alcool este imposibil de oprit, chiar şi pentru 1-2 zile;
• epsilon – include variantele ale consumului periodic abuziv de
alcool, dipsomanic

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.


Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.
Forme clinice
• Alcoolism acut
• Alcoolism periodic
• Alcoolism cronic

• Noțiuni psihopatologice: dependență , toleranță , abuz,


intoxicație, sevraj

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.


Alcoolismul acut
1. Beția simplă/intoxicația alcoolică= ingestia
recentă a unei cantită ți de alcool suficiente pentru a
produce modifică ri comportamentale maladaptative
acute (un consum abuziv de alcool la un nebă utor
sau prin supradozaj la un consumator cronic).
faza subclinică – cu scă derea performanţelor
psihomotorii la evaluarea psihometrică şi
alcoolemie sub 0,8 g‰;
faza hipomaniacală – cu excitaţie psihomotorie şi
euforie la o alcoolemie în jur de 1 g‰;
faza ebrioasă – cu incoerenţă şi dezinhibiţie ideo-
verbală , hipoestezie senzorială globală şi amnezie
episodică la o alcoolemie de 1-2 g‰;
faza de somn -la o alcoolemie de peste 2 g‰, care
dacă depă şeşte 4g‰, duce la comă şi deces prin
inhibarea centrilor respiratorii sau prin fenomenul
de aspiraţie a produselor vomei.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.


• 2. beţia patologică –
• intoxicaţie alcoolică acută produsă de ingestia unei cantităţi mici –
100-200 g de alcool apărută la persoane cu o sensibilitate
particulară faţă de alcool sau pe fond encefalopat
• clinic se instalează un sindrom confuziv de tip crepuscular, cu
excitaţie psihomotorie şi automatisme motorii, care creează
impresia unui “automat periculos”,
• pot asocia halucinaţii şi idei delirante mixte nesistematizate;
• durata manifestărilor se situează între câteva minute şi câteva ore
• perioada în care subiectul are un comportament complet
dezinhibat, violent şi ostil faţă de anturaj,
• episodul terminându-se prin somn comatos şi fiind urmat de o
amnezie lacunară totală;
• NB!!! aceste particularităţi fac din beţia patologică sau complicată o
entitate de mare importanţă medico-legală prin faptul că – înainte de
a fi diagnosticată – exclude responsabilitatea subiectului în pofida
gravităţii actelor sale.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.


Alcoolismul periodic
• 1. alcoolismul exploziv şi cel de la sfârşit de săptămână – de “weekend”,
care presupun un consum abuziv de alcool – individual sau colectiv – după
etape de abstinenţă de durată variabilă , motivate sociocultural sau religios;
• 2. dipsomania – consum abuziv de alcool, de tip paroxistic şi evoluţie
intermitentă : cu episoade cu durată de pâ nă la 7 zile, separate de perioade
inegale de timp – în care abstinenţa este totală ;
• precedată sau “anunţată” de simptome nevrotice sau depresive, cu o durată
de zile sau să ptă mâ ni, la un individ abstinent la care dorinţa de a bea
lipseşte;
• manifestă clinic printr-un tablou dominat de automatisme ambulatorii: fugi,
vagabondaj –şi acte hetero- sau autoagresive, urmate de un somn profund,
amnezie lacunară şi un disconfort psihic şi somatic intens.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.


Alcoolismul cronic
• tablou maladiv complex, cu manifestă ri
psihopatologice, neurologice şi somatice secundare
pierderii controlului asupra cantită ţii de alcool
ingerate care explică şi instalarea dependenţei fizice

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.


Dependeța de etanol
• Uz excesiv de alcool- 12 luni
• Toleranța
• Sevraj
• Reluarea uzului în ciuda consecințelor somatice/
psihologice/sociale
• Încercă ri repetate lipsite de succes de a controla
aportul de alcool

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.


Abuz de alcool
• Utilizarea repetată cu consecințe negative:
• Neîndeplinirea unor obligații- muncă , școala sau de acasă
• Uzul recurent în situații primejdioase ex. Ș ofat
• Probleme legale
• Continuarea uzului în ciuda problemelor
• Toleranţa şi sevrajul trebuie să fie absente, iar simptomele
trebuie să nu fi întrunit niciodată criteriile pentru
dependenţa de altă substanţă .

DSM-5 înglobează „abuzul” de alcool, ală turi de „dependenţă”


în „tulburarea consumului de alcool” (alcohol use disorder),

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.


Toleranţă, definită de oricare din urmă toarele:

• nevoia de a creşte cantitatea de alcool consumată pentru a obţine


aceleaşi efecte sau efectul subiectiv al intoxicaţiei;

• scă derea progresivă a efectului la consumul constant al aceleiaşi


cantită ţi de alcool.

Sevraj, manifestat prin oricare din urmă toarele elemente:

• sindrom caracteristic de sevraj la alcool;

• individul consumă alcool (sau o substanţă cu efect similar, cum ar fi


benzodiazepine) pentru a reduce sau a evita simptomele de sevraj

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.


Sevraj

Simptomele de sevraj variază de la ușoare pâ nă la pericol vital.


• Începe de obicei în decurs de câ teva ore/zile de la încetarea sau reducerea
consumului masiv de alcool.
Semne psihovegetative, hiperactivitate autonomă
• Tahicardie, hipertensiune;
• transpirație;
• tremor extremită ți, limbă , generalizat
• greață și vă rsă turi;
• insomnia;
• anxietate și agitație;
• halucinații tranzitorii/iluzii, zoopsii;
• nevoie imperioasa de a consuma - craving;

• Crizele convulsive grand mal complică pâ nă la 10% din sevraj, de obicei, la 1zi până
la 2 zile de la ultima bă utură ; 5% dintre persoane dezvoltă delirium tremens -
urgență medicală.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.


Psihoze alcoolice
1. Delirium tremens

• Netratat acesta are o mortalitate de aproximativ 20%. Delirium tremens


se distinge de sevrajul necomplicat prin tulburare a conștienței (delirium).

Alte semne includ:


• hiperactivitate adrenergică : tremor, transpirație, hipertermie, tahicardie și
hipertensiune arterială pot duce la colaps cardiovascular;
• dezorientare;
• sugestibilitate;
• agitație psihomotorie;
• amnezie pentru evenimente recente;
• anxietate;
• insomnie;
• deliruri persecutorii, profesionale
• iluzii/halucinații auditive, vizuale și tactile conținut terifiant
• convulsii; alterarea severă a stă rii somatice

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.


2. halucinoza alcoolică
• tablou psihotic secundar abstinenței după un consum
abuziv care debutează vesperal prin
• halucinaţii auditive elementare,
• pe fondul pă stră rii stă rii de conştienţă apar halucinaţii
auditive cu un conţinut ostil, ameninţă tor formulat la
persoana a III-a, care sunt intens anxiogene şi datorită
faptului că uneori sunt însoţite de fenomene de influenţă
xenopatică ;
• pot persista idei nesistematizate obsesive de persecuţie
sau urmă rire care pot evolua spre un tablou
schizofreniform simptomatic sau se remit în câ teva
să ptă mâ ni.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.


3. Psihoze cronice- delirul de gelozie

• au ca tematică principală gelozia – pe fondul


disfuncţionalită ţilor vieţii sexuale a pacientului
• Se constată cu preponderență la bă rbați
• Pot să manifeste acte heteroagresive,
comportament agresiv

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.


Tulburarea amnestică /
encefalopatii
Tulb. De memorie de scurtă durată , deficit de tiamină - vit B1
Encefalopatia Wernicke-
- Tablou acut
• apare pe fondul impregnaţiei cronice cu alcool, ca o exacerbare a acesteia,
• declanşată de un şoc biologic: traumatism, intervenţie chirurgicală , afecţiuni somatice
intercurente;
clinic în faza de stare este caracteristic un tablou confuziv, bradipsihie care asociază
simptome neurologice: mioză , fotofobie, modificarea reflexelor pupilare, dizartrie,
mioclonii, hipertonie generalizată şi
tulbură ri neurovegetative de origine centrală : hipertermie,
• transpiraţii, tahicardie, tahipnee;
sub tratament intensiv corect evoluează spre vindecare în 10-14 zile, cu sau fă ră sechele
de tip polinevritic sau deteriorative, cognitive;
• netratată duce la comă şi deces în câteva luni de zile.
Sindromul Korsakoff, Psihoza Korsakoff- subacut
Triada: dezorientare, tulbură ri de memorie- hipomnezie de fixare sau antero-retrogradă,
confabulații
Demența alcoolică-cr

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.


Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.
Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.
Complicații?

Psihiatrice
Somatice
• Tratament?

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.


• KFD , în vâ rstă de 36 de ani, a fost adus de politie în unitatea psihiatrică .
După ce au fost alertati de alt cetatean, poliția l-a gă sit ră tă cind lâ ngă un
drum aglomerat, „confuz”, dezorientat, ră spunzâ nd probabil halucinațiilor
vizuale.
• Nu există nici un istoric psihiatric anterior, deși el este cunoscut de poliție
după ce a fost reținut de două ori pentru tentativă de furt de alcool din
supermarketul local.
KFD este neîngrijit, cu eritem facial și cu un abdomen destins. El transpiră are
buzele uscate și o tuse productivă
Raportul este dificil de stabilit. Este agitat, iritabil și pare suspicios. Este
preocupat de pă ianjeni, pe care îi vede tâ raindu-se pe podea și pe corp. El
ridică , în mod repetat, acești paianjeni de pe podea, privindu-și cu atenție
mâ inile care ii tremura.
• Puținele ră spunsuri limitate pe care le oferă denotă clar faptul că este
dezorientat in spatiu și in timp și nu își poate aminti evenimentele recente.
El se teme de paharul cu apă , acuzâ nd personalul că încearcă să -l otrăvească .
• Câ nd o asistentă iese din cameră , ușa se închide cu zgomot și el își pune
mâ inile peste urechi.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.


https://www.cdt-babes.ro/articole/testul-audit-consumul-excesiv-de-alcool.php

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

S-ar putea să vă placă și