Psihiatrie.

Alcoolismul.

Face parte din psihozele toxice care rezultă în urma acumulării progresive de substanță toxică
(alcoolul) care determină dependență.

Alcoolismul repr starea psihică și fizică însoțită de tulburări cronice de comportament cauzata de
consumul excesiv de alcool și care duce în final la autodistrugerea individului.

Incidența alcoolismului este variabilă în funcție de numeroși factori și se constată o apariție a

acestuia la vârste tot mai tinere.

Alcoolul se absoarbe 20% din stomac și 80% din intestinul subțire.

Absorbția este lentă când stomacul este plin, deci când alcoolul e consumat pe mâncate. Cofeina
ridică nivelul alcoolemiei deoarece accelerează absorbția acestuia.

După ingestia de alcool concentrația maximă se atinge în 60-90 de min. Și aproximativ 5% se elimină
pe cale respiratorie ceea ce permite depistarea lui în organism cu ajutorul alcool-testului.

Există mai multe forme de alcoolism:

- 1. Intoxicația acută care îmbracă mai multe forme și anume:

- Beția acută
- Beția patologică
- Dipsomania sau alcoolismul periodic
- Beția convulsivă

Dintre intoxicațiile cronice cel mai reprezentativ este :delirium tremens.

Alcoolismul acut.

Rezultă din ingestia excesivă de alcool la un nebăutor sau supraîncărcarea la un alcooli cronic.

Simptomele sunt în funcție de nivelul alcoolemiei (de cantitatea de alcool exprimată în grame la o
mie de ml de sânge)

- Sub 0,8% nu apar semne clinice, dar scad performanțele psihomotorii. Adică scade abilitatea
conducerii unui automobil existând riscul de accidente rutiere.
- La 1 la mie, apare faza de excitație psihomotorie, se constată euforie, nepăsare, dizartrie,
logoree (vb mult) , congestie facială și incoordonare motorie.
- Faza ebrioasă în care alcoolemia este de 1- 2 la mie . Se carac prin incoordonare motorie
accentuată (mișcări nesigure, mersul și echilibrul se tulbură), apar agresivitatea și dezinhibiția
sexuală cu posibilitatea comiterii actelor anti-sociale. Individul are amnezie lacunară (doar pt
ep acesta) pt acțiunile comise în această perioadă, dar nu și circumstanțe atenuante în fața
legii (nu ține minte ce s-a întâmplat, dar răspunde penal)
- Când alcoolemia depășește 2 grame la mie se instalează faza de somn, iar la o concentrație
de 4-5 la mie intră în comă profundă, iar la 6 la mie se produce decesul prin paralizia centrilor
respiratori din bulb.

Decesul poate surveni și mai devreme, prin asfixiere cu produsele vomate și aspirate în căile
respiratorii.

Beția patologică.
Care apare în general după ingestia unor cantități mici de alcool (100-200 ml de tărie sau 500 ml de
vin).

Beția patologică apare mai ales la indivizii cu anumite boli organice : surmenaj (oboseală),
traumatizații craniene sau la cei care asociază ingestia de alcool cu anumite medicamente.

Pacientul se comportă în mod periculos, este iritabil, violent și poate comite acte anti-sociale prin
loviri, omoruri, distrugeri sau incendii.

Criza se termină prin comă urmată la trezire de amnezie asupra actelor sale.

Alcoolismul periodic.

Este consumul excesiv periodic de alcool, individul simțind nevoia irezistibilă de a bea cantități mari
de alcool ajungând în stare de ebrietate avansată. Durează câteva zile și se închide printr-un somn
profund urmat de un dezgust total pt alcool. Urmează o perioadă valabilă de timp în care individul
este abstinent.

Beția convulsivă.

Apare în urma ingestiei unor cantități mari de alcool, de obicei pe nemâncate, ceea ce determină
hipoglicemie și apariția de convulsii.

Sindromul de abstinență sau sevraj.

Cuprinde o serie de tulburări psihice grave ce apar în urma reducerii bruște a consumului de alcool la
bolnavi cu dependență fizică față de alcool.

Sevrajul apare la consumatorii cronici de alcool, la un interval de 7 ore până la 48 de ore sau chiar la
7 zile de la ultima ingestie de alcool În funcție de severitatea dependenței.

Ingestia unei cantități mici de alcool face să dispară în câteva minute toate manifestările
psihopatologice ale alcoolicului.

Alcoolicul este în stare de orice compromis pt a obține „drogul" de care e dependent.

Sevrajul etanolic se carac prin:

- Anorexie (absența poftei de mâncare)

- Greață
- Neliniște
- Tremur accentuat la degete
- Insomnie
- Coșmaruri
- Iritabilitate
- Impulsivitate

La acestea se adaugă transpirații, tahicardie și hipertensiune arterială.

Acest delir alcoolic se poate vindeca în câteva zile sau evoluează către delirium tremens.