Facultatea de Medicină

Schizofrenia

Disciplina Psihiatrie, anul VI de studiu

Asist. Univ. Dr. Barabasi Julia

Pentru uz intern
Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.
Schizofrenia
• “If you talk to God, you are praying. If God talks to
you, you have schizophrenia.” Thomas Stephen
Szasz
• -distorsiuni ale percepției senzoriale și gâ ndirii;
• pierderea contactului cu realitatea, afectâ nd
totalitatea funcţiilor psihice
• Kraepelin –1896 -dementia praecox
• -schizofrenie – “minte divizată , ruptă ” - 1910 
Eugen Bleuler: compus din greacă
antică   (skhizō , "eu tai, împart,scindarea")
+  (phrēn, "minte, creier").
• -primele manifestă ri – adolescență sau începutul
vieții adulte 
E.Bleuler
Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.
 Peter Green-
chitarist britanic
1946-

Premiul Nobel pentru Științe

John Nash Economice din 1994
1928 – 2015

Jack Kerouac
scriitor, pictor și poet american
1922 – 1969

Vincent van Gogh – 1853

– 1890

Syd Barrett – 1946 – 2006- Pink Floyd

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.
• Simptome:
simptome pozitive (delir, halucinaţii, vorbire-, comportament dezorganizat)
simptome negative (aplatizarea afectivă , apatie, alogie, avoliţie)

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

Epidemiologie
• OMS: 23 de milioane de oameni în întreaga lume.
• Prevalenţa: 1-1,5%., mai mare în grupurile socio-
economice mai joase
• Incidenţa anuală 0,15 ‰, este aceaşi în toate
clasele socio-economice
• Bă rbaţii şi femeile 1:1
• bă rbaţii tind să dezvolte schizofrenia cu 3-4 ani mai
devreme decâ t femeile.
• Vâ rsta: M:15-25 F: 25-35 ani

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

 Etiologie
• Nici un factor etiologic nu poate fi considerat cauzator unic
• etiologia schizofreniei este plurifactorială. Cel mai acceptat este
modelul stres-vulnerabilitate. Stresurile pot fi genetice,
biologice, psihosociale sau de mediu.
• Factori de mediu și psihosociali: psihostresul social, familie cu
incapacitate de comunicare emoţională – mama schizofrenigenă ,
sau familie cu expresie emoţională foarte ridicată ,
• consumul de substanţe psihodisleptice.
• sezonalitate: Incidenţa la sfâ rşitul iernii- începutul primăverii în
unele regiuni, mediul urban, minorită ți
• Factori socio-demografici: mediu social defavorabil, handicapul
social şi discriminarea socială şi nivel socio-cultural redus,
statutul marital(necă să toriți)

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

• Factori genetici şi fiziologici: rudele de gradul I, gemeni monozigoți,
traumatisme obstetricale cu asfixie prelungită la naştere
• consum de substanţe psihodisleptice sau cu anemie severă, infecţie,
discrazie sanguină în timpul sarcinii;
• episoade convulsive febrile sau toxicoze în primele 12 luni de viaţă

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

 Lărgirea ventricurilor
cerebrali, atrofia corticală

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

• Factori neurobiochimici:

1.Ipoteza Dopaminergică:

- DA limbic -Simptome
pozitive
- - DA frontale
simptome negative +
cognitive, afective
Amfetamina, cocaina–crește eliberarea de
dopamină–episoade psihotice la consumatorii
dependenti –simptome pozitive asemănatoare cu
cele ale schizofrenicilor;
-clorpromazina–inhibitor al receptorului
dopaminergic D2 -reduce simptomele pozitive ale
schizofreniei (efect neuroleptic);

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

Efecte sec: PRL EPS, DT

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

2. Alte ipoteze: implică noradrenalina, serotonina, acidul
gamaaminobutiric (GABA), glutamatul
5-HT- mediază simptome afective (LSD, antipsihotice atipice -
5HT2)
Receptorii 5-HT2A modulează eliberarea de dopamină ,
norepinefrină , glutamat, GABA și acetilcolină în cortex, regiunea
limbică și striat.
NA- rolul DA in sinteza NA, date complexe și divergente
GABA- neurotransmitator inhibitor, în SCH hipoactivitate GABA=
creșterea activită ții DA
Glutamat: Fenciclidina (PCP) – folosit inițial ca anestezic – dar au
apă rut efecte secundare psihotice:
halucinatii, paranoia; angel dust – praful îngerilor;
intoxicarea cu PCP induce simptome de tip schizofrenic
PCP, ketamina- este un inhibitor al receptorilor NMDA pentru
glutamat – ipoteza glutamatergică
Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.
Diagnostic
• CRITERIILE DE DIAGNOSTIC DSM–V
• A. Două (sau mai multe) din urmă toarele criterii, fiecare prezent pentru o porţiune semnificativă
de timp într–un interval de 1 lună. Cel puțin unul din ele trebuie să fie (1) (2) (3)
1.deliruri,
2. halucinaţii,
3. vorbire dezorganizată
4. comportament motor puternic dezorganizat sau catatonic,
5. simptome negative (aplatizare afectivă , alogie sau avoliţie).
• B.Disfuncţie socială/ocupaţională: pe o perioadă semnificativă de timp cum ar fi: profesional,
relaţiile interpersonale, capacitate de auto-ingrijire.
• C. Durata: persistenţa continuă , timp de cel puţin 6 luni, a semnelor tulbură rii. Aceste 6 luni
trebuie să includă cel puţin 1 lună simptomele care îndeplinesc criteriul A şi poate include perioada
prodromală sau reziduală . Pe parcursul acestor perioade (prodromală şi reziduală ) semnele
tulbură rii pot să se manifeste doar prin simptome negative, sau mai multe simptome prezentate la
criteriul A, dar în formă atenuată .
• D.Excluderea tulbură rilor schizoafective şi dispoziţionale.
• E.Excluderea condiţiilor legate de substanţe (droguri, medicamente) sau de vreo condiţie medicală
generală
• F. Relaţia cu o tulburare pervazivă a dezvoltă rii: dacă există istoric de tulburare din spectrul autist
sau de tulburare de comunicare cu debut în copilă rie, diagnosticul adiţional de schizofrenie se
pune numai dacă sunt prezente idei delirante sau halucinaţii semnificative timp de cel puţin o lună

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.
Clasificare
• Schizofrenia paranoidă
• Schizofrenie hebefrenică, dezorganizată
• Schizofrenie catatonică DSM
IV
• Schizofrenie nediferențiată
• Schizofrenie reziduală
• Schizofrenie simplă (ICD)
• Depresie post-schizofrenică cataton

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

https://www.youtube.com/watch?v=-J6knGRy5Ws minutul 5:35
https://www.youtube.com/watch?v=_s1lzxHRO4U

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.
Diagnostic diferențial
• 1.Tulburarea psihotică acută (scurtă): simptomatologia < o lună şi apare după un stres
psiho-social.
• 2.Tulburarea schizofreniformă: o lună< simptomele < 6 luni, cu deteriorare mai puţin
pronunţată şi prognostic mai bun.
• 3.Tulburarea schizoafectivă: simptomele afective apar în paralel cu cele de schizofrenie;
delirul şi halucinaţiile sunt prezente în una din fazele bolii cel puţin 2 să ptă mâ ni în absenţa
unui simptom dispoziţional important; prognosticul este mai bun decâ t în schizofrenie
• 4.Tulburări delirante: deliruri sistematizate care nu sunt bizare, care durează cel puţin 6
luni în contextul unei personalită ţi intacte, cu nivel de funcţionare relativ bun, în absenţa
halucinaţiilor sau altor simptome; debutul mai frecvent în perioada de mijloc/tardivă a
adultului.
• 5.Tulburări dispoziţionale, tulburare depresivă majoră sau bipolară cu elemente psihotice-
atâ t episoadele maniacale, câ t şi episoadele depresive majore pot să prezinte simptome
psihotice. Dacă halucinaţiile şi delirulire sunt prezente într-o tulburare dispoziţională , ele se
dezvoltă în contextul tulbură rii dispoziţionale, sunt congruente cu dispoziţia şi nu persistă.
Simptomele afective din schizofrenie trebuie să aiba o durată scurtă în comparaţie cu
criteriile esenţiale ale bolii.
• 6.Tulburări de personalitate- în general nu există simptome psihotice în tulbură rile de
personalitate, dar dacă apar, acestea tind să fie tranzitorii, de scurtă durată . Cele mai
importante tulbură ri de personaliate pentru diagnosticul diferenţial sunt cele schizoide,
borderline, schizotipale şi paranoide.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

• 7. Tulburări factice şi simularea- deoarece nu există nici o analiză de laborator sau
marker biologic care să confirme diagnosticul de schizofrenie, unii pacienţi pot încerca
să imite simptomele schizofreniei, fie din cauza unor motivaţii puternice, fie pentru un
câ ştig secundar evident.
• 8. Retardul mintal- retardarea mintală nu implică simptome psihotice manifeste, şi
nivelul de funcţionare este constant scă zut, nu este o deterioare. Dacă sunt prezente
simptome psihotice, diagnosticul de schizofrenie se poate formula ca diagnostic
comorbid.
• 9. Tulburări pervazive de dezvoltare ex. tulburarea autistă - sunt recunoscute de
obicei înaintea vâ rstei de 3 ani. În ciuda faptului că pacienţii pot avea un comportament
bizar, şi deteriorat, nu există deliruri sau halucinaţii.
• 10. Tulburările medicale şi neurologice: intoxicaţii cu substanţe, infecţii SNC
(encefalita herpetică), boli vasculare (LES), crize convulsive parţial complexe (epilepsie
de lob temporal), etc
• 11. Alte tulburări mintale asociate cu simptome psihotice- diagnosticul de
schizofrenie se stabileşte doar atunci câ nd simptomele psihotice persistă şi nu sunt
atribuite efectelor fiziologice ale unor substanţe sau afecţiuni medicale. Indivizii cu
tulburare neurocognitivă sau delirium pot avea simptome psihotice, dar acestea au o
relaţie temporală cu debutul disfuncţiilor cognitive specifice.Tulburarea psihotică
indusă de substanţe pishoactive sau medicamente poate fi diferenţiată prin relaţia
cronologică dintre uzul de substanţe şi debutul psihozei.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

Tratament:
• Farmacologic:
• 1. antipsihotice tipice, clasice- antagoniști ai
receptorului dopaminic: ex. Clorpromazin,
haloperidol, tioridazina, Simptome pozitive
• 2. antipsihotice atipice- antagoniști serotonina-
dopamină
• Forme injectabile+ forme injectabile cu eliberare
prelungită

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.
Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.
• 3. Tratament simptomatic, adjuvant
• Benzodiazepine (alprazolam, lorazepam, clonazepam,
nitrazepam, diazepam)-anxietate, agitatie
• Hipnotice, barbiturice (zolpidem, zopiclonum, midazolam,
fenobarbital): insomnie
• Roborante, vitamine de grupa B: inapetenţă
• Antidepresivele: simptome depresive, negative
• Timostabilizatorii (carbamazepina, acidul valproic, litiul)
sunt utilizaţi în asociere cu antipsihoticele
• β-blocantele (ex.propranolol) pot fi eficiente în reducerea
severită ţii şi recurenţei ostilită ţii şi agresivită ţii
• Medicaţia anticolinergică (Romparkin, Akineton) pentru
profilaxia şi tratamentul efectelor secundare extrapiramidale

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

• Non-farmacologic:
1. Psihoterapiile: psihoterapia familială , psihoterapia
suportivă , psihoterapia de grup, psihoterapia individuală ,
psihoterapia cognitiv-comportamentală , tratament de
reinserţie socială , antrenarea abilită ţilor sociale- dupa
episodul florid
2. Alte forme de tratament: ECT- Electroconvulsivoterapia-
psihoza acută , subtipul catatonic, sch rezistentă la trat.
farmacologic

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.
Complicații
• Complicaţiile bolii
• Recă dere a simptomelor bolii
• Suicidul, homicid
• Autoagresivitate, Heteroagresivitate
• Depresia
• Consumul de toxice
• Acţiuni ilegale în timpul episodului psihotic
• Deteriorare cognitivă

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

Complicaţiile tratamentului
• Sindromul neuroleptic malign: temperatură şi tensiune arterială
oscilantă , alterarea conştientei, semne extrapiramidale – rigiditate
musculară , contractură a unor grupuri de muşchi, instabilitatea
functiilor vegetative. distonia
• Sindromul post-injectare- asociat cu concentraţiile prea mari ale
olanzapinei cu eliberare prelungită , care apare în primele 24 de ore
după înjectare, şi poate să cuprindă urmă toarele simptome: sedare-
somnolenţă , delirium, confuzie, dezorientare, dizartrie, ataxie,
simptome extrapiramidale, agitaţie, iritabilitate, anxietate, nelinişte,
vertij, slă biciune, convulsii
• Fenomene extrapiramidale, diskinezia tardivă , distonia acuta,
akatizia
• crizele convulsive (scă derea pragului convulsivant)
• Maladiile cardiovasculare (miocardiopatia, miocardita, aritmiile,
prelungirea intervalului QT, oscilatii ale TA, hipertensiunea arterială ,
tromboembolismul, infarctele). diskinezia
• Creştere în greutate, sindromul metabolic, dislipdemiile, diabetul
zaharat tip 2, scă derea toleranţei la glucoză , disfuncţiile sexuale.
• Agranulocitoza, hipokaliemia, hipomagneziemia, hipocalcemia,
hiperprolactinemia.

https://www.youtube.com/watch?time_continue=2&v=FUr
8ltXh1Pc&feature=emb_logo
Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.
Caz M.T., sex feminin, 35 ani
• Se internează la insistenţele medicului întreprinderii, care surprinde ciudă ţenii în
comportamentul pacientei. În primele zile de internare, atitudinea pacientei este rezervată,
prudentă , evită să vorbească medicului despre “adevă ratele” ei probleme. Treptat, după mai
multe întâ lniri cu medicul de salon, se hotă ră şte să “vorbească”. Antecedentele heredo-
colaterale şi personale sunt nesemnificative. Viaţa pacientei a fost extrem de bogată în
evenimente. A fost o fire energică , cu imaginaţie vie, iubitoare de frumos, sensibilă . Întreaga
viaţă a fost tră ită cu o încă rcă tură afectivă bogată . De câ ţiva ani se schimbă . Deşi citea mult, cu
pasiune, în ultima vreme încetează să mai citească . Este tot mai mult preocupată de probleme
care interferează cu domeniul supranaturalului. Pretinde că are capacitatea de a comunica cu
spiritele; şi că , mai ales spiritul soţului ei (decedat în urmă cu zece ani) noaptea, trece mereu
prin camera ei. Ştie că este el după anumite semne numai de ea ştiute. Probabil vine s-o
avertizeze, ştiind că ea este deţină toarea unui mare secret – cunoaşte acţiunea unor plante
care ar putea vindeca şi cancerul, dar nu are curajul să divulge acest secret. Se simte urmă rită ,
ştie că este urmă rită , verificată , controlată , de toate maşinile din oraş, de oameni deghizaţi, de
agenţi stră ini care o spionează şi îi urmă resc acţiunile. La locul de muncă şi acasă este
influenţată prin radiaţii electromagnetice a că ror surse sunt toate firele electrice din pereţi şi
toate cuiele din pereţi; drept urmare a demontat şi acasă şi la locul de muncă firele electrice
de pe pereţi şi a scos toate cuiele. Mai mult chiar, acasă şi-a scos parchetul ca să gă sească
microfoanele cu care i se citesc gâ ndurile. Aude voci care îi comentează acţiunile, vede fiinţe
ciudate care apar ori de câ te ori vrea să vorbească cuiva despre ceea ce se întâ mplă cu ea.
Chiar medicului curant îi este teamă să vorbească de ceea ce se întâ mplă cu ea, pentru că
“vede” în spatele medicului o fiinţa ameninţă toare.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

Întrebă ri
• Motivele internă rii?
• Semne și simptome premorbide
• Semne si simptome pe perioada internă rii
• Sindrom/sindroame
• Dg
• Tratament

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.