SCHIZOFRENIA

➢ Schizofrenia 

este cea mai severă afecţiune
psihică, fiind prototipul psihozei.

-conduce la dezorganizarea sinelui şi
a lumii interioare şi organizarea unei
vieţi autistice (Ey)

-pierde contactul cu realitatea
(Minkowski)

-ansamblu de tulburari in care
predomina discordanta, incoerenta
ideo-verbala, ambivalenta,
autismul, ideile delirante,
halucinatiile slab sistematizate,
profunde tulburari afective in
sensul detasarii, instainarii de
sentimente, tulburari care tind sa
evolueze spre deficit si disociatia
personalitatii
 Schizofrenia

ISTORIC:

1809-1873 1856-1926 1857-1939

MORE BLEULE
L R
Schizofrenie
„ dementa
precoce”, fragmentarea gandirii
KRAEPELIN
 EPIDEMIOLOGIE
-survine la adult, dar şi la copil şi adolescent

-debutul este rar sub 10 ani, iar incidenţa creşte de-a
lungul adolescenţei şi atinge nivelul maxim la adultul
tânăr
•Schizofrenia afectează 1 din 100 de persoane şi este
recunoscută în toată lumea.
•Între 1 % şi 2 % din populaţie fiind afectată pe parcursul
vieţii.
•Bărbaţii şi femeile sunt expuşi unui risc egal de a face
boala (majoritatea bărbaţilor afectaţi sunt între 16 şi 25 de
ani, majoritatea femeilor – între vârstele de 25 şi 30 de
ani).

•Incidenţa în ţările industrializate: 25-75 cazuri noi/100000

locuitori
• prevalenţa este crescută la clasele socio-economice
inferioare
 EPIDEMIOLOGIE

•Prevalenţa la populaţii specifice:

•fraţi (negemeni) ai unui pacient schizofrenic

8%
•copil cu un părinte schizofrenic 12%
•copil cu doi părinţi schizofrenici 40%
•gemeni monozigoţi ai unui pacient
schizofrenic 47%
•gemeni dizigoţi ai unui pacient schizofrenic
12%
 FACTORI DE RISC
interactiunea mediului cu dificultatile
cognitive derivate din dezvoltarea
cerebrala anormala determina aparitia
Vulnerabilitate în simptomatologiei psihotice
copilărie

Naştere adolescenţă schizofrenie

•simptomele psihotice apar

datorită dezvoltării anormale a
creierului în perioada
adolescenţei (are loc progresiv o
eliminare excesivă de sinapse
sau dendrite, conducând la
PRECOCE TARDIV conexiuni neuronale aberante:

leziune statica - debut psihoza + regres
cognitiv
Cauze genetice, Evenimente de viaţă
perinatale, complicaţii Stresante, abuz de droguri
obstetricale Hollis (2002)
 joaca un rol important in
Factorii psihosociali: evolutia schizofreniei, dar
nu si in aparitia ei;
• există dovezi (studiile familiale şi de adopţie) ce sprijină
ipotezele că locus-urile de pe cromozomii 6, 8 prezintă
variaţii genetice implicate în determinarea nivelului de
susceptibilitate la schizofrenie
• Alterarea neurotransmisiei dopaminergice
(mezocorticale,mezostiatale, mezolimbice),
serotoninergice, glutamatergice, gabaergice,
colinergice
• mecanism etiologic hipofunctia caii glutamatergice
• hipofunctia receptorilor NMDA si schizofrenie
 Remodelare dendritică
Scăderea lungimii şi densităţii dendritice

normal schizofrenie

În cortexul prefrontal
 Etiopatogenia schizofreniei

disfunctia cortexului
prefrontal dorsolateral

e calea dopaminergica ce inhiba elib -deficitul de dopamina: tulb motorii

prolactinei, inhibarea functionarii ei Parkinson
=galactoree -deficitul de dopamina in ggl bazali: acat
distonie;
-excesul: coree, ticuri, dischinezie
 Modificările patologice ale creierului în
schizofrenie
-Reducerea progresivă a volumului
cerebral total;
-Volum ventricular crescut
-Reducerea ariei talamusului

Am. J. Psy., 2001,

158:1140-1142

Hendren, 2000; Hollis, 2002; Jacobsen, 2002

 Modificarile patologice ale creierului in
schizofrenie
-Reducerea volumului hipocampului
şi a amigdalei bilateral;

-Creşterea progresivă a ganglionilor

bazali;
-Corp calos de dimensiune crescută

-Reducerea impulsurilor excitatorii

corticale si/sau talamice spre
cortexul prefrontal dorsolateral în
primii 2-3 ani de la debut;

Hendren, 2000; Dr. Stg.

Hollis, 2002;
Jacobsen, 2002

Am. J. Psy., 2003, 160:156-164

• -fluxul sangvin cerebral regional e modificat,
concordant cu simptomatologia:
– ↓ în cortexul prefrontal dorsolateral se asociază cu
simptomele negative (abulie, alogie, anhedonie,
răceală afectivă)
– ↑ în lobul temporal stâng se asociază cu simptomele
pozitive (halucinaţii, stări delirante)
– ↓ fluxului în cortexul prefrontal ventrolateral drept şi ↑
fluxului sangvin cingular anterior se asociaza cu
comportamentul dezorganizat şi bizareriile
comportamentale
 SIMPTOME PREMORBIDE
Înainte de debutul propriu-zis al bolii (2-3-5 ani) apar anomalii
premorbide: 

-deficit motor, întârzieri în achiziţia limbajului,

- istoric de simptome autiste, timiditate excesiva

-modificari de comportament: -dezinteres faţă de obligaţiile
cotidiene
- restrângerea relaţiilor interpersonale
-bizarerii comportamentale

-insecuritate fundamentală

-tendinţe agresive

-activitate imaginară, incoerentă

-mutism, alternanţă mutism/
logoree
-afect depresiv



 Development of psychosis

Prodromal phase Psychotic phase

5 years 1.1 years

2l

Peak of positive
+ symptoms
+ +
+ +
- - + +- + First
- - -
-- - - -- - - - + - hospitalization
First signs
First positive
Nonspecific negative
symptoms Häfner, 1995
symptoms cited by Juckel, 2005
 SCHIZOFRENIE
VÂRSTA DE DEBUT

Sub 10 ani 10-12 ani 13-18 ani

Debut foarte Debut în

Debut precoce
precoce adolescenţă
Simptomatologie
Conceptul de schizofrenie se bazează pe
cinci clustere: simptome pozitive,
negative, afective (depresive/anx),
comportamentale şi cognitive.
 simptome

Hiperactivitatea neuronilor dopaminergici din căile

mezolimbice dopaminergice

1. halucinatiile
2. ideile
delirante
3.
dezorganizarea
limbajului
4.
dezorganizarea
comportamentul
ui:
comportament
bizar, uneori Hiperactivitate mezolimbică
dezinhibat sau
catatonic
5. agitaţie
 Simptome :
Afect plat Căile mezocorticale îşi au originea în
Retragere, repliere socială aria tegmentală ventrală a trunchiului
cerebral şi au proiecţii în cortexul limbic
Apatie
Deficit de DA
Alterarea gândirii abstracte
Lipsa spontaneităţii
Gândire stereotipă
Alogie: tulburări ale fluxului şi productivităţii gândirii
şi vorbirii
Hipo-, abulie
Anhedonie
Tulburări de atenţie
 Simptome cognitive
-Tulburări de gândire
- Incoerenţă
- Relaxarea asociaţiilor
- Neologisme
- Tulburări de atenţie
-Dificultăţi în procesarea
informaţiilor
Tulburări cognitive severe din schizofrenie :
-Tulburarea fluxului ideativ (alterarea vorbirii
spontane)
-Dificultăţi în învăţarea unor liste de expresii
sau a secvenţelor unor evenimente
-Alterarea capacităţii de menţinere şi focalizare
a atenţiei, tulburări de concentrare, de stabilire
a priorităţiilor şi adaptarea comportamentului
corespunzător normelor sociale
Simptomele agresive
- Ostilitate
-Agresivitate verbală
- Agresivitate fizică
-Comportament
autoagresiv,distructiv
(suicid)
- Distrugere de bunuri
- Impulsivitate
- Dezinhibiţie sexuală
Corelaţii clinico-anatomice în schizofrenie
■ Halucinaţii, idei delirante
• temporal predominant stâng (hipocamp,
parahipocamp, amigdală)

■ Dezorganizare
• girus cingular anterior
• parietal median
• cortex prefrontal

■ Tulburări de gândire
• cortex entorinal
• cortex prefrontal

■ Tulburări de limbaj
• temporal superior
 Corelaţii clinico-anatomice în schizofrenie

■ Deficit de atenţie
• cortex cingular
• cortex prefrontal medial şi dorsolateral
■ Tulburări mnestice
• cortex prefrontal lateral
• parietal inferior
• amigdală
• hipocamp

■ Fenomene apato-abulice
• cortex prefrontal dorso-lateral

■ Aplatizare afectivă - sistem limbic

 Criteriile lui BLEULER
4A = fundamentale Simptome accesorii:

A – tulburari de afect -Halucinatii

A – alogie (tulb. ale -Deliruri
gandirii) -Tulb. de memorie
A – ambivalenta -Modificarea personalit
A – autism -Modific. a vorbirii,
scrisului
-Simptome somatice
-Simptome catatonice
-Sdr. acut: manie,stari
melancolice
 Criteriile lui SCHNEIDER
SIMPTOME DE RANGUL I
-sonorizarea gândirii
-voci care se ceartă/
discută/comentează
-transmiterea gândurilor
-percepţii delirante
-extragerea gândurilor şi
alte trăiri de influenţare
a gândirii (furtul sau
inserţia gândurilor)
SIMPTOME DE RANGUL II
-alte tulburări de percepţie
-idei delirante bruşte
-perplexitate
-modificări de dispoziţie:
depresive sau euforice
-sentiment de sărăcire
emoţională
 Sindrom de
Sindrom productiv sărăcire psihică

• sdr. de automatism • sdr. disociativ-discordant

mental • sdr. deficitar
• sdr. halucinator- • sdr. de depersonalizare
delirant • sdr. catatonic
Diagnostic pozitiv dupa DSM IV - TR
• 1.simptome psihotice caracteristice
(simpt. + şi /sau -) prezente pe o perioadă
semnificativă în decursul unei luni;
• 2.disfuncţie socială/ocupaţională –
afectarea activităţilor şcolare, cu
capacitate insuficientă de achiziţionare a
cunoştinţelor adecvate vârstei şi
modificarea relaţiilor cu ceilalţi adolescenţi
• 3.durata afecţiunii să fie prezentă pe o
perioadă de cel puţin 6 luni
• 4.excluderea abuzului de substanţe sau a
bolilor organice
• 5.excluderea tulb. de dispoziţie şi a tulb.
schizoafective
• 6.legatura cu o tulburare pervazivă, dacă
există antecedente, existenţa
halucinaţiilor şi a stărilor delirante pentru
cel putin 1 lună stabileşte dg. adiţional de
schizofrenie
 ICD-10
• Ecou al gândirii, inserţie a gândirii sau retragere
• Delir de influenţă, control sau pasivitate referitoare la
mişcări ale corpului sau la gânduri specifice, acţiuni ori
senzaţii, percepţie delirantă
• Voci halucinatorii comentative la adresa
comportamentului pacientului sau care discută despre
pacient sau alte tipuri de halucinaţii provenind dintr-o
parte a corpului
• Deliruri persistente, necorespunzătoare din punct de
vedere cultural: identitatea religioasă, politică, puteri şi
abilităţi supraomeneşti (capacitate de a controla vremea,
de a comunica cu forţe supranaturale
 ICD-10
• Halucinaţii persistente de orice tip, acompaniate de deliruri
semistructurate, fără un conţinut clar, apărând în fiecare zi săptămâni
sau luni de zile
• Pauze în fluxul gândirii: incoerenţă, limbaj irelevant, neologisme
• Comportament catatonic, postură, flexibilitate ceroasă, negativism,
mutism, stupor
• Simptome negative: apatie marcată, sărăcirea limbajului, tocire sau
incongruenţă a răspunsurilor emoţionale cea u ca rezultat retragere
socială şi scăderea performanţei sociale
• O modificare semnificativă şi consistentă a calităţii unor aspecte ale
comportamentului personal: pierdere a interesului, lipsa scopului,
retragere socială

❖ Cel puţin 1 simptom din categoria primelor 4 şi cel puţin 2 din categoria 5-8
❖ Să fie prezente cel puţin 1 lună
 Tipuri de schizofrenie
A. PARANOIDĂ (se întâlneşte mai frecvent la
adulţi)
- deliruri sistematizate, halucinaţii auditive
frecvente legate de o singura temă
(persecutorie)
- nici unul din: incoerenţă, slăbire a asociaţiilor,
afect plat sau intens inadecvat, comportament
catatonic sau intens dezorganizat
Tipuri de schizofrenie
B. DEZORGANIZATĂ
- incoerenţă, slăbire
marcată a asociaţiilor,
comportament intens
dezorganizat sau regresiv
- afect plat sau intens
dezorganizat
- să nu îndeplinească tipul
catatonic
- debut precoce,
prezentare neîngrijită
Tipuri de schizofrenie
C. CATATONICA
- stupor sau mutism
- negativism
- rigiditate,
- posturare
- ecolalie sau ecopraxie
- agitatie lipsita de scop,
cu risc de a se rani sau
a-i rani pe altii
- poate fi necesara
asistenta medicala
pentru malnutritie sau
hiperpirexia asociata
 Tipuri de schizofrenie
D. NEDIFERENTIATA
- deliruri, halucinatii, incoerenta – marcate, sau
comportament intens dezorganizat
- sa nu indeplineasca criteriile pentru tipul paranoid,
catatonic sau dezorganizat
E. REZIDUALĂ
- absenta delirurilor, halucinatiilor, a incoerentei sau a
comportamentului intens dezorganizat
- dovezi de persistenta continua a tulburarii, sub forma a
doua sau mai multe simptome reziduale ( tocire
emotionala, retragere sociala)
F. SIMPLĂ
Clasificarea evolutiei longitudinale DSM IV – TR

- se aplica numai dupa minimum 1 an de la debutul tulburarii cu
simptome din faza acuta
1. EPISODICA, cu simptome reziduale interepisodice (daca
e cazul se va specifica cu ,,simptome negative marcate)
2. EPISODICA, fara simptome reziduale interepisodice
3. CONTINUA: pe parcursul intregii perioade sunt prezente
simptome psihotice marcate, iar daca e cazul se va
specifica ,,cu simptome negative marcate,,
4.EPISOD UNIC IN REMISIUNE PARTIALA, iar daca e cazul
se va specifica cu simptome negative marcate
5. EPISOD UNIC IN REMISIUNE COMPLETA
6. ALT TIP / TIP NESPECIFICAT ( AUTOMATISMUL
MENTAL)
Evolution of symptomatic subtypes
in schizophrenia

psychosis
onset
Negative symptoms

Cognitive
symptoms

Kasper, 2005
 ISTORIA NATURALA A SCHIZOFRENIEI


simptome negative
Progresia bolii
disfunctie cognitiva
deficit functional

Premorbid Prodro Tulburare neuro- Evolutie stabila. Recadere

m
chimica neuro-degenerativa
 EVOLUTIA BOLII
- Continua si progresiva, ducand treptat la
degradare = caracter evolutiv

- Exacerbari: urmate fie de perioade de

atenuare sau disparitie a fenomenelor
psihopatologice, fie de regresie cu deteriorarea
personalitatii sau a raportului bolnavului cu
realitatea.
FACTORI AGRAVANTI CE DETERMINA O EVOLUTIE
SEVERA:
- o functionare premorbida deficitara
- asocierea cu intarzierea mintala
 FAZELE SCHIZOFRENIEI
ACUT
• Controlul agitaţiei şi
comportamentului
• Siguranţă terapeutică
pacienţi/societate
• Alegerea tratamentului
adecvat care să
– trateze simptomele
acute
– permită evaluarea
corespunzătoare a
pacienţilor
Ghiduri Terapeutice APA, 2000.

Schatzberg şi col.


ŢINTELE TERAPIEI
TERMEN MEDIU
TERMEN LUNG
• Stabilizarea şi • Optimizarea calitaţii
menţinerea controlului vieţii
simptomelor pozitive,
• Reintegrare
negative şi depresive
- socială
• Stabilirea dozelor
terapeutice necesare - ocupaţională
tratamentului de - practică
menţinere • Prevenirea recidivelor
• Acordarea suportului
psihosocial de
informare/educare
• Complianţa terapeutică
RECIDIVE
 Management pe termen lung
EFICACITATE
(Beneficii) Imbunatatirea dispozitiei 

& Simptomelor negative
Imbunatatirea cognitiei
Controlarea Imbunatatirea
simptomelor pozitive calitatii vietii
• Depresie,suicid • Rolurile sociale,capacitatea
• Retragere sociala de relationare
• Agitatie • Halucinatii • Implicarea comunitatii
• Lipsa motivatiei si a interesului
• Ostilitate • Idei delirante • Atentie, rationament,memorie • Statut independent
• Agresivitate • Paranoia
Faza Faza de Prevenirea
acuta stabilizare Faza stabila recaderilor
• EPS • EPS • Diskinezia tardiva
• Distonie acuta • Interactii • EPS
• Sedare medicamentoas • Hiperprolactinemia
• Prelungirea QTc e • Cresterea in
• Prelungirea QTc greutate
• Prelungirea QTc
SIGURANTA • Hiperglicemia
(Riscuri)
 PROGNOSTIC

-afectiune cronica , stapanita medicamentos in grade variabile

-recaderea in 2 ani sub trat. medicamentos 40%, fara
tratament 80%

-50% fac tentative de sinucidere, 10% reusesc
PROGNOSTIC FAVORABIL PROGNOSTIC NEFAVORABIL

-debut precoce, debut insidios

-debut tardiv, debut acut
-factori precipitanti evidenti
-premorbid: normal social,
sexual, ocupational
-casatorit
-istoric familial de tulburari
afective
-sisteme de suport bune
-sex feminin
-fara factori precipitanti evidenti
-premorbid: anormal social,
sexual, ocupational
-necasatorit, divortat, vaduv
-istoric familial de schizofrenie
-sisteme de suport deficitare
-simpt. neg.,istoric de trauma
perinatala, semne neurologice
-fara remisiuni in 3 ani, multe
recaderi, istoric de agresivitate
-comportament retras, autist
 CURS 5
TULBURĂRILE AFECTIVE/DE
DISPOZITIE

❑grup de maladii de etiologii si intensitati diferite,

cu o afectare primordiala a dispozitiei/afectivitatii si
adiacent a gandirii si activitatii
❑depletia celor trei functii genereaza episod
depresiv
❑exaltarea functiilor se manifesta ca episod
maniacal
❑mixajul simptomatic se traduce prin episog mixt
CLASIFICAREA TULBURARILOR
AFECTIVE
EPIDEMIOLOGIE

OMS) preconizează că până în anul 2020 depresia va fi a doua cauză de

morbiditate în lume

❑ boală extrem de frecventă, afectând aproximativ 121 de milioane de

oameni în întreaga lume.
❑ prevalenţa acestei tulburări este înaltă: 1 din 7 persoane va suferi un
episod depresiv pe parcursul vieţii.
❑ 2/3 reprezinta tulburari depresive unipolare
❑ 1/3 tulburari depresive bipolare
❑ debutul TAB e mai timpuriu (sub 30 ani)
❑ tulb depresiva peste 30 ani
❑ comorbide cu: tulb. anxioase, adictie la alcool, tranchilizante, diverse
maladii somatice
EPIDEMIOLOGIE

Conform datelor OMS:

- 18-25% femei şi 7-12% bărbaţi cel puţin o dată în viaţă au suportat

un episod depresiv
- în 70% depresiile recidivează iar în cca. 15% se finalizează cu suicid
- anual la nivel mondial sunt comise cca. 1 milion de sinucideri, 70%
din ele fiind secundare depresiei
- depresiile alcătuiesc aproximativ 40% din numărul total de tulburări
psihice
 ETIOPATOGENIA
vulnerabilitate multifactorială.

Factori
vulnerabilizanti Evenimente de viata
•de personalitate
•de coping

PSIHOLOGICI (teoria distorsiunilor cognitive,

teoria vulnerabilizării prin evenimente
stresante de viaţă în copilărie, teoria
Tulburari
vulnerabilizării prin tulburări de
afective
personalitate)

BIOLOGICI (neuroanatomie, factori genetici,

tulburări de neurotransmisie cerebrală,
tulburări ale axelor hipotalamo-hipofizare,
tulburări ale ritmurilor circadiene) Factori
biologici
 ARIILE CORTICALE implicate în depresie 


Striatum
MEMORIA emoțională,
DECIZIE/ Trecerea la acțiune

Cortex prefrontal Aria tegmentală

ventrală
aspectele EMOȚIONALE &
COGNITIVE
 RECOMPENSA, TEAMA,

ale depresiei MOTIVAȚIA

Amigdala
 Hipocampus
MEMORIA de
PROCESARE EMOȚII
LUNGĂ DURATĂ
 Efecte prezumptive ale variațiilor Noradrenalinei,
Serotoninei si Dopaminei

NORADRENALINA Iritabilitate SEROTONINA 


Energie Anxietate

Interes Dispoziție Impuls

Emoție Sex
Funcții Apetit
Motivare cognitive
Agresivitate

Decizie/intrare în acțiune

DOPAMINA
 Depresia – caracterizare generală
✹ Descrierea episodului depresiv
(durată minim 2 săptămâni)

✹ dispoziţie depresivă
✹ scăderea interesului şi a plăcerii

✹ scăderea/creşterea apetitului
alimentar şi scădere/creştere în
greutate (peste 5% într-o lună)
✹ insomnie sau hipersomnie
✹ retard psihomotor sau agitaţie
psiho-motorie
✹ fatigabilitate, pierderea energiei
✹ Sentimente de inutilitate,
culpabilitate
✹ autostima scăzută
✹ scăderea capacităţii de
concentrare, ambivalenţa
✹ ideaţie suicidară, TS (tentative
suicid)
✹ Simptomele provoacă suferinţă sau
incapacitare familială, socială,
profesională
 Elemente asociate
-tristeţe
-iritabilitate
-anxietate
-fobii
-ruminaţie obsesivă
-atacuri de panică
-cefalee
-dificultăţi (sexuale, ocupaţionale)
-insomnie
 Evoluţia
• -criterii pentru episoade depresive cronice, curente –
monopolare
• -durata este variabilă
• -netratat 3-6 luni
• -în majoritatea cazurilor se vindecă cu remisie totală
(fără semne de 2 luni)
• - 20-30% - remisie parţială (luni - ani)
• complicatia majora:actul suicidar realizat in cadrul unor
paroxisme anxioase;
 Factorii de risc suicidar sunt corelaţi cu:

-severitatea episodului,
-tentative anterioare,
-prezenţa elementelor psihotice,
-sexul, vârsta,
-debutul bolii,
-suportul psihosocial,
-antecedentele heredocolaterale.
Episoade depresive de diverse intensităţi


Depresie scurtă
(≈ 3 zile)

Stare subdepresivă Stare distimică

tristeţe / inhibiţie / iritare insomnie/hipersomnie; inapetenţă/hiperfagie

> 2 ani
> 2 ani

> 2 ani
 Criterii de severitate

• uşoară
• medie
• Severă fără tulburări psihotice
• Severă cu elemente psihotice congruente cu
dispoziţia
Psihoze afective periodice bipolare
corespund modelului clinic-evolutiv clasic al psihozei
maniaco-depresive: in cadrul carora se succed la
intervale variabile episoade depresive si maniacale;
psihoze afective periodice unipolare: in cadrul lor
alterneaza fie doar episoade depresive, fie doar
episoade maniacale;
psihoze afective mixte: caracterizate prin episoade
afective cu o durata de minimum 2 saptamani, in care se
asociaza sau alterneaza foarte rapid simptome
depresive si maniacale;
Etiologie- psihozele afective bipolare
• au o prevalenţă de 0,3-1,5% în populaţia
generală
• afectează în mod egal ambele sexe
• debut de cele mai multe ori înainte de vârsta de
30 de ani ;
Etiologie- psihozele afective bipolare
Se subimpart in:
•forme bipolare I: alternanta
episoadelor depresive si
maniacale
•forme bipolare II: alternanta
episoadelor depresive si
hipomaniacale;
•mixte: episoade afective cu o durata
de minimum 2 saptamani, in care se
asociaza sau alterneaza foarte rapid
simptome depresive si maniacale
 Episoade maniacale şi bipolare

Episod maniacal
euforie / iritare
Stări mixte
Manie /
hipomanie scurtă Manie
agitată
Episod
maniacal
Hipomanie Ciclotimie

euforie / iritare
> 2 ani
Spectrul tulburării bipolare şi ipoteza spectrului monopolar depresiv
Rude de gradul I M M M

m md

Bipolar I Depresie majoră

Coexistenţa episodului d recurentă
maniacal şi episodului
depresiv major
D D D D
Dubla depresie
Bipolar II, III, IV
Distimia
Ciclotimie Depresia anxioasă
Tulburare de personalitate cluster
Tulburare de C
personalitate •Dependent
borderline Tulburări anxioase •Evitant

anxietate generalizată, •Anankast

atac de panică,
agorafobie, fobie
Temperament socială
•Reacţie de doliu
hipertim •Temperament disforic,
Tulburări somatoforme
ciclotim distimic
ipohondrie, tulburare de
somatizare, astenie •Tipus melancolicus

Cotymie (Tyrer)
 Episodul maniacal

! A. O perioadă distinctă de dispoziţie expansivă sau iritabilă,
anormal de ridicată şi persistentă cel puţin 1 săptămână.
! B. În timpul perioadei de tulburare a dispoziţiei, cel puţin 3 din
următoarele simptome au persistat (4 dacă dispoziţia este
numai iritabilă) şi au fost prezente într-un grad semnificativ :
! stimă de sine exagerată sau grandoare
! scăderea necesităţii de somn (se reface după 3 ore)
! logoree, constrângere de a vorbi continuu
! fugă de idei, accelerarea gândirii
! distractibilitate, atenţia uşor de distras de stimuli externi
nesemnificativi
! creşterea activităţii orientată spre un scop (social, serviciu,
şcoală, sexual) sau agitaţie psihomotorie
! implicarea excesivă în activităţi (indiscreţii sexuale, cumpărături
necontrolate, investiţii în afaceri nesăbuite)
• C. Simptomele nu întrunesc criteriile pentru
episodul mixt.
• D. Perturbarea este suficient de severă pentru a
cauza o deteriorare marcată în activitatea
profesională sau socială, în relaţiile cu alţii, sau
de a necesita spitalizare pentru prevenirea
vătămării personale sau a altora.
• E. Simptomele nu sunt efectele directe
psihologice produse de substanţe sau de condiţii
medicale generale (hipertiroidism).
 Elemente asociate

– labilitatea dispoziţiei (mânie, depresie)

– idei delirante sau halucinaţii
– simptome catatonice : stupor, mutism,
negativism
 Evoluţie

- debut la 20 - 50 ani (sau după); brusc, cu

escaladarea rapidă a simptomelor în
decurs de câteva zile
• - durata : săptămâni - luni
• - remisie parţială
• - remisie completă (nu există
simptome de 6 luni)
 Criterii de severitate

• uşoară
• medie
• Severă fără tulburări psihotice
• Severă cu elemente psihotice congruente cu
dispoziţia sau incongruente cu dispoziţia
 Episodul mixt
• A. Prezenţa criteriilor atât de la episodul depresiv
major cât şi de la episodul maniacal, aproape în
fiecare zi, pe durata de 1 săptămână.
• B. Simptomele sunt destul de severe şi suficiente
de a cauza perturbări în activitatea profesională,
socială, relaţională şi pentru a necesita o spitalizare
pentru prevenirea accidentelor şi a vătămărilor.
• C. Simptomele nu sunt cauzate de efectele
fiziologice ale substanţelor sau ale condiţiilor
medicale generale.
Hipomania (episodul hipomaniacal)


• O perioadă distinctă şi persistentă,

expansivă sau iritabilă pe parcursul a 4
zile.
• Restul corespunde episodului maniacal.
Tulburarea distimică- distimia (sau nevroza depresivă)


! A. Dispoziţia depresivă pentru cea mai mare parte a

zilei, de mai multe zile, după cum indică fie relatarea
subiectivă, fie observaţia altora, pentru cel puţin doi ani.
! B. Prezenţa în timp ce este depresiv, a cel puţin 2 sau
mai multe din următoarele :
! apetit redus sau exagerat
! insomnie sau hipersomnie
! energie redusă sau fatigabilitate
! stimă de sine scăzută
! concentrare redusă sau dificultate în a lua decizii
! sentimente de disperare
! C. În timpul unei perioade de 2 ani nici o periodă
fără simptomele de la A , să nu dureze mai mult
de 2 luni consecutiv.
! D. Nici o evidenţă de episod depresiv major în
timpul primilor ani ai tulburării.
! Se poate să fi existat un episod depresiv major
anterior, care a fost urmat de recuperare completă
(nici un semn sau simptom semnificativ pentru 2
luni) înaintea dezvoltării distimiei.
! După aceşti 2 ani de distimie pot să se suprapună
episoade de depresie majoră în care caz se vor
pune ambele diagnostice.
• E. Nu a avut nici un episod maniacal, mixt,
hipomaniacal şi ciclotimie.
• F. Nu este suprapusă peste o tulburare
psihotică cronică, cum ar fi schizofrenia sau
tulburarea delirantă.
• G. Nu se datorează în mod direct efectelor
substanţelor sau condiţiilor medicale generale
(hipotiroidism).
• H. Simptomele cauzează tulburări semnificative
ocupaţionale, sociale
 Terapia tulburarilor afective
• Demers multidimensional, cu o pondere
mai mare a terapiei biologice

• Terapie biologica
• Psihoterapie
• Socioterapie (ergoterapie, terapie
ocupationala)
 Terapie biologica

• Farmacoterapia

➢Antidepresive
➢Timostabilizatori
➢Medicatie adjuvanta

• Deprivare de somn
• Terapie prin lumina
• ECT