Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
corticale
Terminologie:
Substanţa albă – tracturi de fibre mielinice
Substanţa cenuşie – ariile corpilor celulari ai celulelor neuronale (şi gliale)
Tracturi – grupuri de axoni similari ca funcţie sau localizare (SNC)
Fascicul, coloană, funicul
Nervi – axonii periferici
Nucleu – grup de neuroni similari ca funcţie (SNC) - ex: nucleu caudat,
nucleu trigeminal
Ganglion – grup de neuroni - în SNP – ex: ganglionul senzitiv – răd. post,
ganglion simpatic, ganglion trigeminal
Aferent - senzitiv – informaţii spre SNC
Eferent - motor – informaţii de la SNC spre efectori
Componente SNC:
Talamus
(medial) Talamus
Hipotalamus
Hipotalamus
Cerebel
Cerebel
Mezencefal
Trunchi cerebral
Trunchi cerebral Punte (mezencefal,
punte şi bulb)
Bulb
Măduva spinării
SNC
Funcţii majore: Componentul SNC:
1. Perceţia senzorială
2. Controlul voluntar al mişcărilor
Cortex cerebral
3. Limbaj
4. Trăsăturile de personalitate
5. Evenimentele mentale sofisticate, cum sunt gândirea, memoria,
luarea deciziilor, creativitatea, conştienţa
Lob parietal
Şanţ parieto –
occipital
Lob occipital
Fisura laterală
(Sylvius)
Lob temporal
Aria motorie Cortex somatosenzitiv
suplimentară Cortex motor primar (Sensibilitatea somestezică
(programarea (mişcările voluntare) şi proprioceptivă)
mişcărilor complexe)
Cortex
premotor Şanţ central Cortex parietal posterior
(coordonarea (integrarea aferenţelor somato-
mişcărilor complexe) senzitive şi vizuale)
Cortex prefrontal de
asociaţie Lob parietal
(planificarea activităţii voluntare,
luarea deciziilor; Aria Wernicke
trăsăturile de personalitate) (înţelegerea
limbajului)
Lob frontal
Cortex de asociaţie
Aria Broca parieto-temporo-occipital
(formarea limbajului) (integrarea tuturor aferenţelor senz
important în limbaj)
Cortex auditiv primar
Lob occipital
Cortex de asociaţie limbic
(motivaţie, emoţii, memorie)
Lob temporal
Şanţ central
Aria motorie
suplimentară
(medial)
Aria prefrontală
B 9, 10, 11, 12
Fisura laterală
Lob
occipital
Ariile funcţionale ale lobului occipital:
Aria vizuală primară: aria 17
(aria striată) primeşte radiaţiile
optice, fiind situată în pereţii
ce formează girusurile fisurii
calcarine.
Ariile vizuale de asociaţie:
Cortexul parastriat: aria 18,
ce mărgineşte aria 17
Cortexul peristriat: aria 19,
ce formează ce mai mare
parte a suprafeţei laterale a
lobului occipital.
Ariile 18 şi 19 primesc
informaţii vizuale de la
ambele arii striate a
rol în percepţia vizuală
complexă a culorilor,
mişcărilor, direcţiei
obiectelor.
Leziunile lobului occipital:
Tulburări de câmp vizual: (leziuni la nivelul celulelor scoarţei occipitale şi
ale fibrelor radiaţiilor lui Gratiolet) - hemianopsie homonimă laterală de
partea opusă leziunii.
Cecitatea corticală: leziuni bilaterale ale scoarţei occipitale. Poate fi
însoţită de halucinaţii vizuale, dezorientare spaţială, anosognozie
(negarea pierderii vederii).
Agnozia vizuală: pierderea posibilităţii de recunoaştere a obiectelor
cu ajutorul văzului, în absenţa vreunei afectări senzitivo-senzoriale.
În leziuni ale emisferului dominant prin afectarea ariilor de asociaţie
vizuale şi părţilor adiacente ale lobului temporal.
Poate fi:
Agnozie vizuală pentru obiecte: incapacitatea de a identifica obiectele din jur, fie
ele simple sau complexe, deşi câmpul vizual al pacientului este intact, psihicul
este normal, iar pacientul nu este afazic.
Agnozia vizuală spaţială:prin leziune la nivelul emisferului nedominant, constă
în rătăcirea bolnavului în locuri necunoscute, imposibilitatea de a descrie un
itinerar, nu poate localiza obiectele pe hartă
Agnozia vizuală pentru cuvântul scris, reprezintă de fapt alexia sau cecitatea
verbală.
Prosopagnozia: nu poate identifica o faţă familiară.
Agnozia culorilor: este o tulburare în discriminarea culorilor.
Halucinaţiile vizuale: sunt mai frecvent elementare:
puncte luminoase sau colorate. Rar apar halucinaţii
vizuale complexe, bolnavul fiind convins de realitatea lor.
Metamorfopsiile: apar prin leziuni ale scoarţei
temporo-parieto-occipitale, şi constau în modificarea
vederii contururilor, formei, distanţei, mărimii obiectelor
sau persoanelor.
Discromatopsii: tulburări ale vederii color
Tulburările oculo-motorii:
tulburări de fixare reflexă a privirii,
paralizia psihică a privirii (aderare a privirii pe un anumit
punct fix, cititul sau număratul optic al obiectelor
făcându-se cu dificultate).
Epilepsia occipitală: apariţia în câmpul vizual al
fosfenelor, scotoamelor, halucinaţii complexe.
Pot fi aura unei crize mai complexe
Pot constitui criza propriu-zisă
AFAZIA
Vorbire vs. limbaj
Paul Broca
Afazia apare, de obicei, ca urmare a unei leziuni în emisfera stângă
Prima raportare a asimetriei funcţionale a creierului uman – Broca - 1865.
Limbajul este organizat în jurul fisurii silviene stângi:
Aria Broca: cortex frontal premotor stâng (Aria Brodman 44, 45)
Aria Wernicke: cortex temporal superior stâng (Aria Brodman 22).
Entităţile clinice ale afaziei:
l a b o r i o a s ă , l e n t ă , a f e c t a t ă a r t i c u l a r e a ;
a g r a m a t i s m = s t i l t e l e g r a f i c ; î n ţ e l e g e r e a
r e l a t i v e b u n ă
W e r n i c k e V o r b i r e f l u e n t ă ş i a r t i c u l a r e b u n ă ;
c u v i n t e ş i p r o p o z i ţ i i a p r o x i m a t i v p l i n e
d e î n ţ e l e s ; a f e c t a t e s e v e r î n ţ e l e g e r e a ş i
r e p e t i ţ i a
G l o b a l ă A f e c t a r e f o a r t e s e v e r ă a t u t u r o r
m o d a l i t ă ţ i l o r d e l i m b a j
D e c o n d u c e r e R e p e t i ţ i a e s t e s e v e r a f e c t a t ă , î n v r e m e c e
î n ţ e l e g e r e a e s t e a p a r e n t b u n ă
A n o m i c ă D i f i c u l t ă ţ i î n g ă s i r e a c u v i n t e l o r
Afazia: examinare clinică
Vorbire spontană
Înţelegerea - ordine simple
- ordine complexe
Repetiţie (simplă şi complexă)
Numire
Citit
Scris
Afazia non-fluentă
Afazie transcorticală
Afazia Wernickew Afazie de conducere Afazie anomică
senzitivă
Recuperarea afaziei