Tusea convulsiva

Definiţie
 Boala infecţioasã acutã, contagioasã
determinatã de cocobacilul Bordetella
Pertussis (rar de Bordetella parapertussis)
caracterizatã clinic prin accese paroxistice
de tuse spasmodicã precedate de o
inspiraţie zgomotoasã, cu evoluţie de mai
multe sãptãmîni.
 Sindromul coqluşoid :
- un sindrom clinic asemãnãtor cu criza
paroxisticã determinat de adenovirusuri,
V.paragripale, V. sinciţial respirator.
 Etiologie
 B.pertussis face parte din genul Bordetella -
- cocobacil mic strict anaerob, gram-negativ
- se cultivã pe mediul Bordet-Gengou
(agar+sânge+glicerinã+cartof)
 Componentele celulare biologic active
ale bacilului sunt:
- toxina termolabilã :factor de virulenţã
- endotoxina termostabilã : pirogenicã şi
antigenicã
- aglutinogene : stimuleazã formarea de
anticorpi
- hemaglutinina : antigenicã, cu efect
imunizant
- toxina pertussis : (pertusigen): conţine factori:
- factorul sensibilizant la
histaminã,
- factori promotor de
limfocitozã,
- antigenul protector
- efect hipoglicemiant
- neurotoxinã
- factori mitogeni
 Anticorpii specifici : aglutinine, anticorpi
fixatori de complement dupã s.2 de boalã

 Comportarea faţã de antibiotice: cele mai

active Eritromicinã, Ampicilinã,
Cotrimoxazolul
 Durata perioadei de contagiozitate: 7 zile dupã
contactul infectant + 4 sãpt. dupã debut. La
cazurile tratate cu antibiotice contagiozitatea este
de 10 zile.
 Receptivitatea este generealã - nou nãscuţii se
pot îmbolnãvi imediat dupã naştere, deoarece
imunoglobulinele transmise de la mamã nu
traverseazã placenta.
 Imunitatea dupã boalã este durabilã.
Reîmbolnãviri, posibil, cu alt tip de Bordetellla.
Este mai gravã la fete decât la bãieţi.
 Patogenie
- germenul nu este invaziv, se fixeazã în mucoasa
traheo-bronşicã
- inflamatia localã produce iritarea terminaţiilor
nervoase vagale cu producerea reflexelor de tuse.
Faza de tuse bronhogenã.
- la nivel cortical se creazã un focar de excitaţie,
dominantã ( perioada neurogenã ): tusea se
declanşeazã la stimuli senzoriali.
- toxinele eliberate de Bordetella difuzeazã în
organism
 Patogenia encefalitei în tusea convulsivã:
- factori toxici
- factori hipoxici prin accese
de tuse cu apnee
- factori hemoragici
- factori alergici: sensibilizare
la complexul nucleo-
proteinic al cocobacilului.
 Epidemiologie:boala rãspinditã pe intregul glob
 Incidenţa maximã: iarna şi primãvara
 Sursa de infecţie: bolnavul cu forme uşoare sau
purtãtori de B. pertussis.
 Transmiterea se face direct prin picãturile Flugge
 Rar transmitere prin obiecte proaspãt
contaminate.
 Contagiozitate: 90 % în familii este maximã în
perioada cataralã a bolii
 Tablou clinic
 Incubaţia: 7-10 zile
 Stadiu cataral : s. 1-2
- infecţiozitate mare
- durata 7-14 zile
- catar banal al cãilor respiratorii
- conjunctivele hiperemice
- subfebrilitãţi
- tusea : la început banalã
la sfârşitul stadiului cataral
- este predominant nocturnã, are un
caracter spastic şi emetizant
- rezistenta la terapia uzuala
 Stadiu convulsiv: durata 2-4 sãptãmîni
 accese paroxistice: aura (copilul presimte
accesul)
 inspiraţie bruscã urmatã de
 secuse expiratorii (5-10) spasmodice
 pauzã expiratorie: faciesul este
congestionat, cianotic
 repriza : inspiraţia adâncã prelungitã
sonorã

 secuse expiratorii
 pot urma mai multe cicluri de inspiraţie prelungitã
şi secuse expiratorii sacadate
 expectoraţie dificilã: mucus vâscos cu vârsãturi.
 faciesul este congestionat învineţit,ochii injectaţi
ulceraţia frenului lingual
 numãrul acceselor în 24 de ore :
- f.uşoare4-6
- f. medii 10-30
- f.severe 30-40
- facies buhãit cu edem periorbital
 Particularitãţi ale acceselor la sugari şi
nou-nãscuţi:aspect atipic
 -echivalenţe:apnee prelungitã, spasm glotic,
cianozã, strãnuturi paroxistice,convulsii.
 Examenul obiectiv pulmonar: raluri
bronşice, Rx.: imagine caracteristicã:
infiltrate hilobazale în unghiul cardio-frenic
triunghiul Gotche sau “cord în flacãrã”
 Leucocitozã 20-50.000/mmc cu limfocitozã
(60-80 %)
 VSH normal
 EEG activitate disfuncţionalã cerebralã.
 Stadiul de convalescenţã: accesele se
rãresc ca numãr şi intensitate.
- vãrsãturile pot persista ca un fenomen de
reflex condiţionat
 Forme clinice: severe, medii, uşoare
- la sugari : formele sunt grave, atipice, cu
lipsa reprizei, apnee
prelungitã, strãnuturi paroxistice
- formele abortive şi atipice sunt dificil de
diagnosticat, apar la vaccinaţi
 Complicaţii:
a) Mecanice : hemoragii intracerebrale
conjuctivale, pulmonare, nazale,prolaps rectal,
hernie ombilicalã, pneumotorax, emfizem,
convulsii, atelectazie.
b)Bronhopneumonii, pneumonii, otite,
c) Encefalita: gravã la copilul mic, are patogenie
complexã, apare în sâpt. 3-4 cu convulsii +
sindrom paloare – hipertermie

 Sechele: bronşiectazii, emfizem, astm, deficit

psihic, sechele motorii
 Diagnostic pozitiv:
- epidemiologic
- clinic
- de laborator: leucograma, modificãri
radiologce pulmonare
- izolarea B. pertussis în perioada cataralã şi
la începutul perioadei de stare, pe mediu
Bordett-Gengou sau metoda cu anticorpi
fluorescenţi
- metode serologice : testul de aglutinare şi de
fixarea complementului
 Diagnostic diferenţial
- în stadiu cataral : gripa, rujeola, adenoviroze
- în stadiul de acccese: formaţuni
mediastinale compresive, spasmul
laringean, tusea spasticã: adenoiditã, corp
strãini intralaringean, intrabronşic

 Prognosticul: sever la copii sub 2 ani

 Tratament
 izolare la domiciliu sau la spital
 regimul alimentar , mese fracţionate de volum redus
 tratament antimicrobian: Eritromicinã 40-50 mg/kg/zi,
Ampicilinã activa in vitro
Noile macrolide
Cefalosporine G3
Fluorochinolone
 tratament patogenic: calmante ale tusei,
antihistaminice, oxigenoterapie, respiraţia asistatã,
drenaj postural, aspiraţia secreţiilor respiratorii,
vitamine.
 suprainfecţiile bacteriene: antibioticoterapie

 encefalita: combaterea edemului cerebral anticonvulsivante

 Profilaxie
Mãsuri faţã de bolnavi şi contacţi:
- declarare obligatorie
- izolarea contacţilor,antibiotic profilactic timp de 7-
10 zile

 Profilaxia specifică:vaccinarea antipertusis:

trivaccin (DTP): vaccinarea primarã: 3 doze de
trivaccin la interval de 30 de zile, la 4 luni
revaccinarea I. dupã 6 luni ,revaccinarea II. dupã
18 luni de la revaccinarea I.