Afecțiunile copilului

Generalități
• Boala este o tulburare functională
corporală,intelectuală,senzorială a organismului
care influențează negativ capacitatea normală a
organismului uman.
• Organismul în creștere are o serie de particularități
care determină caracteristicile bolilor la copil.
• Orice boală se definește printr-o cauză ,prin
simptome,prin semne clinice si paraclinice,printr-o
evolutie,printr-o prognoza și printr-un tratament.
 Generalități
• Ca sa apara boala trebuie sa existe un agent patogen
(virus ,microb etc.)care sa declanseze anumite
mecanisme de producece a bolii ,acestea
reprezentând etiopatogenia acesteia.
• In urma acestora se produc o serie de modificări la
nivelul organismului copilului care determină
manifestările clinice si paraclinice.
Ingrijirea copilului cu boli
respiratorii
 RINOFARINGITA
• proces inflamator infecţios de etiologie
virală, localizat primitiv la nivelul mucoasei
nazofaringiene (cea mai frecv.inf.la copil)
• La copil, faţă de adult, extinderea infecţiei
de la nivelul mucoasei nazale la sinusurile
paranazale şi de la nivelul faringelui la
urechea medie se produce mult mai frecvent
 ETIOLOGIE
Factorii determinanti sunt virusurile:
• rinovirusurile (cel mai frecvent,>1/3cazuri)
• coronavirusurile
• adenovirusurile
• gripale şi paragripale
• Boala apare mai frecvent în sezonul rece,copiii
putând face 5-8 infecţii/an,susceptibilitatea maximă
fiind în primii 2 ani de viaţă.
• Bacteriile sunt rar implicate în stadiul iniţial
însă în 15-20% din cazuri pot surveni
suprainfecţii bacteriene cu:
-streptococ grup A
-pneumococ
-Haemophilus influenzae
-stafilococ
• Factorii favorizanti:
-vârsta mica
-malnutriţia
-terenul atopic
-hipertrofia vegetatiilor adenoide
-refluxul gastroesofagian
-conditii deficitare de igiena
 Manifestări clinice
• La sugar debutul bolii este cu strănut,
obstrucţie nazală şi rinoree.
Concomitent sunt prezente semne generale:
-febră 39-40, putând determina convulsii
febrile
-iritabilitate
-supt dificil (deoarece din cauza obstr. naz.nu poate respira pe nas)
-tuse
-uneori vărsături şi chiar scaune diareice
La copilul mare, simptomele sunt mai putin
accentuate:
• uscaciunea mucoasei nazale si faringiene
• disfagie
• tuse iritativa
• stranut
• mialgii
• cefalee
 LA EXAMENUL OBIECTIV:
-narinele si buza superioară pot fi tumefiate
-rinoreea inițial seroasă, în 2-3 zile devine
mucopurulentă ( dar la sugarul mic ea lipseste, deoarece secretiile
nazofaringiene se preling posterior dat.pozitiei declive)
-faringele este congestionat difuz, uneori
granulat (dat.hipertrofiei foliculilor limfatici)
-ganglionii regionali pot fi măriti de volum
 Diagnosticul
• este exclusiv clinic
• anamneza poate evidenția contextul
epidemiologic pozitiv (prezenta unui caz de infectie respiratorie in
familie sau colectivit) iar ex clinic pune în evidenta

hiperemie faringoamigdaliana.
• de obicei nu sunt necesare investigatii
biologice
 Evolutie,complicatii
Evolutia este benigna si in lipsa complic. se
vindeca in 3-5 zile.
Complicatii posibile:
• suprainfectia bacteriana la copiii mici
• otita medie (aprox.25 % din cazuri)
• sinuzite la copiii mari
• complicatii pe tractul respirator inf: laringite,
bronsiolite, pneumonii
• complicatii meningiene
 Tratament
Igieno-dietetic:
• Sugarul nu va fi fortat sa primeasca
alimentatia, dar hidratarea este obligatorie,
cu supliment hidric (ceai), în perioada febrila
(10-20 ml/kg peste necesarul fiziologic pentru fiecare grad de
temperatura)
• La copilul mare se recomanda repaus la pat în
perioada febrila.
 Tratament (II)
Simptomatic:
combaterea febrei: Paracetamol 50 mg/kg/zi
in 4 prize si/sau Ibuprofen 20 mg/
Kg/zi.
daca febra depaseste 38,5 -39,se recomanda
metode fizice: împachetari, bai hipotermizante
• combaterea obstructiei nazale prin aspirarea
secretiilor nazale, instilatii nazale cu ser
fiziologic cu 15 min. înainte mesei si de
culcare si îndepartarea mecanică a secrețiilor
cu pompa sau tampon de vata,iar la copiii
mari utilizarea spray-urilor nazale
decongestionante.
 FARINGITELE/ FARINGOAMIGDALITE
ACUTE

• Afectarea faringelui se întâlneste în

majoritatea infectiilor tractului respirator.

• In sens strict, notiunea de faringita si

• faringoamigdalita se refera la acele situatii in
care sediul principal al infectiilor este faringele
sau amigdalele.
 Etiologia
• Este în general virala.
• Singura bacterie care poate produce
amigdalita si care netratata corect poate da
complicatii mai ales la distanta este
streptococul beta hemolitic grup A (15-
30% din cazuri)
 Faringita virala
• debut progresiv cu febra
• anorexie
• dureri faringiene moderate
• rinoree,tuse
• inflamatie a faringelui cu mici ulceratii superficiale pe
palatul moale si pe peretele posterior al faringelui
• uneori apar depozite alb-galbui, ceea ce face dificil
diagnosticul clinic cu amigdalita streptococica
• ganglionii cervicali sunt, de obicei, moderat mariti de
volum,de consistenta crescuta si pot fi durerosi
• poate coexista afectare laringiana
• numarul de leucocite poate fi normal sau
crescut

• durata bolii este de 2-5 zile

• de obicei nu exista complicatii importante

 Forme particulare de faringita virala

• Faringita cu virusul Epstein

Barr care poate insoti
semnele clinice ale
mononucleozei infectioase
• Herpangina determinată de unele tipuri de
virus Coxsackie A in care exista febra pâna la
41grade iar la examenul local se evidentiaza
microvezicule cu diametrul de 1-2 mm si
ulceratii de 3-4 mm in zilele 3 si 4 de boala,
leziunea ulcerativa fiind inconjurata de
roseata
 FARINGITA STREPTOCOCICA
(ANGINA STREPTOCOCICA)

• este cauzata de streptococul beta hemolitic

grup A si reprezinta 15-30% din
totalul faringitelor la copil
 Caracteristici:

1.Febra > 38

2.Absenta tusei , rinitei, conjunctivitei

( care sugereaza etiologia virala)
3.Tumefactie si hipertrofie
amigdaliana cu depozite
pultacee in cripte

4.Delimitarea neta a
hiperemiei la nivelul
pilierilor anteriori
5.Adenopatie cervicala anterioara dureroasa
6. Uneori limba zmeurie si eruptie
scarlatiniforma
7.Hemoleucograma arata leucocitoza cu
Neutrofilie
8.Febra are o durata de 1-4 zile iar boala de 7-10 zile
• Aceste manifestari însa au o specificitate redusa
pentru diagnosticul de certitudine, de aceea este
necesara cultura exudatului faringian pentru
identificarea strepto.β hemolitic gr.A.
• Nu se recomanda determinarea titrului ASLO care
creste abia dupa 3 saptamâni de la infectia acuta,
încât antibioterapia nu se va initia numai pe baza
unui titru ASLO crescut.
• ASLO crescut confirma infectia streptoc. in
antecedente în caz de suspiciune de RAA
 Tratament
Obiective:
• prevenirea complicatiilor (RAA, GNAP)
• profilaxia complicatiilor supurative:
- abces periamigdalian
-adenita cervicala
-mastoidita
-sinuzita
-otita medie
• ameliorarea manifestarilor clinice
• scaderea contagiozitatii bolii
 Decizia pentru recomandarea
amigdalectomiei impune:
• dovedirea etiologiei streptococice
sau
• prezenta unuia din urmatoarele criterii clinice:
-peste 5 episoade/an
-odinofagie ( durere severă la înghițire)
-febra>39 grade
-depozite pultacee
-adenopatie laterocervicala dureroasa
 ADENOIDITELE
• Amigdala faringiana Luschka
situată în nazofaringe face
parte din cercul de tesut
limfatic Waldeyer.
• ADENOIDITA ACUTA este o afectiune frecvent
intâlnita la sugar si copilul mic, constând în
inflamația acuta a acestei amigdale.
• Etiologia este cel mai frecvent virala, dar exista si
adenoidite cu germeni piogeni banali, streptococi,
stafilococi sau pneumococi supraadaugati infectiei
virale initiale
 Clinic
• Debut brusc, de obicei cu febra>(39-40), de tip
invers (ascensiune febrila dimineata prin acumularea
secretiilor in cursul noptii)
• Cele mai caracteristice manifestari sunt respiratia
orala (uneori prezenta numai in cursul noptii, in
special in decubit dorsal, pozitie în care apare și
sforăitul) si rinoreea mucopurulenta.
• Somnul este agitat cu respiratie zgomotoasa din
cauza obstructiei nazale intense care determină si
dificultati de alimentatie.
• La examenul ORL se constată rinoree mucopurulentă
anterioara si posterioara și inflamația amigdalei
faringiene.
 Tratamentul

• Este asemanator rinofaringitei acute dar uneori

poate fi necesara si administrarea unui antibiotic la
recomandarea medicului (Amoxicilina 50 mg/kg/zi
sau Cefaclor 30 mg/kg/zi).
 Evolutie, complicatii
• In majoritatea cazurilor evolutia este favorabila in 3-
5 zile.
• Complicatiile sunt posibile mai ales la sugar:
-otita medie acuta sau supurata
-laringita
-abces retrofaringian
 ADENOIDITELE CRONICE
• Infectiile acute repetate ale amigdalei faringiene
determina treptat o hipertrofie permanenta ,
nereductibila a acestui tesut limfoid, a carui grosime
poate atinge uneori 2-3 cm, impiedicând trecerea
aerului prin fosele nazale si obstruând trompa lui
Eustachio si care poarta denumirea de adenoidita
cronica sau vegetatii adenoide
 Tabloul clinic este evocator:
• copilul respira cu gura deschisa mai ales in somn
• respiratia este zgomotoasa, sforaitoare
• vocea este nazonata
• rinoreea este persistenta
• in timp se instaleaza un grad de hipoxie cronica cu
repercursiuni asupra dezvoltarii staturo-ponderale
• hipoacuzia este obisnuita dând fizionomiei sale un
aer absent, un aspect”naucit”, iar uneori este afectat
gustul si mirosul
• Frecvent se asociaza otita medie recurenta sau
cronica prin obstructia orificiului trompei lui
Eustachio.
• Când hipertrofia adenoidiana este foarte
voluminoasa copiii pot prezenta apnee in cursul
somnului.
• In timp se instaleaza
faciesul adenoidian
caracteristic: maxilar
superior slab dezv,,
baza nasului largita,
buze rasfrinte, buza
superioara adesea
iritata din cauza
rinoreei
 Diagnosticul
• este confirmat de
rinoscopia posterioara
si tuseul tesutului
adenoidian care
evidentiaza hipetrofia
lui (vegetatii
adenoide).
Tratamentul consta in ADEINODECTOMIE
care este indicata in special in urmatoarele
situatii:

• respiratie orala persistenta

• facies adenoidian
• otita medie recurenta sau cronica adesea
asociate cu hipoacuzie
OTITA MEDIE
 OTITA MEDIE ACUTĂ

• Inflamația acută bacteriană a urechii medii

• Este o complicatie frecventa a rinofaringitei acute si

are o evolutie spontana spre supuratie si perforare a
timpanului
• La sugar si copilul mic,propagarea infectiei spre casa
timpanului , este favorizata de o serie de particularitati
anatomo-functionale ale trompei lui Eustachio la aceasta
varsta:
• traiectul scurt si orizontalizat
• diametrul mare
• consistenta redusa a tesutului cartilaginos
• tonusul redus al muschiului tensor al valului palatin care este
principalul dilatator al trompei
• Ca urmare a inflamatiei mucoasei este impiedicata drenarea
secretiilor din casa timpanului in nazofaringe si se modifica
echilibrul intre presiunea atmosferica si cea din urechea
medie.
• Contaminarea urechii medii prin trompa lui Eustachio cu
secretii din nazofaringe se face prin:
-reflux (in timpul plinsului sau suflarii nasului)
- sau prin aspirare ( din cauza presiunii reduse din casa
timpanului)
 Etiologia

• Este dominata de pneumococ ,apoi streptococ beta

hemolitic grup A, stafilococ auriu, moraxella
catharalis si gram negativi.
 Factori de risc favorizanti:
• vârsta 6 luni- 3 ani;
• anomalii anatomice : anomalii ereditare ale
trompei lui Eustachio etc
• deficite imune
• pozitia de decubit
• malnutritia etc.
 Clinic
De obicei dupa cateva zile de la debutul unei
rinofaringite,apare otita care are 3 semne
principale:
• otalgie ( manifestata la sugar prin agitatie,
tipat, refuzul alimentatiei)
• febra
• diminuarea auzului (acuzat de copilul mai
mare)
• Uneori se asociaza refuzul alimentatiei,
varsaturi si scaune diareice
In evolutie poate apare otoree purulenta si in acel
moment de obicei febra scade si starea generala se
amelioreaza tranzitoriu.
De retinut: ORICE SUGAR SI COPIL MIC CU FEBRA
DE CAUZA NEPRECIZATA TREBUIE EXAMINAT
SI OTOSCOPIC.
 AMIGDALITA

• Amigdalita este o infectie sau inflamatie a amigdalelor

palatine. Amigdalele sunt mase de tesut limfatic situate de o
parte si de alta a gatului, deasupra si in spatele limbii, facand
parte din sistemul imun al organismului. Poate fi acuta sau
cronica, fiind determinate in mod deosebit de streptococ
hemolitic.
 Circumstante de aparitie:

• - anotimpul rece
• -schimbari bruste de temperatura
• -frecventa crescuta la copii
• -persoane astenice, convalescente cu rezistenta
scazuta
 Manifestari de dependenta:

• febra, 38,3 C sau mai inalta

• respiratie urat mirositoare
• noduli limfatici cervicali (noduli prezenti in zona gatului) inflamati;
• amigdale rosii, amigdale sensibile si inflamate , acoperite total sau partial
cu puroi, suprafete sangerande pe suprafata amigdalelor, prezenta
culturilor bacteriene pe suprafata amigdalelor;
• dificultati la inghitire,
• cefalee
• dureri abdominale,
• - persistenta respiratiei orale, a sforaitului sau a unei voci nazale, groase,
ragusite
- semne de deshidratare precum uscarea gurii si a limbii si oligurie
 Manifestari de dependenta:

• Complicatii importante: reumatismul articular acut

(boala inflamatorie provocata de actiunea toxinelor
streptococului beta hemolitic grup A, care provoaca
o inflamatie a articulatiilor mari si a inimii).
• Inflamatia faringelui poate fi însoțită de simptome de
tip gripal cum ar fi congestia nazală (aflux excesiv de
sânge la nivelul nasului),secretii apoase nazale ,
strănut si tuse( etiologia este cel mai probabil virala).
 Investigatii

• test rapid streptococic si/sau efectuarea unei

culturi bacteriene, teste inflamatorii:
• ASLO
• PCR
• Fibrinogen
• VSH
• hemoleucograma.
 Probleme

• disconfort
• alterarea respiratiei si circulatiei,
• hipertermie,
• fatigabilitate,
• incapacitatea de a se alimenta,
• risc de complicatii - flegmon amigdalian.
 Obiective:

• pacientul sa afirme stare de bine fizic si

psihic;
• sa aiba respiratie libera, usoara, eficienta;
• pacientul sa se poata alimenta pe cale
naturala;
• pacientul sa-si mențina temperatura corpului
in limite ftziologice ;
• sa nu intervina complicații.
 Interventii:
Asistenta medicala:

• asigura repausul la pat în camera caldă, cu

umiditate corespunzătoare, pe fața anterioara a
gâtului aplică comprese alcoolizate;
• asigură alimentație lichida (ceai, zeama de compot,
lapte, supe , caldute)în perioada febrila;
• alimentația se îmbogățește cu alimente
semiconsistente în funcție de reducerea durerilor la
deglutiție;
• măsoară temperatura, pulsul, respiratia;
 Interventii:
Asistenta medicala:

• administreaza tratamentul:antibioticoterapie,
antitermice;
• recolteaza exsudatul faringian, sange pentru
cercetarea" VSH-ului, ASLO, leucograma;
• administreaza medicatia recomandataă de medic:
antibioticoterapie, antitermice , antialgice .
• - pregăteste pacientul care prezinta flegmon amigdalian
de urgenta pentru incizia si evacuarea puroiului;
•
 Interventii:
Asistenta medicala:

• învață pacientul căruia i s-a făcut incizie sa stea cu

capul aplecat în față pentru a se scurge puroiul in
tavita renala si periodic sa faca gargara cu apa;
• educa pacientul care prezinta amigdalite repetate sa
se supuna interventiei chirurgicale pentru a preveni
reumatismul articular acut, glomerulonefrita.
 Pregatirea pacientul pentru
amigdalectomie:
• masoara pulsul, tensiunea arteriala,
respiratia, temperatura;
• recolteaza sange pentru determinarea
hemoleucogramei
• recolteaza urina pentru examen de laborator
 Ingrijirea postoperator dupa amigdalectomie:

• supraveghere permanent 6-8 ore; internare 24 ore.

• asigura repausul complet la pat in decubit ventral cu capul sprijinit pe
antebrat sau sezand cu capul aplecat in fata cu tavita renala pe coapsa.
• educa pacientul sa nu inghita saliva, sa nu faca miscari de deglutitie,
copiii sa nu planga pentru a nu se accentua sangerarea;
• examineaza secretia care se scurge in tavita renala si informeaza medicul
in cazul hemoragiilor mari pentru a se relnterveni chirurgical;
• alimenteaza pacientul dupa atenuarea durerii si opririi hemoragiei cu
lichide reci in inghitituri mici;
• timp de 7 zile de la intervenţie pacientul să stea în casă
• va fi avizat că în ziua a 6-a – a 8-a ar putea apărea o mică hemoragie
datorită desprinderii membranelor albicioase formate în logile
amigdaliene.