PATOLOGIE INFLAMATORIE FARINGIANA

Clasificare clinica
▪ Patologie autonoma
▪ In tabloul unor boli infecto-contagioase
▪ Forme acute
▪ Forme cornice
Adenoidita acuta
▪ Inflamatia acuta cu localizare predominanta la nivelul amigdalei Lushka (rinofaringiene)
▪ Etiologie:
 ▫ Virusuri cu tropism respirator
 ▫ Germeni de suprainfectie: Str.Pneumoniae, Hemophilus i., Moraxella Catarrhalis
 ▫ Carente alimentare
 ▫ Colectivitatile
 ▫ Deficite imune
 ▫ Conditii socio-economice precare
Clinic
▪ Febra cu durata variabila
▪ Agitatie, polipnee (copilul mic)
▪ Obstructie nazala (simptom dominant)
▪ Rinoree redusa cantitativ
▪ Secretii mucoase (mucopurulente) in rinofaringe
▪ Timpane congestive sau retractate
▪ Tuse cu/fara expectoratie
Diagnosticul
▪ Clinic
▪ Examenul pacientului trebuie sa stabileasca suspiciunea de infectie virala simpla sau bacteriana
▪ Examenul secretiilor nazale – putin relevant in cultura; poate sugera natura agentului infectios
▪ Hemoleucograma si alte teste inflamatorii sanguine
Tratament
▪ Vasoconstrictoare si antiinflamatorii nazale
▪ Aspiratii ale secretiilor la copilul mic
▪ Suflatul des al nasului cu secretii abundente
▪ Antipiretice, analgetice (febra)
▪ Antibiotice
Profilaxie
▪ Evitarea colectivitatilor la copilul mic
▪ Conditii de microclimat optim in sezonul rece
▪ Alimentatie completa, variata
▪ Adenoidectomia – forme trenante de boala, cu obstructii nazale prelungite

Amigdalita acuta
▪ Inflamatia tesutului ilmfatic al amigdalei palatine
▪ Incidenta relativ ridicata
▪ Frecventa la copii, in colectivitati
▪ Pot fi intalnite in orice anotimp
▪ Etiologie :
 ▫ streptococul betahemolitic grup A (SBHA)
 ▫ Mai rar: streptococi grup B, C, G, staphylococcus aureus, bacilul difteric, gonoco,
treponeme, Actinomyces, etc
Patogenie
▪ Factorul anatomic – cripta amigdaliana:
 ▫ Patrunde in profunzime
 ▫ Drenaj spontan variabil
▪ Factorul infectios – germeni cu tropism pentru cripte
▪ Factorul declansator – infectia virala
Clinic
▪ Febra mare – frecvent peste 39 grade
▪ Frison
▪ Odinofagie
▪ Anorexie
▪ Cefalee
▪ +/- dureri abdominale
▪ Amigdale congestive, cu depozite albicioase diseminate in suprafata
Explorari
▪ Hemoleucograma
▪ ASLO
▪ Alte probe inflamatorii acute
▪ Exudatul faringian (test rapid pentru SBHA)
Complicatii
▪ Infectioase –
 ▫ Flegmon peroamigdalian
 ▫ Adenite si abcese laterocervicale
▪ Imunologice:
 ▫ Reumatism articular acut
 ▫ Cardita reumatismala
 ▫ Glomerulonefrita acuta poststreptococica
Tratament
▪ Antibiotic – pentru eradicare bacteriana:
 ▫ Penicilina 10 zile
 ▫ Macrolide 7 zile
 ▫ Cefalosporine 7 zile
 ▫ Continuare cronica cu Penicilina depozit sau alte antibiotice in doza unica zilnica sau
saptamanala
▪ Antipiretice, analgetice
▪ Hidratare parenterala in cazuri severe (copil mic)
▪ Amigdalectomia – recidive frecvente infectioase sau de colonizare streptococica
Cauze de esec medicamentos
▪ Durata insuficienta a antibioterapiei
▪ Copatogenitate bacteriana
▪ Structura anatomica specifica a amigdalei palatine
PROFILAXIE – tratarea corecta a infectiilor acute si sterilizarea bacteriologica a purtatorilor sanatosi!
Angina Vincent (faringita gangrenoasa)
▪ Boala epidemica, in unele colectivitati
▪ Etiologie: Treponema vincentii si Spirocheta denticulata (flora normala)
▪ Contagiune aeriana
▪ Factori favorizanti:
 ▫ igiena orala deficitara
 ▫ Imunodepresii
Clinic
▪ Debut lent, insidios
▪ Odinofagie unilaterala
▪ Adenopatii latero-cervicale ipsilaterale
▪ Poate asocia gingivita si stomatita necrozanta
▪ Ulceratie amigdaliana unilaterala, cu detritus necrotic; la detasare – sangerare
▪ Halena fetida
▪ Febra, astenie – inconstante
Diagnostic diferential
▪ Sifilis
▪ Difteria
▪ Leucemii
Tratament
▪ Antibiotice (ex. penicilina)
▪ Igiena orala de calitate buna!
Angina difterica
▪ Etiologie: Corynebacterium diphteriae
▪ Clinic:
 ▫ Odinofagie severa
 ▫ Febra redusa
 ▫ Adenopatii latero-cervicale
 ▫ Stare generala alterata
 ▫ Cefalee
 ▫ Greata
 ▫ Halena specifica
Diagnostic
▪ Pseudomembrane gri-cenusii, aderente, la nivelul amigdalelor, pilierilor amigdalieni si a valului
palatin
▪ Dupa desprinderea lor – sangerare
▪ Semne de miocardita, nefrita, encefalita
▪ Exudat faringian – examen direct si culturi pe mediu Loeffler
Diagnostic diferential
▪ Mononucleoza infectioasa
▪ Candidoza
Tratament
▪ Izolare pacient
▪ Antitoxina difterica – in primele 48 ore! (20 000 – 100 000 UI)
▪ Antibiotic - Penicilina G 5 zile parenteral, apoi 5 zile p.o.
▪ Amigdalectomie - daca nu se reuseste eradicarea prin antibiotic!

Flegmonul periamigdalian
▪ Definitie - inflamatie acuta cu abcedare la nivelul capsulei amigdaliene
▪ Frecventa intre 10-30 ani
▪ Etiologie:
▫ Infectia bacteriana:
 ◾Streptococ betahemolitic grup A
 ◾Stafilococ auriu
▫ Cripte amigdaliene profunde, cu drenaj prost
▫ Tesut lax, slab vascularizat la nivelul capsule
Semne clinice
▪ Odinofagie severa, predominant unilaterala
▪ Sialoree - copilul mic
▪ Trismus
▪ Adenita subangulomandibulara ipsilaterala
▪ Febra – frecvent ridicata (39-40)
▪ Stare generala alterata
Examen pacient
▪ Tumefactie si congestie cu localizare la nivelul istmului faringian
Tipuri flegmoane
▪ Antero-superior: bombare la nivelul pilierului anterior
▪ Posterior – bombare inapoia amigdalei (impinsa anterior)
Tratament
▪ Antibiotice parenteral:
 ▫ Peniciline
 ▫ Antianaerobi
▪ Punctie – scop diagnostic dar si terapeutic
▪ Incizie si drenaj – endobucal, cu redeschiderea zilnica a colectiei
▪ Amigdalectomia la cald?
Evolutie, complicatii
▪ Fara tratament - risc de complicatii:
 ▫ Stari septicemice
 ▫ Abcese la distanta
▪ Cu tratament:
 ▫ Restitutio ad integrum
 ▫ Risc recidiva
▪ Preventie: amigdalectomie dupa vindecare!

Adenoflegmonul laterofaringian
▪ Colectie purulenta situata in spatiile laterocervicale, parafaringian
Patogenie:
▪ Punct de plecare: infectii locale (ex amigdalite acute, postamigdalectomie)
▪ Are loc o adenita urmata de abcedarea ganglionara
Semne clinice
▪ Dureri cervicale, spontan si lapalpare
▪ Torticolis
▪ Odinofagie intensa
▪ Febra
▪ Rar - trismus
▪ Tumefactie latero-cervicala profunda, dureroasa la palpare
▪ La BFS: tumefactie inapoia pilierului amigdalian posterior, loja amigdaliana impinsa median
Diagnostic
▪ Semne clinice
▪ Confirmare imagistica: CT si
RMN
Tratament
▪ Antibiotice parenteral, doze mari
▪ Incizie si drenaj:
 ▫ Endobucal
 ▫ Extern (mai rar)
Complicatii
▪ Hemoragii prin eroziunea vaselor mari
▪ Tromboflebita de vena jugulara interna
▪ Stari septicemice
▪ Mediastinita
▪ Insuficienta respiratorie acuta
▪ Tulburari neurologice (paralizii ultimii n. cranieni)
Adenoflegmonul retrofaringian al sugarului
▪ Definitie: colectie purulenta localizata in spatiul retrofaringian
Patogenie
▪ Ganglioni bine dezvoltati retrofaringian la sugar (Gilette) – pana la 12 luni
▪ Infectii respiratorii superioare: rinite acute, adenoidite acute
Clinic
▪ Febra
▪ Stare generala alterata
▪ Disfagie (odinofagie)
▪ Sialoree uneori
▪ Dispnee - rar, cazuri grave
▪ Voce nazonata
▪ Local, la BFS: tumefactie cu localizare pe peretele posterior al oro si rinofaringelui, usor asimetrica
Tratament
▪ Antibiotice parenteral
▪ Hidratare parenterala (sustinere hidroelectrolitica si volemica)
▪ Incizie si drenaj endobucal (AG, aspiratie continua locala!)
Complicatii
▪ Ruptura spontana si aspirare puroi in CRI
▪ Rar – mediastinita supurata
Angina Ludwig
▪ Infectia gangrenoasa a planseului bucal
Patogenie
▪ Neclara
▪ Posibila dupa infectii sau traumatisme bucale
▪ Germenii responsabili: flora normala a cavitatii bucale (inclusiv anaerobi!)
Clinic
▪ Tumefactia difuza a intregului planseu bucal
▪ Dureri spontane si la palpare
▪ Pot apare tulburari compresive laringiene si dispnee secundara
Tratament
▪ Antibioterapie parenterala, doze mari (inclusiv pentru anaerobi)
▪ Supraveghere si intubatie nazotraheala sau traheostomie, la nevoie
▪ Dranj chirurgical al spatiilor celulare ale planseului bucal

CORPII STRAINI FARINGIENI

Constituie o patologie frecventă :
- la adult mai ales la bătrâni cu tulburări ale stării de conştienţă
- la adulţi – la gurmanzi
- la copii – datorită curiozităţii acestora şi nesupravegherii de către părinţi;
vârsta de incidenţă maximă a corpilor străini este de 1,5-6 ani.
Natura corpilor străini este mare. Cel mai adesea este vorba despre :
- fragmente alimentare : oase de peşte, de pasăre, de porc, alimente nemestecate
- fragmente de obiecte metalice sau instrumente chirurgicale : ace
- jucării – pentru cazurile pediatrice
- corpi străini animaţi : ascarizi, lipitori.
Corpii străini ai rinofaringelui pot ajunge aici prin 3 manevre :
- fie prin tentativa pacientului de a mobiliza un corp străin nazal sau laringian
- prin manevre incorecte de extragere a unui corp străin nazal, cu împingerea
posterioară a acestuia
- prin vărsătură.
Dacă stagnează vreme îndelungată apar : obstrucţia nazală şi rinoreea mucopurulentă,
fetidă. Există rinolalie închisă. Pot apare complicaţii otice sau rinosinusale.
La examenul obiectiv se observă corpul străin cu ajutorul rinoscopiei posterioare sau
mai rar prin cea anterioară.
Extragerea se face cel mai bine sub anestezie generală, pe cale retrovelopalatină, cu
ajutorul unei pense Chatellier.
Corpii străini orofaringieni apar mai des deoarece găsesc locuri de fixare în
neregularităţile criptelor amigdaliene. Mai rar se fixează la baza limbii.
Simptomatologia depinde de dimensiunile şi forma corpului străin. Din păcate,
anamneza în cazul corpilor străini la copii nu este întotdeauna sugestivă. Adesea nici
adulţii nu observă actul voluntar de ingestie a corpului străin de către copil. Elemente
care pledează pentru această patologie sunt:
- atac de dispnee, cu tuse, eventual cianoză
- senzaţia de vărsătură, apărută brusc într-o aparentă stare de sănatate
- refuzul alimentaţiei apărut după un astfel de episod.
Clinic mai poate exista : odinofagie. Copiii pot prezenta sialoree.
Diagnostic - se evidenţiază prin buco-faringoscopie. Se extrag cu pensa Luc sau cu alt
instrument adecvat. Extragerea lor se poate dovedi dificilă dacă corpul străin este foarte
neregulat sau foarte neted şi dur (ex: proteze dentare sau obiecte metalice rotunde).
Marea majoritate a corpilor străini faringieni ajung în esofag.
Corpii străini hipofaringieni se datoresc fixării acestora în spaţiile gloso-epiglotice,
în sinusurile piriforme sau în repliurile aritenoepiglotice.
Există odinofagie cu/fără disfagie. Sialoreea nu lipseşte la copil. Tulburările
respiratorii apar dacă corpul străin este voluminos şi neregulat. În cazuri rare, există
posibilitatea asfixiei acute urmate de decesul pacientului. Aceste accidente apar :
- în caz de lipsă de supraveghere a copiilor sau
- la vârstnici cu nivel al stării de conştienţă scăzut.
Uneori corpul străin determină mai tardiv apariţia unui edem inflamator important
local, urmat de probleme respiratorii.
Se diagnostichează mai dificil, cel mai adesea prin laringoscopie indirectă sau directă
(sub AG). Mai rar, la copil, poate fi observat un corp străin voluminos la buco-faringoscopie.
În cazuri rare, este necesară explorarea radiologică a faringelui şi/sau esofagului
pentru a evidenţia un corp străin la acest nivel. Se folosesc :
- radiografiile simple AP sau de profil – au valoare atunci când corpul străin
este radioopac[1];
- xerografii
- radiografii cu substanţă de contrast.
Tratamentul constă din extracţie sub vedere. Această manevră presupune anestezia
generală la copil.
Complicaţiile sunt legate de corpii străini ascuţiţi care pot leza peretele faringelui. Pot
apare flegmoane retro sau laterofaringiene mai rar mediastinită. Diagnosticul acestor
entităţi se suspicionează clinic şi se verifică radiologic. În aceste situaţii, tratamentul
antibiotic parenteral este obligatoriu.
Corpii străini esofagieni
Incidenţa lor este mică în cazul pacienţilor cu un esofag normal. Se întâlnesc frecvent
la cei care au avut leziuni esofagiene în antecedente (ex:leziuni postcaustice).
Patogenie – esofagul prezintă în mod normal 3 zone de îngustare fiziologică :
- la gura esofagului
- strâmtoarea bronho-aortică
- la nivelul cardiei.
Dintre acestea, gura esofagului reprezintă cea mai strânsă filieră, unde se localizează
marea majoritate a corpilor străini.
Pot pune probleme speciale de strategie terapeutică.
Riscurile legate de prezenţa lor în esofag se referă la:
- posibilitatea producerii de soluţii de continuitate la nivelul peretelui esofagian
- oprirea tranzitului alimentar.
Complicatiile corpilor straini esofagieni pot fi legate de natura lor. Cei metalici inerti
sunt mai putini periculosi. In schimb, bateriile miniaturale pot determina, prin leziuni
caustice:
- perforatii esofagiene
- pneumomediastin, urmate de mediastinita si risc de deces[2]
- paralizii de CV[3];
- fistule traheo-esofagiene[2]
- stricturi esofagiene.

Malformațiile faringelui
Insuficienta velo-palatina
• Congenitala
• Secundara (dobandita)
• Tratament:
UPPP
Logopedie
Palatoschizis
• Izolat
• In cadrul unor sindroame congenitale Pierre-Robin
Tiroida ectopică
• Defect de coborâre a glandei tiroide în viața
fetală
• Incidența:
• Raport pe sexe: 3-4/1 (femei)
• 1:4000 – 1:8000
Localizări
• Baza limbii
• Submandibular
• Laringian
• Traheal
• Mediastinal
• Esofagian
• Mediastinal
• Intracardiac
Clinic
• Asimptomatică
• Senzație de corp străin
• Dispnee
• Disfonie
• Hemoragii severe
Explorări
• Dozare hormoni tiroidieni: T3, T4, fracțiile libere de T3 și T4, TSH
• Ecografia regiunii cervicale
• Scintigrafia cu Tc-99m
• CT, RMN (în indicații chirurgicale)
• Biopsia aspirativă cu ac fin (+/- ecografie)?
Tratament
• Monitorizare – pacient asimptomatic
• Exereză chirurgicală:
• Hemoragii severe
• Tulburari de respirație/deglutiție
• Malignizare
Evoluție • Risc malignizare crescut

Chistele latero-cervicale (branhiale)

• Pe marginea anterioara a scm
• Tratament: chirurgical
Chistul de tract tireoglos
Fistula de tract tireoglos
Manifestări clinice
• tumefacție cervicală cu dimensiuni variabile
• nu există regulă în ceea ce privește debutul
• semne locale inflamatorii - în caz de abcedare a chistului
• excepțional: tulburări de respirație sau disfagie
Evaluare
• ecografia regiunii
• CT sau RMN cu sc – precizează dimensiunile tumorii, eventual natura
Diagnostic diferențial
• limfangioamele chistice cervicale
• tumorile de glomus carotidian
• anomalii vasculare (anevrisme)/ venoase cervicale
Tratament
• excizia chirurgicală a chistului
• dificultăți:
• chistele branhiale pot avea prelungiri superioare foarte profunde (intercarotidian)
• chistele de tract tireoglos se pot prelungi până în baza limbii
Prognostic
• chistele branhiale au prognostic favorabil - risc intraoperator semnificativ
• chistele de tract tireoglos pot recidiva - necesită hioidectomie parțială (corp) pentru a diminua rata
de recidive

Tumorile faringelui
Angio-fibrom nazofaringian
©Tumora benigna, specifica sexului masculin, prepubertar
©Ipoteze:
Malformatie
Inflamatii cronice locale
Tulburare hormonala
Histologie
©Tumora mixta fibromatoasa-angiomatoasa
©Aspect macroscopic neted, boselat, alb-roz
©Dura la palpare
©Insertie pe cadrul coanal
©MO: conglomerat de tesut conjunctiv dens si lacuri sanguine de tip venos
Simptome
 Debut prepubertar
 Obstructie nazala progresiva
 Copil de sex masculin
 Epistaxis recidivant, sever (+/- anemie)
  Deformari faciale
 Semne de HTIC si/sau meningite recurente, in cazuri tardive
Diagnostic CT, RMN – pentru volumul si extensia tumorii
Tratament
©Embolizare – previne sangerarea
©Alternativ: ligatura ACE ipsilateral
©Exereza clasica (tumori voluminoase) sau pe cale endoscopica
©Radioterapie – cu rol preponderent sclerozant vascular
Prognostic
©Evolutia este lenta
©Extensia tumorala la zonele invecinate:
● Fosa pterigopalatina
● Intracranian
©Risc deces:
● Prin epistaxis
● Meningoencefalita acuta
Risc de recidiva: In exerezele incomplete
Tumori maligne rinofaringe
©Carcinoame spinocelulare – la adult
©Rabdomiosarcoame si limfoame – la copil
©Virusul Epstein-Barr – rol in transformarea carcinomatoasa
Aspect clinic
©Debut:
● Ganglionar – adenopatie laterocervicala, nedureroasa, devine dura, fixata
● Otologic – otita seroasa cronica unilaterala
● Rinologic – obstructie nazala progresiva, rinoree, epistaxis
● Oftalmologic – afectarea musculaturii globului ocular
● Nevralgic – dureri de tip trigeminal, aggravate progresiv
©Trismus (invazie fosa pterigopalatina)
©Invazia nervilor cranieni: sindroame neurologice
©Sindrom de HTIC (cefalee, varsaturi, bradicardie)
©Tardiv: metastaze osoase, pulmonare, hepatice
Diagnostic
©Rinoscopie anterioara/posterioara
©Endoscopie fose nazale si cavum
©CT (RMN) rinofaringe
©biopsie
Tratament
©Radioterapie
©Curieterapie endocavitara (rar)
©Chimioterapie pentru tumorile sarcomatoase
Cancerul de amigdala palatina
©Histologic:
● Limfoame maligne – copil -> Amigdala mare, hipertrofica, roz-rosiatica, moale, nedureroasa,
suprafata neregulata si detritus necrotico-hemoragic
● Rabdomiosarcoame – copil-> Tumefactie la nivelul peretelui lateral sau posterior al orofaringelui
(tip abces)
● Carcinoame spinocelulare – adult_> Ulceratie neregulata, pe o amigdala sclero-atrofica,
intravelica
Clinic
©Disfagie
©Sforait nocturne (limfoame, rabdomiosarcoame)
©Stomatolalie
©Adenopatie laterocervicala satelita – carcinoame
©Odinofagie – tardiv in sarcoame
Tratament
©Exereza chirurgicala – cand e posibil
©Radioterapie locala si a ariilor ganglionare cervicale
©Chimioterapie – in limfoame si rabdomiosarcoame