TRATAMENTUL MEDICAL-

NUTRITIONAL
IN BOALA RENALA

Dr.Ileana Teodoru
 PRINCIPII GENERALE DE NUTRITIE IN
LITIAZA RENALA
1.Aport proteic adecvat pentru varsta si greutate,evitarea
excesului proteic

2.Aport de calciu normal:

1000 mg/zi la varste < 50 ani
1200 mg/zi la varste de > 50 ani

3.Limitarea initiala a aportului de alimente inalt/moderat

oxalofore,ulterior daca se impune, se trece la o limitare
drastica.

4.Aport lichidian aprox. 2500 ml/zi sau mai mult

 PRINCIPII GENERALE DE NUTRITIE IN
LITIAZA RENALA
5.Evitarea alimentelor cu continut purinic crescut

6.Aportul de vitamina C < 2g/zi,cu exceptia carentelor

dovedite de vit C

7.Fara suplimente de vitamina D sau ulei de peste

8.Supliment zilnic de vit B6 > 40 mg/zi

9.Aport zilnic Na< 100 mmol/zi

 NUTRITIA IN GLOMERULOPATII
1.SINDROMUL NEFRITIC= HEMATURIE+ HTA+RETENTIE AZOTATA
-In glomerulonefritele acute
Scopul nutritional: -mentinerea statusului nutritional
-autolimitarea fectiunii renale: restrictie proteica si de
potasiu (retentie azotata si hiperpotasemie);restrictia de sodiu
(HTA,edeme)

2.SINDROMUL NEFROTIC= PROTEINURIE NEFROTICA (RAC urinar >2,2-

3,5 g/mg creatinina)+ hipoalbuminemie+hipercolestrolemie+
hiperlipemie+tulburari metabolism fosfo-calcic+hipercoagulabilitate
-In lupus eritematos sistemic,amiloidoza,glomerulonefrite primitive (cu
leziuni minime,membranoasa,glomeruloscleroza focal
segmentala,membranoproliferativa),diabet zaharat.
Scopul nutritional:-asigurarea unui bilant aoztat pozitiv si cresterea
albuminemiei
 NUTRITIA IN GLOMERULOPATII
-NU SUNT UTILE DIETELE HIPERPROTEICE
- RESTRICTIA PROTEICA DE 0,8 g /Kgcorp/zi scade proteinuria fara a
afecta in mod negativ albuminemia
- PENTRU UTILIZAREA OPTIMA A PROTEINELOR,3/4 DIN ACESTEA VOR
FI CU VALOARE BIOLOGICA RIDICATA: proteinele din carne alba,lactate
si ou
-APORTUL CALORIC VA FI DE 35 Kcal/kg corp/zi la adult si de 100-150
kcal/kgcorp/zi la copil
-SE INDICA DOAR LIMITAREA MODERATA A APORTULUI DE SODIU LA O
CANTITATE DE 3 gNa/zi.In sdr.nefrotic edemele se produc datorita
presiunii Co reduse a plasmei si nu datorita excesului de sodiu (limitarea
drastica a aportului de sodiu/utilizarea excesiva a diureticelor se insoteste
de aparitia hipotensiunii arteriale,exacerbarea coagulopatiei/deteriorarea
functiei renale cu azotemie)
-EXISTENTA HIPERLIPEMIEI,cu evolutie prelungita,creste riscul
afectiunilor cardio-vasculare/la copiii cu sdr.nefrotic recurent/rezistent la
tratament s-a descris ateroscleroza precoce: utilizarea grasimilor
“bune”(vegetale si din peste)+agenti hipolipemianti
 NEFROPATII TUBULO-INTERSTITIALE
1.NEFROPATIA INTERSTITIALA CRONICA:
-abuzul de analgezice,siclemia,diabetul zaharat,refluxul
vezico-uretral,ereditara (boala chistica medulara)
-incapacitatea renala de a concentra urina si alterarea
progresiva a functiei renale (RFG)
Scopul nutritional:
-evitarea excesului proteic,
-asigurarea unui aport adecvat,crescut de lichide,in general
2-3l,bine tolerat de catre pacient,cu exceptia perioadelor de
acutizare
-suplimentarea cu sodiu in cazul tubulopatiilor cu pierdere de
sodiu
 NEFROPATII TUBULO-INTERSTITIALE
2.SINDROMUL FANCONI:
-incapacitatea reabsorbtiei glucozei,aminoacizilor,fosfatilor si
bicarbonatului la nivelul tubului proximal
-la adult se manifesta prin acidoza,hipopotasemie,poliurie,
osteomalacie
-la copil se manifesta prin poliurie,retard de
crestere,rahitism,varsaturi
Scopul nutritional:
-administrarea unor mari cantitati de apa (3-
3,5l/zi),suplimentarea cu bicarbonat,potasiu,fosfati,calciu si
vitamina D
-deoarece nu exista terapie medicala specifica,terapia
nuritionala se situeaza pe primul plan
 NEFROPATII TUBULO-INTERSTITIALE
3.ACIDOZA TUBULARA RENALA:
-Sindrom caracterizat prin defecte de reabsorbtie a sodiului
La nivel de tub proximal (tipul 2) sau tubului distal (tipul 1)
-se insoteste de acidoza metabolica hipercloremica,tulburari
ale potasiului (hipo-/hiperpotasemie),eliminare crescuta de
bicarbonati si reducerea eliminarii urinare de acizi titrabili
Scopul nutritional:mentinerea echilibrului acido-bazic
-tipul 2 daca nu asociaza si alte modificari de tip Fanconi,are
o evolutie benigna,nu necesita interventii speciale
(suplimentare de bicarbonat)
-tipul 1 insa poate evolua cu osteomalalacie,litiaza renala si
nefrocalcinoza;necsita suplimentarea cu mici cantitati de
bicarbonat 70-100 mEq/zi,cu rezolutie completa a
menifestarilor clinice
 PIELONEFRITA CRONICA

=INFLAMATIA CRONICA A SISTEMULUI PIELO-CALICEAL RENAL,DE

ETIOLOGIE INFECTIOASA

-NU NECSITA TERAPIE SPECIALA NUTRITIONALA

-APORTUL HIDRIC CRESCUT 2-3L/ZI CU SCOP DE EPURARE

BACTERIANA MECANICA PRIN CRESTEREA FLUXULUI URINAR

-STUDIILE CLINICE AU VALIDAT UTILIZAREA EXTRACTULUI DE

MERISOR CA INHIBITOR (TANINURI,PROANTOCIANIDE)
AL ADERENTEI BACTERIANE LA CELULELE UROTELIALE - E.COLI,CEL
MAI FRECVENT IMPLICATA
 INJURIA RENALA ACUTA
1.IRA PRERENALA (PERFUZIE INADECVATA)
-deshidratare severa
-insuficienta cardiaca
-ciroza hepatica
-colaps circulator
2.IRA RENALA,INTRINSECA(BOLI RENO-PARENCHIMATOASE)
-Necroza tubulara acuta (traumatisme,interventii chirurgicale,septicemie)
-Nefrotoxicitate (antibiotice,susbstanta de contrast etc)
-Afectiuni vasculare (infarct renal bilateral)
-Glomerulonefrite acute (poststreptococica,lupus eritematos sistemic etc)
3.IRA POSTRENALA (OBSTRUCTIVA)
-Hipertrofia de prostata cu retentie urinara
-Carcinom prostatic sau uroteliom,cu compromiterea patentei aparatului
urinar vezico-uretral
-Neoplazii cu obstructie ureterala bilaterala,fibroza retroperitoneala
-Calculi ureterali bilaterali
 INJURIA RENALA ACUTA
SUMARUL TERAPIEI MEDICAL-NUTRITIONALE:

-ENERGIE:30-40 Kcal/kg corp/zi

-PROTEINE: 0,6-0,9 g/kgcorp/zi cu cresteri pe parcursul revenirii la normal
a ratei filtrarii glomerulare; 60% vor fi proteine cu valoare biologica
superioara
-POTASIU:30-50 mEq/zi in faza oligurica (in functie de
diureza,edeme,existenta supleerii renale prin dializa,potasemie),
inlocuirea pierderilor in faza poliurica
-SODIU: 20-40 mEq/zi in faza oligurica (in functie de
diureza,edeme,existenta supleerii renale prin dializa,natriemie),
Inlocuirea pierderilor in faza poliurica
-FOSFATI SI CALCIU:in functie de situatie-se monitorizeaza si se
corecteaza
-LICHIDE:inlocuirea pierderilor din ziua anterioara+500ml/zi
 BOALA RENALA CRONICA
DEFINITIE SI CLASIFICARE-1

Boala renala cronica (BRC)= anomalii ale

structurii/functiei renale prezente >3 luni,cu
implicatii asupra starii de sanatate

1.-Nu toate anomaliile renale au implicatii

pentru sanatate
2.-Frecvent este imposibil de prezis cu
acuratete care dintre pacienti va fi impactat
negativ
Exemplu: donorul renal sanatos cu
RFG=55 ml/min/1,73m2
 BOALA RENALA CRONICA
DEFINITIE SI CLASIFICARE-2
CRITERII (cel putin 1 din urmatoarele),>3 luni:
1.Albuminurie (≥30mg/24 ore;RAC≥30mg/g)
2.Anomalii ale sedimentului urinar
3.Anomalii electrolitice sau anomalii datorate
tulburarilor tubulare renale
4.Anomalii histologice
5.Anomalii structurale evidentiate imagistic
6.Istoric de transplant renal
7.RFG<60 ml/min/1,73m2
 BOALA RENALA CRONICA
DEFINITIE SI CLASIFICARE-4

CATEGORIILE RFG:
G1 RFG ≥ 90ml/min/1,73m2 (normal/crescut)
G2 RFG=60-89ml/min/1,73m2 (usor scazut)
G3a RFG=45-59ml/min/1,73m2(usor/moderat↓)
G3b RFG=30-44ml/min/1,73m2(moderat/sever↓)
G4 RFG=15-29ml/min/1,73m2(sever scazut)
G5 RFG <15 ml/min/1,73m2 (insuficienta
renala)+specificare D/ND (dializat/nedializat)
 BOALA RENALA CRONICA
DEFINITIE SI CLASIFICARE-5

CATEGORIILE DE PIERDERI ALBUMINA

URINARA:
Categ: mg/zi: RAC(mg/g):
A1 <30 <30 normal/usor↑
A2 30-300 30-300 moderat crescut
A3 >300 >300 sever crescut
A3 include si categoria de sindrom nefrotic
(cu >2200mg/zi sau RAC>2220mg/g)
 Metabolismul renal al AA
• Funcţiile renale în metabolismul AA:
– degradeaza AA (citrulina, glutamina, fenilalanina
si prolina);
– sintetizeaza AA (arginina, leucina, lisina,
ornitina, serina, taurina, tirozina, treonina)
• BRC:
- reducerea până la dispariţie a funcţiilor renale;
- apariţia altor tulburări metabolice care
influenţează metabolismul AA (ex.: acidoza)
 TULBURĂRILE METABOLISMULUI
PROTEIC IN BOALA RENALA CRONICA
• Tulburarea globală a metabolismului proteic
în BRC constă în scăderea ratei de tun-over
proteic (reducere “proporţională” a sintezei,
degradării proteice şi a oxidării
aminoacizilor), prin:
1-pierderea activităţii metabolice a
rinichiului, cu scăderea producţiei de
aminoacizi activi metabolic (Giordano M,
2001);
2-scăderea aportului proteic;
3-insulinorezistenţa (Petrides AS, 1994)
 Acidoza metabolica

 dehidrogenaza AA
ramificati
 sinteza ubiquitin-
catabolismul proteic
proteazei ATP-dependente
citosolice
 sinteza hepatica a albuminei

 rezistenta hepatocitara la actiunea GH,

 eliberarea de IGF-1

 eliberarea de cortizol

insulinorezistenta
 Tulburările metabolismului proteic în
boala renală diabetică
• Diabetul zaharat se asociază per se cu un cumul
de factori care alterează metabolismul proteic, în
special prin creşterea ratei de degradare proteică
şi scăderea răspunsului anabolic la reducerea
aportului proteic:

-creşterea nivelurilor glucagonului şi CA;

-lipsa de supresie a neoglucogenezei hepatice;
-acidoza metabolică;
-neuropatia diabetică vegetativă, inclusiv
digestivă (scăderea suplimentară a aportului);
-asocierea frecventă, a sindromului nefrotic,
etc.
 BOALA RENALA CRONICA
Scopurile evaluarii starii de nutritie

1.Descrierea statusului nutritional al bolnavului

la un anumit moment si identificarea bolnavilor la
risc de malnutritie protein-caloica
2.Determinarea cauzelor malnutritiei protein-
calorice,daca aceasta este prezenta
3.Aprecierea necesitatii interventiei si metodelor
de interventie etiologica si nutritionala
4.Monitorizarea eficientei interventiei etiologice
si nutritionale.
 BOALA RENALA CRONICA
Cum trebuie evaluata starea de nutritie?
Pacientii cu RFG<60 ml/min/1,73m2 trebuiesc
evaluati din punct de vedere nutritional
printr-un set minim de determinari complementare:
1.Albumina serica
2.Indicele de masa corporeala/greutatea corporeala fara
edeme
3.Suprafata masei musculare a bratului
4.Forta de strangere a pumnului
5.Evaluarea globala subiectiva generata de bolnav (SGA-GB)
6.Echivalentul proteic al azotului total aparut normalizat
(nPNA)
7.Chestionar de consum alimentar (din 24 ore sau 3
zile/saptamana)
 BOALA RENALA CRONICA
De ce trebuie evaluata starea de nutritie?
MALNUTRIŢIA: stare de nutriţie modificată patologic
prin aport dietetic inadecvat cantitativ sau calitativ
(nutriţie “proastă”)
IMC = MC (kg) / H²(m)
- marker – IMC: - normal 18,5 – 24,9
- subnutriţie: sub 18,4
- supranutriţie: peste 25
- IMC poate fi inadecvat în cazurile în care starea de
nutriţie este “mascată” de modificări importante ale
compoziţiei corpului
- ex.: edemele pot creşte artificial IMC (ascund
subnutriţia);
denutriţia proteică (pierderea de masă
musculară) poate fi ascunsă de creşterea masei grase
 MASA CORPORALA FARA EDEME(MCfe)

1.MC fe=95-115%mediana masei corporeale standard

NHANES(MCs)=MC cantarita

2.MC fe<95% sau MC fe>115%mediana masei corporeale

standard NHANES (MCs),atunci se ajusteaza astfel

MC fe ajustat=MC+[(MCs-MC) x 0,25]

MC fe este masa corporeala utilizata pentru prescrierea

cantitatii de energie si proteine la pacientul cu BRC
 BOALA RENALA CRONICA
Cat de des trebuie evaluata starea de nutritie?

1.La pacientii cu RFG=30-59 ml/min/1,73m2,

evaluarile se efectueaza la 6-12 luni
2.La pacientii cu RFG<30 ml/min/1,73m2
evaluarile se efectueaza la interval de 1-3 luni
3.La pacientii cu RFG=10-20 ml/min/1,73m2,fara
supleere renala,daca denutritia protein-calorica
apare si persista in ciuda interventiilor adecvate
si nu exista alta cauza aparenta de malnutritie
decat aportul alimentar insuficient,se recomanda
initierea supleerii renale
 BOALA RENALA CRONICA
Cat de des trebuie evaluata starea de nutritie?
-Pacientii cu alterari ale starii de nutritie demonstrate prin
anomalii ale determinarilor din setul minim si/sau supusi
interventiei nutritionale trebuie investigati cu o frecventa mai
mare,iar cauza malnutritiei protein-energetice trebuie
corectata

- La pacientii cu RFG=10-20 ml/min/1,73m2,fara supleere

renala,daca denutritia protein-calorica apare si persista in
ciuda interventiilor adecvate si nu exista alta cauza aparenta
de malnutritie decat aportul alimentar insuficient,se
recomanda initierea supleerii renale
 BOALA RENALA CRONICA
Evaluarea etiologiei malnutritiei
1.Aportul inadecvat de nutrienti
2.Sindromul inflamator-factor prognostic negativ pentru
mortalitatea generala si cardio-vasculara; proteina C reactiva
trebuie monitorizata si mentinuta < 5 mg/l
3.Acidoza metabolica-factor prognostic negativ pentru
mortalitate inspecial la dializati;valorile tinta recomandate
pentru bicarbonatul seric sunt ≥ 22 mmol/l
4.Hiperparatiroidismul poate contribui la aparitia denutritiei
5.Reducerea activitatii fizice este o cauza importanta, mai
ales la dializati
6.Varsta si vechimea in dializa sunt factori nemodificabili ai
malnutritiei protein-calorice,ce impun o evaluare mai
frecventa a starii de nutritie
 PACIENTII DIALIZATI:
Pierderile de nutrimente in dializat
• In cadrul unei sedinte de HD se pierd:
• 20-40 g glucoza (80-160 cal.)  stimularea
gluconeogenezei si a catabolismului protidic
• 6-12 g AA si peptide - in functie de tipul de membrana
(cu permeabilitate joasa sau inalta) si de performanta
dializei (flux redus sau inalt)
• o cantitate neglijabila de proteine (< 1 g); pierderile de
proteine pot fi mai mari daca pacientul se alimenteaza in
timpul sedintei de HD (~10 g) sau daca se reutilizeaza
dializorul de > 6-12 ori
• vitamine hidrosolubile, microelemente
 PACIENTII DIALIZATI:
Pierderile de nutrimente in dializat
In cadrul DPCA se pierd:
• 6-12 g AA si peptide - in functie de tipul de membrana
peritoneala (cu permeabilitate joasa,medie sau inalta) si
de numarul de schimburi peritoneale,de durata
schimburilor
• o cantitate neglijabila de proteine (< 1 g)
• vitamine hidrosolubile, microelemente
In cadrul DPCA se castiga:
Glucoza absorbita transperitoneal(g/zi)=0,89xGl(g/zi)-43
Unde Gl=cantitatea de glucoza din dializantul introdus
intra-peritoneal pe parcursul intregii zile
(solutii glucozate de 1,5% ; 2,7% ; 4,25%)
 NECESITATI NUTRITIONALE BRC
STADIILE 1-2
1.Aport proteic normal,nemodificat (se evita
consumul excesiv de
proteine,mezelurile,carnea rosie,carnea de
animal tanar,vanat,viscere)
2.Aport caloric 25-35 kcal/kg/zi,astfel incat G
sa fie stabila,sau sa se obtina o scadere
lenta,controlata pana la normopondere.
3.Lichide ad libitum (acoperirea pierderilor!)
4.Sare variabil (1000-3000 mg/zi)
5.Potasiu variabil
6.Fosfati 0,8-10mg/kg 7.Calciu variabil
 NECESITATI NUTRITIONALE BRC
STD.3
1.Aport proteic de 0,8-0,75 g/kg/zi,din care
>50%proteine cu valoare biologica crescuta
2.Aport caloric de 30-35 kcal/kg/zi
3.Lichide ad libitum (acoperirea pierderilor!)
4.Sare variabil (1000-3000 mg/zi)
5.Potasiu variabil
6.Fosfati 0,8-10mg/kg
7.Calciu variabil
8.Suplimentare Fe functie de nivelul feritinemiei
9.Suplimentare de vit.alfaD3 ,daca dozarea serica
indica deficit/are elemente biologice
sugestive,chelator de fosfati(hiperfosfatemie,i-PTH↑)
 NECESITATI NUTRITIONALE BRC
STD.4-5ND
1.Aport proteic limitat la 0,6 g/kg/zi,pentru cei care nu pot
realiza aportul energetic adecvat sau nu pot mentine aceasta
dieta severa 0,75 g/kg/zi.
2.Aport energetic de 30-35 kcal/zi>60 ani,35kcal/zi<60 de ani
3.Aport grasimi 25-35%(<7% saturate,10%AG
polinesaturat,20%AG mononesaturati)
4.Lichide ad libitum (mentinerea balantei hidrice !)
5.Sare limitata de prezenta edemelor(1000-3000mg/zi)
6.Potasiu 40-70mmol/zi, 7.Fosfati<10mg/kg/zi
8.Calciu 1000-1500 mg/zi
9.Alte suplimente:
Fier >10-20mg/zi,acid folic 1-10mg/zi,vit B12 2,4 mcg/zi,
Repletia cu vit D3 activa,chelatori de fosfati
 CETODIETA

=dieta sever hipoproteica (0,3-0,4 g/kg/zi) suplimentata cu

cetoanalogi ai aminoacizilor esentiali
INTARZIE RATA DE PROGRESIE A bolii renale

cronice spre INSUFICIENTA RENALA TERMINALA

mentinand pacientul cu o stare de nutritie buna,

Indicata formal la eRFG ≤ 30 ml/min/1,73m2,

DOAR la pacientii cu status nutritional normal,stabil
 CETODIETA
Avantaje:
-contine toti aminoacizii esentiali ;dupa reabsorbtia
intestinala cetoanalogii sunt transaminati la
aminoacizii corespunzatori
-reduce la ½ aportul de azot in organism
-intra direct in procesele metabolice de sinteza si
anabolism proteic,fara produsi secundari azotati de
degradare,consecutiv si sarcina acida rezultata uzual
din proteinele alimentare scade→se corecteaza
acidoza
-aport suplimentar de calciu
-efect de chelator de fosfati alimentari
Dezavantaje:
-risc de hipercalcemie in combinatie cu medicamente ce
contin calciu;
-necesita monitorizare si supot nutritional si psihologic
 CONTRAINDICATIILE CETODIETEI

-PACIENTI<18 ANI,CU ADERENTA SLABA

PREDICTIBILA
-PACIENTII CU SCOR SGA de denutritie
-PACIENTI CU ALBUMINEMIE ≤ 3 g/dl
-PACIENTI CU INTOLERANTA DIGESTIVA
-PACIENTI CU APORT CALORIC INSUFICIENT
-BOLI CRONICE SEVERE (IC cls IV
NYHA,Ciroza,Hepatita bacuta,Boli inflamatorii
intestinale),INTERVENTII CHIRURGICALE
MAJORE,STARI SEPTICE
-BOLI ASOCIATE CU HIPERCALCEMIE/TULB.METAB
AA
 Compozitia Cetodietei

Ratia calorica (kcal/kg/zi) 30-35

% din carbohidrati 60-65

% din lipide 30-35
% din proteine 5

Continut proteic (g/kg/zi) 0.3 (0,4)

Continut de fosfor (mg/kg/zi) 5-7

Suplimentat cu AAE / CetA 1 tabl./5 kg/zi

Calciu (g/zi) 0.5-1.5

Vitamina D (IU/zi) 1000
Fier (mg/zi) 10-15
 KETOSTERIL
compozitie
1.Alfa-cetoanalog isoleucina (sare calcica) 67 mg
2.Alfa-cetoanalog leucina (sare calcica) 101 mg
3.Alfa-cetoanalog fenilalanina (sare calcica) 68 mg
4.Alfa-cetoanalog valina (sare calcica) 86 mg
5.Alfa-cetoanalog metionina (sare calcica) 56 mg
6.Acetat de L-lizina 105 mg
7.L-treonina 53 mg
8.L-triptofan 23 mg
9.L-histidina 38 mg
10.L-tirozina 30 mg
Continut total azot 36 mg
Continut de calciu 50 mg
 NECESITATI NUTRITIONALE BRC
HEMODIALIZA
1.Aport proteic la 1,2-1,3g/kg/zi,din care peste>60%cu valoare
biologica crescuta
2.Aport energetic de 30-35 kcal/zi>60 ani,35kcal/zi<60 de ani
3.Aport grasimi 30%(<7% saturate,10%AG polinesaturat,15%AG
mononesaturati)
4.Lichide limitat la sete 750-1500ml/zi (mentinerea balantei hidrice!)
5.Sare limitata de prezenta edemelor,lipsa diurezei(750-2000mg/zi)-
individualizat
6.Potasiu 70-80mmol/zi, 7.Fosfati 10-17mg/kg/zi
8.Calciu cca.1000 mg/zi
9.Alte suplimente:
Fier necesar variabil, acid folic 1-10mg/zi, vit B12- 2,4 mcg/zi,
vitamine hidrosolubile ce se pierd in dializat,vit E-400-800UI/zi.
Repletia cu vit D3 activa (functie de nivelul i-PTH),chelatori de
fosfati
 NECESITATI NUTRITIONALE BRC
DIALIZA PERITONEALA
1.Aport proteic la 1,2-1,4g/kg/zi,din care peste>60%cu valoare
biologica crescuta
2.Aport energetic de 30-35 kcal/zi>60 ani,35kcal/zi<60 de ani
3.Aport grasimi <30%(<7% saturate,10%AG polinesaturat,10%AG
mononesaturati)
4.Lichide limitat la volumul diurezei+efluent peritoneal
suplimentar(mentinerea balantei hidrice!)
5.Sare limitata de prezenta edemelor,lipsa diurezei(750-2000mg/zi)-
individualizat
6.Potasiu 40-80 mmol/zi, 7.Fosfati 8-17mg/kg/zi
8.Calciu cca.1000 mg/zi
9.Alte suplimente:
Fier >10-20mg/zi, acid folic 1-10mg/zi, vit B12- 2,4 mcg/zi, vitamine
hidrosolubile ce se pierd in dializat,vit E-deobicei nu.
Repletia cu vit D3 activa (functie de nivelul i-PTH),chelatori de
fosfati
CUM SE CONSTRUIESTE DIETA IN BRC?

1.CALCULUL NECESARULUI ENERGETIC ZILNIC TOTAL AL

PACIENTULUI (25-35kcal/kgcorp/zi)

2.CALCULUL CANTITATII PERMISE DE

PROTEINE/kgcorp/zi,calcularea echivalentului energetic
corespunzator proteinelor ,pe care il scadem din total

3.Cantitatea calorica obtinuta dupa extragerea echivalentului

proteinelor =NECESARUL ENERGETIC CE SE IMPARTE
INTRE GLUCIDE SI LIPIDE,functie de profilul pacientului
De ex.diabeticii vor primi 55-60% glucide si 30-35%
grasimi,non-diabeticii vor putea primi 60-65% glucide si 25-
30% grasimi