CREATININA SERICĂ

Creatinina este anhidrida creatinei (acidul metilguanidilacetic) si reprezinta forma sa de

eliminare; se formeaza in tesutul muscular. Creatina este sintetizata in ficat si dupa eliberare
este preluata la nivelul musculaturii in procent de 98%6, unde au loc fosforilari, sub aceasta
forma avand rol important in stocarea energiei musculare. Cand aceasta energie musculara
este solicitata pentru nevoile proceselor metabolice, fosfocreatina este scindata pana la
creatinina. Cantitatea de creatina convertita in creatinina se mentine la un nivel constant, care
este in raport direct cu masa de tesut muscular a organismului. La barbati 1.5% din stocul de
creatina este convertit zilnic in creatinina. Creatina provenita din alimente (in special din
carne) creste stocul de creatina si creatinina. Reducerea aportului proteic scade nivelul
creatininei prin absenta aminoacizilor arginina si glicina, precursorii creatinei6.

Creatinina este cel mai fix constituent azotat al sangelui, neinfluentat de majoritatea
alimentelor, de efort, ritmul circadian sau de alte constante biologice si este corelata cu
metabolismul muscular3;6.

Recomandari pentru determinarea creatininei serice

O perturbare a functiei renale reduce excretia de creatinina, determinand cresterea creatininei

serice. Astfel, concentratiile de creatinina ofera o aproximare a ratei filtrarii glomerulare.

Principala utilitate a determinarii creatininei serice este diagnosticarea insuficientei renale.

Creatinina serica este un indicator mai specific si mai sensibil al functiei renale decat ureea.
Totusi, in bolile renale cronice este util sa se determine atat creatinina cat si ureea serica
(impreuna cu parametrul uree nitrogen BUN), deoarece raportul BUN/creatinina furnizeaza
mai multe informatii1.

Creatinina serica se determina la prima examinare la pacienti asimptomatici sau simptomatici,

la pacienti cu manifestari urinare, hipertensiune, boli renale acute si cronice, boli extrarenale
cu diaree, varsaturi, transpiratii profuze, boli acute, postoperator sau la pacienti care necesita
ingrijiri medicale intensive, in sepsis, soc, politraumatisme, hemodializa, in boli metabolice
(diabet zaharat, hiperuricemie), sarcina, boli cu metabolism proteic crescut (mielom multiplu,
acromegalie), tratament cu medicamente nefrotoxice6.

Valori de referinta - sunt dependente de varsta si sex4:

Varsta /sex Valori (mg/dL)

0-3 ani <0.4
4-9 ani <0.5
10-11 ani <0.6
12-13 ani <0.7
14-15 ani <0.8
Adulti – M                              
          - F     1.2                    
<1

1
Factor de conversie: mg/dL x 88.4 = µmol/L; µmol/L x 0.0113 = mg/dL.

Limita de detectie – 0.03 mg/dL (2.7 µmol/L)4. 

Valori de referinta pentru raportul BUN/creatinina: 10-203. 

Valori critice - >10 mg/dL la pacienti nedializati1.

Interpretarea rezultatelor

Cresteri  Scaderi 
• afectiuni renale acute sau cronice de cauza • sarcina (valori normale: 0.4-0.6 mg/dL; un
glomerulara sau tubulo-interstitiala; • obstructii nivel de peste 0.8 mg/dL este considerat
ale tractului  urinar (azotemie postrenala); • patologic si impune solicitarea unor
scaderea perfuziei renale (azotemie prerenala): investigatii suplimentare);
insuficienta cardiaca congestiva, soc, • scaderea masei musculare; • carente proteice
deshidratare; • afectiuni musculare: miastenia in dieta; • afectiuni hepatice severe1;3;5. 
gravis, distrofii musculare, poliomielita; •
rabdomioliza; • hipertiroidism; • gigantism,
acromegalie1;3;5.

Cresterea raportului BUN/creatinina (>20) cu Cresterea raportului BUN/creatinina (>20)

niveluri normale de creatinina (azotemie cu niveluri crescute de creatinina (azotemie
prerenala)  postrenala)
•insuficienta cardiaca, •depletie de sare, • obstructii ale tractului urinar1;6.
•deshidratare, •hemoragie digestiva; •stari de  
hipercatabolism; •afectarea functiei renale
asociata cu ingestie/productie excesiva de
proteine sau distructie tisulara1;6. 
Scaderea raportului BUN/creatinina (<10) cu Scaderea raportului uree/creatinina (<10) cu
niveluri scazute de BUN niveluri crescute de creatinina
•necroza tubulara acuta; •reducerea sintezei de •rabdomioliza (se elibereaza creatinina
uree in afectiuni hepatice severe sau musculara); •afectiuni musculare care asociaza
infometare6; •dialize repetate; •sindromul insuficienta renala1.
secretiei inadecvate de ADH; • sarcina1.

Limite si interferente

Se inregistreaza niveluri mai crescute la barbati si la persoane cu masa musculara mare6.

Aceeasi concentratie a creatininei la tineri si la varstnici nu semnifica aceeasi rata a filtrarii

glomerulare (la varstnici scade clearance-ul la creatinina, dar scade si productia de
creatinina)6.

In conditiile scaderii perfuziei renale, cresterile creatininei serice se produc mai lent decat cele
ale ureei.

2
Deoarece este necesara o pierdere de 50% din functia renala pentru ca valorile creatininei sa
creasca de la 1.0 la 2.0 mg/dl, creatinina serica nu poate fi considerata un indicator sensibil in
caz de leziuni renale usoare pana la moderate3.

Nivelul seric al creatininei poate fi utilizat pentru estimarea ratei filtrarii glomerulare numai in
conditii de echilibru, cand rata sintezei creatininei este egala cu eliminarea. Pentru verificarea
acestei stari sunt necesare doua determinari la interval de 24 ore; diferente de peste 10% pot
indica ca nu exista o astfel de stare de echilibru6.

In alterari ale functiei renale, rata filtrarii glomerulare este supraestimata prin nivelul
creatininei serice, deoarece eliminarea creatininei nu se datoreaza filtrarii glomerulare, ci
secretiei tubulare si creatinina este de asemenea eliminata prin mucoasa intestinala, fiind
aparent metabolizata de catre creatininazele bacteriene intestinale6.

O dieta cu un continut excesiv de carne poate determina cresteri ale creatininei serice (15-
30% din creatinina excretata zilnic provine din alimente)1.

• Medicamente

 Interferente analitice

La pacientii cu macroglobulinemie Waldenstrőm pot aparea rezultate fals crescute datorita

precipitarii IgM.

Dobesilatul de calciu (Dexium) da valori fals scazute la concentratii peste 5 mg/L. Rezultate
fals crescute pot da N-etilglicina si DL-prolina la concentratii terapeutice.

Cefalosporinele nu influenteaza acest test4

PRINCIPIUL METODEI: METODA JAFFE =METODĂ CINETIC-COLORIMETRICĂ

- ESTE O PEOCEDURĂ CINETICĂ CARE NU NECESITĂ DEPROTEINIZAREA

PROBEI ŞI ESTE CONCEPUTĂ SĂ REDUCĂ INTERFERENŢA CU PROTEINELE
SERICE.
LA UN pH ALCALIN,CREATININA DIN SER REACŢIONEAZĂ CU PICRATUL
FORMÂND UN COMPLEX GALBEN-PORTOCALIU CREATININĂ-PICRAT.RATA
DESCRESCĂTOARE A ABSORBANŢEI LA 500 nm A ACESTUI COMPLEX ESTE
PROPORŢIONALĂ CU CONCENTRAŢIA CREATININEI DIN PROBĂ .
Soluţie alcalină

CREATININA ACID PICRIC  COMPLEXUL CREATININĂ-ACID PICRIC

REACTIVI
KITUL SE PREZINTĂ CA UN LICHID, GATA DE FOLOSIT.KITUL CONŢINE DOI REACTIVI
R1: 10x84 ml
R2 :10x 25ml
R1: HIDROXID DE SODIU
R2: ACID PICRIC