Sunteți pe pagina 1din 6

LP 7

Dozarea ureei, creatininei si acidului uric / 2 ore

Dozarea ureei

Introducere

Ureea reprezinta produsul de excreție al amoniacului din organism.


Amoniacul rezultat din catabolismul aminoacizilor este transformat la
nivelul ficatului in uree prin procesul de ureogeneza.

Ureea impreuna cu AA, creatinina, acid uric, polipeptide, reprezinta azotul


neproteic total care nu este continut de proteine.

Azotul neproteic total este azotul care se poate determina dupa


precipitarea proteinelor din plasma.

Stările asociate cu cresterea concentratiei serice de uree sunt


cunoscute ca "azotemice". Azotemia este de trei tipuri: prerenala,
renala, postrenala.

Niveluri persistent crescute ale ureei serice indica alterarea semnificativa a


ratei filtrării glomerulare.

Dozarea ureei are drept scop diferentierea intre azotemia prerenală si


postrenală utilizând raportul Uree / Creatinina in stadiile finale ale
afectiunilor renale, sau gastrointestinale ca semn de ureotoxicoza.

La pacientii dializați ureea este marker de degradare a compusilor proteici.

Datorita interdependentei ureei de degradarea proteica, ureea este mai


mult un factor de prognostic decat de diagnostic al afecțiunilor renale.

Metoda de dozare enzimatică cu ureaza


 Principiul metodei

Ureea este transformată in amoniac și dioxid de carbon sub acțiunea


ureazei.

Ionii de amoniu in mediu alcalin reacționează cu hipocloritul și


salicilatul de sodiu formând un compus colorat in verde.
Intensitatea culorii este direct proporțională cu concentrația ureei.
Valori normale

Sânge: 20 – 40 mg%

Urină 24 - 30 g/24 h

Variații fiziologice

Vârsta >60 ani – 50 mg%

La consumatori de carne – valori aproape de limita superioară

In ultimul trimestru de sarcină – valori scăzute – fătul consumă


aminoacizii

Interpretarea variației valorilor

Valorile serice ale ureei sunt dependente de 3 factori: catabolismul proteic


(aduse prin aport alimentar sau produse de catre organism), diureza
(eliminare urinara), si capacitatea functionala renala.

Din acest motiv se cere ca rezultatele acestui test să fie corelate cu


rezultatele altor teste cum ar fi testarea creatinemiei si a acidului uric
sanguin.

Variatii patologice
Valori crescute

Cauze renale
– glomerulonefrite, nefropatii tubulare, TBC renala, tumori
renale, insuficienta renala acuta si cronica

Cauze extrarenale – hipercatabolism proteic, stari de toxicoza si soc


datorate hemoragiilor, arsurilor, traumatismelor.

Valori scazute
Insuficienta hepatica grava
Malnutritie, malabsorbtie
ACID URIC

Definiție

Acidul uric este un acid organic care se găsește in sânge și urină,


rezultând din degradarea purinelor libere: adenina, hipoxantina, guanina.

Patologia lui este in primul rând dominată de gută, boală specifică omului.
Nivelul acidului uric in sânge se numeste uricemie.

Supraproducția de acid uric are loc in următoarele situații:


- catabolism excesiv al acizilor nucleici (guta),
- produceri si distrugeri masive de celule (leucemie) sau
- incapacitate de excretie a produsului final (insuficienta renala).

Cele mai frecvente cauze pentru acumularea acidului uric sunt date fie de
o tendință genetica de a-l produce in exces, fie o disfunctionalitate la
nivelul rinichilor.

Dozarea acidului uric cu uricaza


Principiul metodei
Acidul uric este transformat in alantoina si apa oxigenata sub
actiunea uricazei.
Apa oxigenata sub actiunea peroxidazei si a unor compusi colorati
formeaza un derivat de chinona rosu violet.
Intensitatea culorii este direct proportionala cu concentratia de acid
uric.

Dozarea acidului uric prin metoda Folin modificată


Principiul metodei
Acidul uric reduce reactivul Folin, in mediu alcalin, la un compus
colorat in albastru.
Intensitatea culorii este direct proporțională cu concentrația de acid
uric.
Valori normale

In sange:       2,5 – 6,5 mg/dl ser la F


3,5 – 7,5 mg/dl ser la B
1 - 3 mg/dl ser la copii;  

Variații fiziologice
Valoarea acidului uric variaza in functie de alimentatie, sex, varsta, factori
genetici, diferite stari fiziologice (efort fizic, menopauza).

Alimentatia bogata in purine determina cresterea acidului uric in timp ce


alimentatia saraca in purine produce o scadere pana la 0,8 mg / 100 ml
sange.

La copii, acidul uric este mai scazut decat la adulti, la barbati valoarea lui
este mai crescuta decat la femei, dar e relativ constant de-alungul vietii.

La femei, uricemia este mai mica inaintea menopauzei si mai mare dupa
aceasta, cand poate atinge valorile prezente la barbati.

Variatii patologice
Valorile crescute se intalnesc in urmatoarele cazuri patologice:
 Guta
 Insuficienta renala cronica
 Leucemie
 Boli infectioase
 Poliglobulie
 Procese insotite de degradari tisulare precum si dupa radioterapie
 Tratamente cu medicamente antimicotice si antimetabolice
 Terapie cu ACTH sau hidrocortizon
 Toxicoza gravidica
 Intoxicatiile cu plumb si mercur   

Scaderi patologice: 
Valorile scazute ale uricemiei sunt mentionate in boala Wilson, dupa
administrare de medicamente uricozurice in sindromul Tony-Debre-
Fanconi, leziuni renale, afectiuni hepatice severe

CREATININA
Creatinina este cel mai constant constituient azotat din sange, deoarece
nu este influentat de regimul alimentar, efort fizic, ritmul circadian, etc.
Variaza doar in functie de eliminarea sa renala.

Creatinina se sintetizeaza in tesutul muscular prin intermediul unui proces


de transformare a creatinei-sintetizată in ficat si apoi preluata de muschi.

Cantitatea de creatină convertita in creatinina este direct proportionala cu


masa de țesut muscular din organism.

Creatinina, ca si ureea, este eliminata prin urina. Dă indicatii mai precise


si specifice decât ureea asupra stării funcției renale. Este un indicator de
diagnosticare a insuficienței renale.

Concentratia de creatinina in urina poate fi utilizata ca valoare de referinta


pentru excretia unor analiti (albumina, alfa-amilaza).

Determinarea crteatininei prin metoda Jaffe


Principiul metodei

Creatinina reduce acidul picric, in mediu puternic alcalin, la acid picramic


de culoare galben-portocalie, fotocolorimetrabil.

Intensitatea culorii este direct proportionala cu concentratia de creatinina.

Valori normale

In sange:
 La adulti: 0,5-1,2 mg/dl (femei <1 mg/dl)
 La copii: <0,8 mg /dl

Variatii patologice

Valorile crescute ale creatininei sunt prezente in ser si in urina. In ser,


creatinina are un nivel ridicat in:
 insuficienta renala acuta sau cronica
 distrofia musculara progresiva
 eclampsie
 acromegalie
 obstructii ale tractului urinar (azotemie postrenala)
 insuficienta cardiaca
 soc
 deshidratari
 acromegalie
 diabet
 hipertiroidism

Scaderi patologice
Hipocreatinemia se intalneste in:
 afectiuni hepatice severe
 scaderea masei musculare
 carente proteice in dieta
 sarcina (valori mai mari de 0,8 mg/dl sunt considerate patologice

S-ar putea să vă placă și