Biosinteza ureei

Creatinina
 Uree

Prima etapa in degradarea aminoacizilor consta in

dezaminarea (transdezaminare, dezaminare
oxidativa) lor - indepartarea gruparile amino din
pozitie alfa, pe seama lor formandu-se amoniac.

Surse suplimentare de amoniac sunt reprezentate de

oxidarea aminelor, hidroliza ureei prezenta in
secretiile tubului digestiv, degradarea resturilor
proteice din intestin (sub actiunea florei microbiene).
 Uree

Amoniacul este toxic, asadar el trebuie rapid utilizat

sau indepartat.

Unica utilizare a amoniacului este sinteza aa

neesentiali.

De la nivelul diferitelor țesuturi unde este sintetizat, NH3 este

transportat la rinichi și ficat, fie în forma liberă (în concentrație
plasmatica foarte mică, de 12-20 μg/100 ml plasmă), fie este
încorporat sub formă de grupare amidică în glutamină (în cea mai
mare parte).
Uree
 Uree

Glutamina este preluata de catre rinichi si ficat. Aici, sub actiunea

glutaminazei, glutamina este hidrolizata la ac. glutamic si amoniac.
 Biosinteza ureei (Ciclul Krebs-Henseleit)

1. Amoniacul se condenseaza cu CO2 si ATP (in mitocondrie)

Enzima: carbamilfosfat sintetaza mitocondriala
Biosinteza ureei (Ciclul Krebs-Henseleit)

2. Transferul gruparii carbamil de pe carbamil fosfat pe ornitina (in

mitocondrie)
Enzima: ornitin-carbamiltransferaza
Biosinteza ureei (Ciclul Krebs-Henseleit)

3. Condensarea citrulinei cu acidul aspartic (in citosol)

Enzima: arginin-succinatsintetaza
Biosinteza ureei (Ciclul Krebs-Henseleit)

4. Scindarea ac. arginin-succinic in arginina si ac. fumaric (in citosol)

Enzima: argininsuccinatliaza
Biosinteza ureei (Ciclul Krebs-Henseleit)

5. Hidroliza argininei (in citosol)

Enzima: arginaza (dependenta de Co2+ si Mn2+)
Din reactie rezulta ornitina si uree. Prin ornitatina se reia secventa ciclului
ureogenetic
Biosinteza ureei (Ciclul Krebs-Henseleit)
In laborator se determina atat ureea serica propriu-
zisa, cat si portiunea azotata a ureei: ureea
nitrogen (BUN), care reprezinta cca 40% din totalul
compusilor azotati neproteici

Metoda de dozare:
metodele enzimatice sunt cele mai utilizate in laboratoarele clinice
 Metoda cu m-cresol: ureea este hidrolizata
de ureaza
• Ionii de amoniu rezultati reactioneaza in mediu alcalin cu
clorura de m-crezol, formand un produs colorat. Intensitatea
culorii este d.p. cu cantitatea de uree si se masoara
spectrofotometric la lungimea de unda de 600 nm.
Specimen utilizat

Ser, plasma (trebuie evitate eprubetele cu citrat de sodiu si

flourura de sodiu, deoarece acesti anticoagulanti inhiba uricaza).
Urina proaspata recoltata.

• Daca probele biologice nu pot fi examinate in cateva ore (de

exemplu, in urina, apare digestia bacteriana cu producere de
amoniac), se indica refrigerarea lor.
• Pastarea neseparata a serului/plasmei de sediment, determina
valori fals crescute in 24 de ore din cauza intrarii apei
intracelular, determinand hemoconcentratie.
• Recomandarea testului:

In cadrul panelurilor:
De evaluare a functiei renale
De stabilire a starii de hidratare
In stabilirea balantei de azot din organism
Concentratia plasmatica a BUN este influentata de:

Functia renala
Dieta bogata in proteine
Catabolismul proteic
 Intervalul de referinta al ureei serice

Pentru a converti BUN la UREE, folosim urmatoarea formula:

BUN x 2.14 = Urea ( mg / dl )

Uree (g/l)x16.7=uree (mmol/l)
Uree (mmol/l)x0.06=uree (g/l)

Intervalul de referinta pentru BUN este la:

Adulti - barbati: 8-20 mg/dl
- femei: 6-20 mg/dl
Copii: 5-18 mg/dl
 Valoarea serica scazuta a BUN

Dieta saraca in proteine (malnutritie, malabsorbtie)

Boli hepatice severe (ciroza)

Hiperhidratare

Utilizarea hormonilor anabolizanti

Fiziologic: la copii si la femeile in ultima parte a sarcinii

Valoarea serica crescuta a BUN
(AZOTEMIA, BUN>20mg/dl)

AZOTEMIA PRE-RENAL (functionala) – cauze:

1. Hipoperfuzia renala
- hipoperfuzia tranzitorie – complet reversibila
- hipoperfuzia severa/indelungata – duce la necroza tubulara acuta si azotemie intrinseca
Mecanisme:
- hipovolemia
- debit cardiac scazut
- alterarea perfuzie renale, fie prin vasodilatatie sistemica, fie prin vasoconstrictie renala
2. Aport proteic crescut
3. Catabolism proteic crescut (arsuri, neoplazii, febra, interventii chirurgicale, stress, IMA,
traumatisme, infectii severe).
4.Cauze iatrogene (infuzie cu uree ca diuretic in tratamentul edemelor cerebrale).
Valoarea serica crescuta a BUN
(AZOTEMIA, BUN>20mg/dl)

AZOTEMIA RENALA (intrinseca) – cauze:

1. Necroza tubulara:
- acuta ischemica (toate cauzele de azotemie prerenala care
se prelungesc)
- toxica endogena (eliminarea prin urina a Hb si Mb)
- toxica exogena (etilenglicol, substanta de contrast)
2. Boli glomerulare severe
3.Boli micro/macrovasculare (vasculite sistemice, hipertensiune
maligna, stenoza/tromboza arterei renale, tromboza venei
renale).
Valoarea serica crescuta a BUN
(AZOTEMIA, BUN>20mg/dl)

AZOTEMIA POST-RENALA (obstructiva) –

cauze sunt acute cu rasunet pe ambii rinichi:

1. La nivel ureteral:calculi, cheag de sange, cancer

2. La nivelul colului vezical: hiperplazie prostatica,
calculi
3. La nivelul uretrei: stricturi.
 Deficite enzimatice in CKH
Deficit enzimatic Simptome/comentarii

Tipul I de Carbamil-fosfat La 24-72 ore de la nastere, nou-nascutul devine

hiperamonemie sintetaza I letargic, nu mai mananca, vomita, cu
CPSD hipotermie, hiperventilatie – deces (a se masura
amonemia +tratament)

Tipul II de OCT Transmitere genetica, hiperamonemie si nivel

hiperamonemie crescut de aa in ser
OTCD

Citrulinemia I Arginino-succinat Episoade de cresteri ale amoniacului sangvin,

sintetaza varsaturi, letargie, ataxie, convulsii, coma

Aciduria arginini- Arginino-succinat liaza Asemanator cu citrulinemia I (in ser si LCR

succinat nivel crescut de arginino-succinat)
 CREATININA

Creatinina se sintetizeaza din creatina si creatin fosfat la nivel

muscular, ulterior fiind eliberata in circulatie cu o rata
constanta, direct proportionala cu masa de tesut muscular.

Arginina, glicina si metionina prin reactii de transaminare si

transmetilare, se transforma in principal la nivel hepatic (dar si
in rinichi si pancreas), in creatina.

Aceata este transportata la diferite tesuturi, in special la nivel

muscular si cerebral, unde prin fosforilare se transforma in
compusul macroergic, creatin-fosfat.
CREATININA
Creatinina este eliberata in circulatie cu o rata
relativ constanta, proportionala cu masa musculara a
subiectului.

Ulterior, creatinina este excretata urinar cu usurinta

prin filtrare glomerulara.

Creatinina plasmatica reprezinta un indicator al

functiei de filtrare glomerulara, astfel incat nivelul
seric al creatininei poate fi utilizat pentru estimarea
ratei filtrarii glomerulare in conditii de echilibru,
fiind necesare doua determinari la interval de 24
ore.
In conditiile scaderii perfuziei renale, cresterile
creatininei serice se produc mai lent decat cele ale
ureei - este necesara o pierdere de 50% a functiei
renale pentru ca valorile creatininei sa creasca de
la 1.0 la 2.0 mg/dl, creatinina serica nu poate fi
considerata un indicator sensibil in caz de leziuni
renale usoare pana la moderate.
 Intervalul de referinta al creatininei

Varsta Specimen recoltat Metoda Jaffe Metoda enzimatica

Barbat Plasma/ser 0.9–1.3 mg/dL 0.6–1.1 mg/dL

Femeie Plasma/ser 0.6–1.1 mg/dL 0.5–0.8 mg/dL

Copil Plasma/ser 0.3–0.7 mg/dL 0.0–0.6 mg/dL

Barbat Urina din 24h 800–2,000 mg/zi

Femeie Urina din 24h 600–1,800 mg/zi

 Cleareace-ul = coeficientul de epurare plasmatica sau numarul de mililitri de
plasma dintru-un anumit compus epurati de catre rinichi in unitatea de timp (unitatea
de masura fiind exprimata in ml/min). Deoarece, nivelul plasmatic si urinar cotidian
de creatinina constituie un parametru biochimic remarcabil de constant; valoarea
clearence-ului de creatinina imbracă o semnificatie semiologica fundamentală in
studiul insuficientei renale.

Specimene recoltate pentru calcularea clareance-ului de creatinina:

Urina din 24 de ore
Serul/plasma pentru dozarea creatininei in acelasi interval de timp

Formula de calcul:
Calculul se face după formula: C = UV/ P:
C = clearence-ul (volum de plasma total epurata);
U = concentraia urinara;
P = concentratia plasmatica;
V = volumul de urină / minut sau secunda.

Intervalul de referinta pentru clearance-ul de creatinina

97 - 137 ml / min ( barbati)
88 - 128 ml / min (femei)
Formula Cockroft-Gault

([140 − varsta] x[greutatea corporala]) (72 ×

creatinina serica); (se va inmulti la femei si cu 0.85)

Calcularea greutatii corporale:

barbati: G = 50 kg + 2.3 kg pentru fiecare 2.5 cm daca se
depaseste inaltimea de 1.52 metri
femei: G = 45.5 kg + 2.3 kg pentru fiecare 2.5 cm daca se
depaseste inaltimea de 1.52
• MDRD (formula modificarii dietei in boala
renala), care include pe linga creatinina plasmatica,
varsta, sexul, apartenenta etnica. Se porneste de la
premiza ca toata creatinina plasmatica va fi
excretata.

• Rata de filtrare glomerulara = 170 x Creatinina

serica -0.999 x varsta-0.176 x (0.762 la femei) x (1.180
la populatia afro-americana) x BUN (serica)-0.170 x
albumina serica 0.318
 Valori crescute ale creatininei serice

Aceleasi patologii care insotest azotemia prerenala,

renala si postrenala

Afectiuni musculare (distrofii musculare,

poliomielita, rabdomioliza, endocardita bacteriana)

Hipertiroidism, Gigantism
 Valori scazute ale creatininei serice

Afectiuni hepatice severe

Scaderea masei musculare

Dieta saraca in proteine

Sarcina
 Raportul UREE/CREATININA
Azotemia pre-renala
BUN crescut – cauze non-renale
Insuficienta cardiaca congestiva, hipovolemia, dieta bogata in proteine
Raport crescut - BUN = crescut, Creatinina = normala

Azotemia renala
Boli care afecteaza nefronul
Glomerulonefrita, sindrom nefrotic.
Raport normal – BUN si Creatinina sunt crescute in mod direct proportional

Azotemia post-renala
De cauza obstructiva
Raport crescut – BUN =crescut, Creatinina = crescuta

Scaderea raportului BUN / Creat

Dieta saraca in proteine,
Boli hepatice severe
Varsaturi si diaree severe
Sarcina