METABOLISM ENERGETIC

De la hrană la energie
 Caz clinic
• D-na Cora Pectoris, in varsta de 65 de ani, a avut in
urma cu 7 luni un IMA. Chiar daca a reusit de atunci
sa slabeasca 5 kg, a ramas supraponderala si nu si-a
redus continutul de grasimi alimentare, asa cum i-a
prescris cardiologul. Programul de exercitii fizice
gradate pe care l-a inceput la 5 saptamini dupa IMA,
il mai urmeaza din cind in cind. Acum este
reinternata pentru o durere intensa retrosternala care a
debutat in timp ce isi curata masina de zapada. La
spital se diagnosticheaza un nou IMA.
• De ce este atit de importanta dieta si programul de
exercitii pentru d-na Cora?
 CE ESTE METABOLISMUL?

- Totalitatea transformărilor care au loc într-un

organism

- Alcătuit din catabolism (degradare la compuşi

mai simpli, cu producere de energie)
şi anabolism (construire compuşi complecşi din
compuşi simpli, cu consum de energie)
 Ce este BIOENERGETICA
sau TERMODINAMICA BIOCHIMICĂ?

= studiul modificărilor energetice care

însoţesc reacţiile biochimice
Aspectele principale ce urmează să
fie discutate:
• Principiile termodinamicii
• Organisme autotrofe, heterotrofe
• Variaţia energiei libere în reacţiile biochimice
• Reacţii exergonice şi endergonice
• Cuplarea reacţiilor endergonice cu cele exergonice
• Proprietăţile ATP
• Hidroliza ATP
• Compuşi macroergici
• Oxidarea în procesele biochimice
• Sinteza ATP (fosforilare la nivel de substrat, fosforilare
oxidativă)
 Termodinamica
• Studiul transformărilor energetice care au loc într-un
sistem.
• Sistemele biologice sunt sisteme deschise (între sistem şi
mediu există schimb de materie şi energie).

• Două principii ale termodinamicii:

1. Principiul I (al conservării energiei)
2. Principiul II (al evoluţiei)
Principiile termodinamicii clasice sunt valabile şi în
cazul sistemelor biologice.
Primul principiu al termodinamicii
(principiul conservării energiei)

• Energia nu poate fi creată sau distrusă,

istrusă ci poate
fi doar convertită în alte forme.

• Consecinţă: cantitatea totală de energie din

univers este constantă.
Al doilea principiu al termodinamicii
(Principiul evoluţiei)
• Entropia (cantitatea de dezordine dintr-un sistem)
universului creşte.
SAU
• Orice transformare liberă şi spontană se face în direcţia
corespunzătoare creşterii entropiei ansamblului
constituit din sistem şi mediul înconjurător.

Consecinţa:
• Toate transformările energetice sunt ineficiente
deoarece fiecare reacţie conduce la o creştere a
entropiei şi la pierderea de energie sub formă de
căldură.
Energia pătrunde în biosferă sub formă de radiaţie solară
şi părăseşte biosfera sub formă de căldură.

Organisme autotrofe
Radiaţia solară
este sursa
primară de
Sintrofie energie pentru
(intercondiţionare)
toate
organismele vii.

Organisme heterotrofe
 ENERGIA INTERNĂ (E)

• E = G + TS

G – energia liberă
TS- energia legată
 ENERGIA LIBERĂ (G)

-componentă a energiei interne a

sistemului,
convertibilă la t şi p constante în
lucru mecanic (mişcare ordonată)-
Variaţia energiei libere (ΔG) este energia
utilizabilă

ΔG = ΔH - TΔS
ΔH – variaţia entalpiei/energia internă a sist.
ΔS – variaţia entropiei (T ΔS – energie legată)
T- temperatura absolută
 Variaţia energiei libere a unei
reacţii determină spontaneitatea ei

1) dacă G este negativă – reacţia va evolua spontan

de la stanga la dreapta (şi poate efectua travaliu)

2) dacă G este pozitivă- reacţia nu va evolua

spontan de la stanga la dreapta, ci pentru
desfăşurarea ei necesită energie din exterior

3) dacă G = 0 – reacţia este la echilibru, nu

evoluează spontan în nici un sens
 Variaţia energiei libere depinde de
concentraţiile reactanţilor şi produşilor de
reacţie şi de valoarea unei constante (ΔGº‫)׳‬

Pentru reactia A + B  C + D

o [C] [D]
G = G ' + RT ln
[A] [B]

Go' = variaţia energiei libere standard (la pH 7, 25˚C,

conc. produşilor şi reactanţilor 1M)
R = constanta gazelor (1,98cal/molxK); T = temp.
 Variaţia energiei libere şi
constanta de echilibru (K’eq)
[C] [D]
La echilibru G = 0. G = Gº' + RT ln
[A] [B]

[C] [D]
 = Gº' + RT ln
[A] [B]

K'eq, raportul [C][D]/[A][B] la [C] [D]

Gº' = - RTln
[A] [B]
echilibru.
Dacă K'eq > 1: reacţie [C] [D]
defining K'eq =
[A] [B]
spontană (G‘ negativ).
Gº' = - RT ln K'eq
Go' = RT ln K'eq
Variaţia Go‘ (25 oC) cu valoarea constantei de echilibru

K'eq G º' Reactie (1M si pH 7)

kJ/mol
4
10 - 23 Spontana de la stinga la dreapta
2
10 - 11 Spontana de la stinga la dreapta
0
10 = 1 0 echilibru
-2
10 + 11 Are loc in sens invers
-4
10 + 23 Are loc in sens invers
 Întrebare:

1. A+B C +D
Reacţia de mai sus se desfăşoară la 25˚C într-un volum de
2,5 l soluţie; cantităţile în moli din fiecare component la
echilibru sunt: A=10;o B=5; C=5; D=5. Constanta de
echilibru Keq şi G ‘ pentru această reacţie au valorile :
A. 0,5 şi 590ln0.5
B. 0,5 şi -0.5ln590
C. 1,00 şi -590ln1
D. 0,5 şi -590ln0,5
E. 2,00 şi -590ln2
Tipuri de reacţii în funcţie de
valoarea ΔG

1. reacţii exergonice
2. reacţii endergonice
 Reacţii endergonice
• Reacţii chimice care necesită un aport energetic
exterior
• au ΔG >0 .

• Exemplu: Energie
Soare solară
1. Fotosinteza fotoni

6CO2 + 6H2O  C6H12O6 + 6O2

(glucoza)
 Reacţii exergonice
• Reacţii chimice cu eliberare de energie
• au ΔG<0

• Examplu:
1. Respiraţia celulară
Energie

C6H12O6 + 6O2  6CO2 + 6H2O + ATP

(glucoza)
• Reacţii endergonice – reacţiile anabolice:
consumă energie, pentru a construi molecule
complexe din molecule simple.

• Reacţii exergonice- reacţiile catabolice:

eliberează energie prin care molecule complexe
se scindează în molecule simple.
 cale Cuplarea căilor metabolice cale
catabolică anabolică

A C1
energie

energie
ATP
B Energie B1
energie

energie

C A1
 Cuplarea reacţiilor metabolice
este posibilă datorită naturii
aditive a variaţiei energiei libere
 O reacţie spontană poate susţine o reacţie non-spontană:
o reacţie exergonică (ΔG1 <0 ) se poate cupla cu o
reacţie endergonică (ΔG2>0)

 Variaţiile energiei libere ale reacţiilor cuplate sunt

aditive, iar variaţia totală a energiei libere trebuie să
fie negativă (ΔGtotal = ΔG1 + ΔG2; ΔGtotal < 0).
Cuplarea reacţiilor endergonice cu
cele exergonice
 Două tipuri de cuplaj
A. Cuplarea prin intermediar comun obligatoriu:

A+C I B+D

Intermediarul comun obligatoriu I trebuie să fie

înrudit structural cu A,C, B sau D.

Acest tip de cuplaj nu este strict specific pentru sistemele

biologice, fiind întalnit şi în sistemele nevii (chimia
organică şi anorganică).
I. Cuplarea prin intermediar comun obligatoriu
Exemplu
1.glucozo-6-P fructozo-6-P
∆G = +1.7 kJ mol-1
2. fructozo-6-P + ATP fructozo-1,6-di-P + ADP
∆G -14.2 kJ mol-1

REACTIA GLOBALA:
glucozo-6-P + ATP fructozo-1,6-di-P + ADP
∆G = -12.5 kJ mol-1
 II. Cuplarea prin intermediar comun energetic
-Două reacţii care se derulează în acelaşi compartiment celular se pot
cupla printr-un intermediar energetic comun care prezintă două forme
E/E*, una energizată (E*) şi alta săracă energetic, intermediar care
serveşte drept transductor de energie.

Energie liberă E
A D

E* E*/E=ATP/ADP
B C

-Intermediarul comun energetic E, (spre deosebire de I, intermediarul

comun obligatoriu) nu trebuie să fie înrudit structural cu A, B, C sau
D
Modelul ATP ca Donor Energetic Universal
Proprietăţile ATP
 Gruparile fosfat bogat energetice
sunt “moneda energetica” a celulei
• ATP este principala moneda energetica
• ATP este constant consumat si generat
• Consum ATP: contractie musculara,
transport activ, reactii biosintetice
 Cele 2 legături macroergice din ATP
NH 2
ATP
Adenozin trifosfat N
N

N
O O O N

-O P O P O P O CH 2
adenina
O
O- O- O- H H

H H
Legaturi anhidridice OH OH
(~) riboza

- Legături de tip anhidridă

- G hidroliză cu valoare negativă mare.
- Reprezentate prin simbolul "~"
 Hidroliza ATP: două modalităţi

Potential, ambele legături macroergice pot fi

scindate, şi cele două grupe fosfat bogate în
energie eliberate prin hidroliza ATP.
ATP  ADP + Pi
Alternativ:

ATP  AMP + PPi

PPi  2Pi
 Hidroliza ATP: prima modalitate
I. ATP + H2O  ADP + P ΔGº’ = -7,3kcal/mol

Adenozin trifosfat (ATP)

P P P

+ H2O

P P + P
Adenozin difosfat (ADP)
 Hidroliza ATP: a 2-a modalitate
I. ATP + H2O  AMP + PP ΔGº’ = -7,3kcal/mol
PP 2P ΔGº’ = -9 kcal/mol
ΔGº’total = -16,3 kcal/mol

P P P
Adenozin trifosfat
(ATP)
+ H2O

+H2O P
P + P P
Adenozin monofosfat
P
(AMP)
 Hidroliza ATP la ADP
- are loc atunci cînd variaţia energiei libere a reacţiei
endergonice din cuplaj este mai mică de 7,3kcal/mol

Reacţia catalizată de hexokinază; cele 2 jumătăţi de reacţie

sunt:
ATP + H2O  ADP + Pi Go' =  kcal/mol
Pi + glucoză  glucozo-6-P + H2O Go' < +7,3 kcal/mol
Cuplaj:
ATP + glucose  ADP + glucozo-6-P Go' < 0 kcal/mol
(OBS. FACULTATIVA Structura centrului activ al enzimei –
cavitate hidrofoba-, care exclude H2O, previne reactiile hidrolitice
individuale, in timp ce favorizeaza reactia cuplata.)
 II. Hidroliza ATP la AMP
- are loc atunci cînd variaţia energiei libere a reacţiei endergonice
din cuplaj este mai mare de 7,3kcal/mol
Reacţia de activare a acizilor graşi
RCOOH + CoASH RCO~SCoA Go' > +7,3kcal/mol

ATP + H2O AMP + PPi

PPi + H2O 2 Pi Go' = - 15,3 kcal/mol

Reactia globala:
RCOOH + ATP + CoASH RCO~SCoA+ AMP + 2 Pi
Go' < 0 kcal/mol (spontana)
 De ce nu se hidrolizeaza
ADP la AMP?

• Nu exista enzima corespunzatoare in

organism
De ce hidroliza legaturilor de tip anhidrida
din ATP si PPi are o valoare mare a ΔG?
 Stabilizarea prin rezonanta (delocalizarea electronilor p-π)
a produsilor de hidroliza este mai puternica decit in cazul
compusului ca atare.

 Repulsia electrostatica intre atomii de oxigen incarcati negativ

ai gruparilor fosfat favorizeaza separarea gruparilor fosfat (prin
reactia de hidroliza a ATP se reduce nr. sarcini negative de la 4
pt ATP la 3 pt ADP).

 Prezenta ioni Mg2+ in celule: afinitatea ADP pt Mg2+ este de

6 ori mai mare decit afinitatea ATP.
 Intrebare:
• ATP nu contine:
1. Legatura de tip anhidrida
2. Legatura esterica
3. Legatura N-glicozidica
4. Legatura tioesterica
5. Grupe hidroxil de tip alcool secundar
 Care sunt modalitatile
de folosire a energiei legaturii macroergice din
dinucleotide?

REACTIILE CATALIZATE DE ENZIMELE:

Adenilat kinaza
 Nucleozid difosfosfat kinaza
 Adenilat kinaza AK (Miokinaza)
interconverteste nucleotidele cu adenina
• ATP + AMP 2 ADP
AK este prezenta in majoritatea celulelor.

• Furnizeaza ADP, care este substratul pentru sinteza ATP (ex. sub actiunea
ATP sintazei mitocondriale),
CIND? In conditiile in care exista reactii metabolice in cadrul carora ATP-ul
este defosforilat la AMP.

• Furnizeaza AMP, care este activator alosteric pentru enzimele catabolice,

CIND? In conditiile in care exista depletie celulara de ATP, exista in exces
ADP. Reactia AK, parcursa de la dreapta la stanga permite cresterea
concentratiei de AMP.
AMP, via enzime catabolice activate, conduce la generarea crescuta de ATP.

• Reactia AK este o sursa minora temporara de ATP, permitind gruparilor

fosfat macroergice din ADP sa fie utilizate pentru sinteza directa de ATP.
 NUCLEOZID DIFOSFAT KINAZA (NuDiKi)

NuDiKi echilibreaza continutul de grupari fosfat

macroergice ~P intre diferitele clase de nucleotide, in
functie de necesitatile celulei, ex. pentru sinteza ADN &
ARN.
NuDiKi catalizeaza reactii reversibile de tipul:

ATP + GDP  ADP + GTP,

ATP + UDP  ADP + UTP, etc.
ALTE TIPURI DE CUPLAJ
PROCESE EXERGONICE-
PROCESE ENDERGONICE
 FOLOSIREA ENERGIEI DIN ATP
PT LUCRU MECANIC (MISCARE)

ATP –induce modificari conformationale in miozina

Miozina are functie de ATP-aza
 Caz clinic-discutii
Inima este un specialist
in transformarea ATP in lucru mecanic
• Cea mai frecventa cauza de IMA este ateroscleroza si
blocarea aa coronariene. Scaderea fluxului de singe scade
productia de ATP in celula cardiaca si celula moare.

• Fiecare bataie cardiaca foloseste aproximativ 2% din ATP-

ul cardiac.

• Daca inima nu e capabila sa regenereze ATP-ul, tot ATP-

ul din inima e hidrolizat in mai putin de 1 minut.

• Lipsa aportului de singe si O2 adecvat a fost cauza

incapacitatii inimii d-nei Cora de a mai regenera ATP.
 Cuplarea energetica in transportul
ionilor

Transportul ionilor poate fi ADP + Pi

cuplat cu o reactie chimica,
ex. Hidroliza sau sinteza ATP. S1 S2

ATP
Side 1 Side 2
 ADP + Pi ADP + Pi

+ +
S1 S2 H 1 H 2

Transport Sinteza
activ ATP ATP ATP

2 situatii
Transport activ: Hidroliza spontana a ATP (G <0)
este cuplata cu (sustine energetic) fluxul ionic contra
gradient (G>0).
Sinteza ATP: Fluxul H+ spontan conform
gradientului de concentratie (G <0) este cuplat
(sustine energetic) sinteza ATP (G>0).
Rinichii si creierul folosesc ATP
pentru transport ionic
• Rinichi- pentru
economisire principii
filtrate reutilizabile

• Creierul- pentru
mentinerea gradientului
ionic transmembranar
necesar transmiterii
impulsului nervos
 Compusi macroergici versus
Compusi fosfageni
• Compusi fosfageni: Forme de depozitare a gruparilor
fosfat bogate energetic, capabili sa actioneze ca donori de
grupari fosfat ~P catre ADP, astfel regenerind rapid ATP

• Compusi macroergici: Hidroliza compusilor macroergici

elibereaza o cantitate de energie libera de cel putin
7,3kcal/mol (IΔGI>7,3 kcal/mol)

• OBS. Exista compusi macroergici care nu sunt fosfageni!

 Variatia energiei libere standard
in cazul unor compusi organofosforici
Compus Go' hidroliza, kcal/mol
Fosfoenolpiruvat (PEP) 
Carbamoil fosfat 
1,3-Bifosfoglicerat 
Fosfocreatina 
Acil-SCoA 
ATP (hidrolizat la ADP) 
ATP (hidrolizat la AMP) 
Pirofosfat 
Glucozo-1-fosfat 
Glucozo-6-fosfat 
AMP 
Glicerol-3-fosfat 
 COMPUSI MACROERGICI

O O O O O O
C C C
ADP ATP
C OPO32 C OH C O
+
CH2 H CH2 CH3
PEP enolpiruvat piruvat

Fosfoenolpiruvatul (PEP), implicat in sinteza ATP.

 COMPUSI
O CH3
MACROERGICI H
O

O P N C N CH2 C
Fosfocreatina O
 +
(creatinfosfat): musculatura O NH2
scheletica, inima, fosfocreatina
spermatozoizi, creier
Creatin Kinaza catalizeaza reactia reversibila:  
Fosfocreatina + ADP  ATP + creatina
(Creatina=acidul N-metil guanidinacetic)
Rolurile fosfocreatinei
-Sursa de ATP in cursul contractiei musculare
-Depozit de ~P
- transport ~P intre diferitele compartimente ale celulei .
 O

Coenzyme A-SH + HO C R
COMPUSI
MACROERGICI
NONFOSFAGENI
O

Coenzyme A-S C R + H2O

In contrast cu esterii fosforici, tioesterii au o valoare

negativa a G pentru hidroliza foarte mare.
Spontaneitatea scindarii legaturii tioesterice este esentiala
pentru rolul coenzimei A de acyl group carrier.
Esteri fosforici cu valori negative dar <7,3kcal/mol
la hidroliza
NH2

N
N

Legatura esterica
O O O N N
adenina
-O P O P O P O CH2
O
O- O- O- H H
riboza
H H
ATP OH OH

legatura esterica dintre prima grupare fosfat si 5OH al

ribozei din ATP.
Esteri fosforici cu valori negative dar <7,3kcal/mol
la hidroliza
O
6 CH O P OH CH 2 OH
2

OH
5
O HO CH O
H H
H
4 1 CH 2 O P O
OH H
OH OH
3 2 O
H OH glicerol-3-fosfat
glucozo-6-fosfat
AMPc este un compus care hidrolizeaza usor cAMP NH2
conform reactiei (catalizata de
fosfodiesteraza): N
N
cAMP  5'-AMP
DE CE? N N
deoarece exista constringeri sterice in cadrul
ciclului. H2 O
5' C 4'
H H 1'
CE IMPORTANTA ARE ACEASTA O
LABILITATE A AMPc LA HIDROLIZA? H 3' 2' H
P O OH
Labilitatea AMPc la hidroliza il face un O
semnal celular tranzitoriu excelent. O-
Enumerati compusii organofosforici care au ΔG<0
si precizati rolurile lor:

 Transfer sau depozit energetic

ATP, PPi, creatinfosfat

 Transfer de grupari chimice

ATP, Acil-CoA

 Semnal tranzitoriu
AMPc
 Generarea/sinteza ATP
I. Conditii anaerobioza
– Lipsa O2
– Fosforilare la nivel de substrat
1) 2 reactii in glicoliza
3) 1 reactie in ciclul Krebs
II. Conditii de aerobioza
– prezenta O2
– Fosforilare oxidativa
 Fosforilare la nivel de substrat
-glicoliza-

1,3-Bifosfoglicerat
  ADP
Fosfoglicerat kinaza ATP
3-fosfoglicerat
Fosforilare la nivel de substrat in
glicoliza:
reactia catalizata de fosfogliceratkinaza
Fosforilare la nivel de substrat in glicoliza:
reactia catalizata de piruvatkinaza

O O O O O O
C C C
ADP ATP
C OPO32 C OH C O
+
CH2 H CH2 CH3
PEP enolpiruvat piruvat
 Fosforilare la nivel de substrat in
ciclul Krebs:
reactia catalizata de succinilCoA kinaza

succinil~ CoA + GDP + Pi succinat + GTP + CoASH