Echilibrul Chimic

1
 Echilibrul

Echilibrul este:
-dinamic;
-mobil – poate fi deplasat într-o parte sau alta modificând
factorii exteriori;
-reversibil – poate fi atins din ambele sensuri;
-starea cea mai stabilă având în condiţiile date de energie
minimă şi stabilitate maximă.

2
1. Legea acţiunii maselor (Gulberg-Waage 1863)
v
→ 2HI , la echilibru: v
H2 + I2 ← =v
2
k[H 2 ][I 2 ] = k[HI]
2
k [HI]
=K=
k [H 2 ][I 2 ]
Pentru reactia generala:

aA + bB(g) pP + qQ
[P ] p [Q]q
Expresia constantei de echilibru este: Kc =
[A]a [B]b
unde Kc este constanta de echilibru. 3
 Relaţţia matematic
Rela matematică
ă dintre Kp, Kc şi Kx
ni ni
pi = xi i p = RT = ⋅ p = ci RT
V  ni
(p + r) – (a + b) = ∆υ

∆υ
 p   RT 
∆υ
Kp = Kx p = Kc (RT) = Kn 
. ∆υ . ∆υ
 = Kn  
 n   V 
 i 

4
 Echilibrul chimic în sisteme omogene
(gaze, lichide)

Gaze perfecte:
aA(g) + bB(g) ⇌ pP(g) + rR(g)
0
µi = µ i (T) + RT ln p i
p r
p ⋅ p
∆r G T = ∆r G 0T + RT ln aP Rb
pA ⋅ pB
La echilibru ∆r G T = 0, de unde rezultă că:

p pP ⋅ p rR
∆r G 0T = - RT ln a b = - RT lnKp
pA ⋅ pB
5
 Echilibrul chimic eterogen

CaCO3(s) CaO(s) + CO2(g)

p Cao ⋅ p CO 2
Kp = = p CO2
p Caco3

Mărimile caracteristice echilibrului chimic

Compoziţia de echilibru: ni, xi, pi, ci, %Vi, %mi
dn i
Avansarea reacţiei: dλ =
± υi
ni λ
n i0
dn i = ± υ i  dλ
0
6
7
Conversia de reacţie

∆n A n 0A − n A
ξ= 0 =
nA n 0A

Randamentul reacţiei η
n p,format (obt ) m p,format
η = =
n p,calculat m p,calculat

8
 Deplasarea echilibrului chimic.
chimic.
Principiul Le Châtelier
Când asupra unui sistem aflat în echilibru termodinamic se
exercită o constrângere, rezultă că echilibrul se deplasează în aşa
fel încât să se diminueze constrângerea. La modificarea uneia
dintre variabilele de stare, echilibrul se deplasează astfel încât să
se reducă la minimum modificarea provocată.

• La creşterea concentraţiei unei substanţe, într-un sistem, echilibrul

chimic se deplasează astfel încât această concentraţie să se micşoreze,
deci se favorizează procesul de consumare, diluare a substanţei
respective.
• Creşterea presiunii deplasează echilibrul spre formarea compuşilor
cu volum mai mic, respectiv în sensul formării unui număr mai mic
de moli. Presiunea nu influenţează echilibrul chimic atunci când nu
are loc variaţia numărului de moli.
• Creşterea temperaturii favorizează reacţia care consumă căldură
(procesul endoterm).
9
 Echilibre acido – bazice
+ −
2H 2 O ⇌ H 3O + OH H 2 O ⇌ H + + OH −

K=
[H ] [OH ]
+ −

[H 2 O]
PH2O =  H +  OH −  = 10−14

se numeşte produs ionic al apei şi are o valoare constantă (10-14) la

P
H2O temperatura de 25°C.
+ 1
pH = − lg[H ] = lg +
[H ]

10
Calculul pH-ului
în soluţii
acide, bazice şi
săruri

11
12
 Calculul pH-
pH-ului în soluţii tampon

Soluțiile tampon sunt soluții cu mai multe componente ce prezintă

proprietatea de a-și menține constantă valoarea pH-ului atunci când se
adaugă volume limitate baze sau acizi. Astfel de cupluri sunt
reprezentate de:
• un acid slab și baza sa corespondentă: CH3COOH/CH3COO-,
CO2/HCO3-H3PO4/H2PO4-
• o bază slabă și acidul său corespondent (NH3/NH4+).

c acid
[H ]+
= Ka ⋅
c sare pH = pK a − lg
c acid
c sare

13
 Echilibre de solubilitate
AgCl(s) ⇌ Ag + ( aq ) + Cl −( aq )

Ps = c Ag + ⋅ c Cl − = produs de solubilitate (sau produs ionic)

2 2
Ps = c = S ; S= P
Ecuaţia generală pentru un electrolit AmBn este:

PS
Ps = (c A ) (c B )
m n
S = m+n m n
m ⋅n

14