Teste Totalizarea 1

Varianta 1
Treceţi de la ecuaţia primei legi a termodinamicii pentru gazele reale dQ = ldV + CVdT la ecuaţia
primei legi a termodinamicii pentru gazele ideale.
Teste complement simplu
1. Ecuaţia variaţiei de entropie pentru gazele ideale într-un proces izocor (V-const) este:
A. Δ S = RT lnT1/T2 D. Δ S = CV ln T2/T1
B. Δ S = RT ln T2/T1 E. Δ S = CP ln T1/T2
C. Δ S = CP ln T2/T1
2. Legătura dintre entalpia şi energia internă poate fi reprezentată prin ecuaţia:
A. U = H + PV D. H = U - PV
B. H = U + PV E. PV = U - H
C. U = H – PV
3. În sistemele închise aflate în condiţii izobar - izoterme energia Gibbs (G):
A. în procesul reversibil scade D. în procesul reversibil nu se schimbă
C. în procesul reversibil creşte E. în procesul ireversibil nu se schimbă
D. în procesul ireversibil creşte
∂G
4.
( )
Egalitatea ∂ P T = V arată că:
A. la mărirea temperaturii cu o unitate valoarea energiei Gibbs scade cu V unităţi
B.la micşorarea temperaturii cu o unitate valoarea energiei Gibbs scade cu V unităţi
C.la micşorarea temperaturii cu o unitate valoarea energiei Gibbs creşte cu V unităţi
D. la micşorarea presiunii cu o unitate valoarea energiei Gibbs creşte cu V unităţi
E. la mărirea presiunii cu o unitate valoarea energiei Gibbs creşte cu V unităţi.
5. Funcţia caracteristică (F) pentru procesele ireversibile se exprimă prin următoarea ecuaţie:
A. dF > TdS – PdV D. dF < -SdT - PdV
B. dF < TdS + VdP E. dF < -SdT + VdP
C. dF > -SdT + PdV
6. Potenţialul chimic se exprimă prin următoarea ecuaţie:
∂ Hi
A. μ i =
∂ Hi
( )
∂ ni P,V ,n
D. μ i =
( ) ∂ ni V ,S ,n
∂ Hi ∂ Hi
B. μ i =
( ) ∂ ni V ,T , n
E. μ i =
( ) ∂ ni P,S ,n
∂ Hi
C. μ i= P,T ,n( ) ∂ ni
7. Constanta de echilibru KP a reacţiei 2 SO2 + O2 = 2 SO3 exprimată prin presiunile parţiale de echilibru are următoarea
expresie:
p( SO 3 ) 2
p (SO 2 )+ p (O 2 )
A. KP = p( SO 2 )⋅p (O 2 ) D. KP =
2
p ( SO 3 )
2
p ( SO 3 ) p2 (SO 2 )⋅p(O2 )
B. KP =
2 2
p ( SO 2 )⋅p (O2 ) E. KP = p2 ( SO3 )
2
p ( SO3 )
2
C. KP = p (SO 2 )⋅p(O2 )
8. Ridicarea presiunii duce la deplasarea echilibrului reacţiei 2CO2 ⇔ 2CO +O2:
A. în dreapta D. în stînga
B. în dreapta, apoi în stînga E. în direcţia formării produşilor de reacţie.
C. în stînga, apoi în dreapta
9. Cunoscînd entalpiile de formare a substanţelor iniţiale şi finale, efectul termic al reacţiei de ardere se calculează după
formula:
A. ΔH ardere = ∑ ( ν ΔH )
ardere finale -∑ ( ν ΔH ) ardere iniţiale
E. ΔH ardere = ∑ ( ν ΔH ) - ∑ ( ν
ardere iniţiale
ΔH )
formare finale
F. ΔH formare = ∑ ( ν ΔH ) - ∑ ( ν
formare iniţiale
ΔH )
formare finale
G. ΔH ardere = ∑ ( ν ΔH )
formare finale - ∑ ( ν ΔH )
formare iniţiale
E. ΔH ardere = ∑ ( ν ΔH )
formare iniţiale - ∑ ( ν ΔH )
formare finale
10. Ca funcţie de stare poate fi:
A. temperatura D. energia internă
H. presiunea E. volumul
C. masa
Teste complement multiplu
1. Termodinamica este ştiinţa care studiază:

A. transformările energiei dintr-o formă în alta
B. trecerea energiei dintr-o parte a sistemei în altă parte
C. efectele energetice însoţite de diferite procese fizice şi chimice
D. dependenţa efectelor energetice de condiţiile decurgerii proceselor
E. posibilitatea şi limita decurgerii proceselor spontane în condiţiile cercetate
2. Dependenţa efectului termic al unei reacţii chimice de temperatură se exprimă prin semnul valorii Δ CP:
∂ ΔH
A. la Δ CP>0 mărimea
( )
∂T P
>0
, adică cu creşterea lui T efectul termic al reacţiei creşte
B. la Δ CP > 0 mărimea
( ∂∂ΔHT ) <0
P , adică cu creşterea lui T efectul termic al reacţiei scade
∂ ΔH
C. la Δ CP < 0 mărimea ( )
∂T P
<0
, adică cu creşterea lui T efectul termic al reacţiei scade
D. la Δ CP < 0 mărimea
( ∂∂ΔHT ) > 0
P , adică cu creşterea lui T efectul termic al reacţiei creşte
E. la Δ CP = 0 mărimea
( ∂∂ΔHT ) =0
P , adică efectul termic al reacţiei nu depinde de temperatură
3. Ecuaţiile lucrului de dilatare a unui mol de gaz perfect în procesul izoterm (T-const) au următoarele expresii:
A. AT = CP(T2 - T1) D. AT = RT ln (P1 / P2)
B. AT = P (V2 - V1) E. AT = V (P2 - P1)
C. AT = RT ln(V2 / V1)
4. Energia Gibbs (G) se leagă cu entalpia prin ecuaţiile:
A. H = G + TS D. G = H + TS
B. H = G – TS E. G = H - TS
C. TS = H – G
5. La parametrii de stare ai sistemei se referă:
A. presiunea D. concentraţia
B. entalpia E. entropia
C. temperatura
6. Legea a doua a termodinamicii studiază:
A. efectele calorice ale reacţiilor chimice şi biochimice D. starea de echilibru din sistem
B. procesele spontane E. noţiunea de entropie
C. probabilitatea realizării reacţiilor chimice şi biochimice
7. Entalpia reprezintă:
A. variaţia energiei interne a sistemului termodinamic D. funcţia de stare a sistemului termodinamic
B. conţinutul caloric al sistemului termodinamic E. variaţia energiei Gibbs
C. energia liberă Gibbs
8. Către parametrii extensivi ai sistemei se referă:
A. masa D. energia internă
B. capacitatea calorică E. presiunea
C. temperatura
9. Funcţiile caracteristice pentru procesele reversibile se exprimă prin ecuaţiile:
A. dU = TdS – PdV D. dH = TdS + PdV
B. dU = SdT – PdV E. dH = TdS + VdP
C. dU = SdT + VdP
10. Entropia caracterizează:
A. direcţia de desfăşurare a reacţiilor chimice şi biochimice
B. gradul de dezordine din sistem
C. gradul de transformare a reactanţilor în produşii de reacţie
D. devine egală cu zero la temperatura zero absolut
E. starea de echilibru din sistem.
Problemă
Randamentul (%) a unei maşini termice ideale care primeşte vapori la temperatura de 2500C şi îi elimină la temperatura de
400C este egal cu:
A. 90,82 D. 103,19
B. 23,71 E. 4,83
C. 40,15
Varianta 2
Treceţi de la ecuaţia primei legi a termodinamicii pentru gazele reale dQ = hdP + CPdT la ecuaţia
primei legi a termodinamicii pentru gazele ideale.
1. Ecuaţia variaţiei de entropie pentru gazele ideale într-un proces izobar (P-const) este:
A. Δ S = CV ln T2/T1 D. Δ S = CP ln T2/T1
B. Δ S = RT ln T2/T1 E. Δ S = RT ln T1/T2
2. Legătura dintre energia Gibbs (G) şi energia Helmholtz (F) poate fi exprimată prin următoarea ecuaţie:
A. G = U – F D. G = F - H
B. G = F – PV E. G = F - U
C. G = F + PV
3. Într-o sistemă izolată în care decurg procese ireversibile fără comunicarea unei energii din exterior entropia:
A. scade D. creşte
B. scade, apoi creşte E. nu se schimbă
C. creşte, apoi scade
4. Egalitatea
( ∂∂VF ) =−P
T arată că:
A. la micşorarea volumului cu o unitate valoarea energiei Helmholtz scade cu P unităţi
B. la micşorarea volumului cu o unitate valoarea energiei Helmholtz creşte cu P unităţi
C. la creşterea volumului cu o unitate valoarea energiei Helmholtz scade cu P unităţi
D. la creşterea volumului cu o unitate valoarea energiei Helmholtz creşte cu P unităţi
E. la creşterea temperaturii cu o unitate valoarea energiei Helmholtz scade cu P unităţi.
5. Funcţia caracteristică (H) pentru procesele reversibile se exprimă prin următoarea ecuaţie:
A. dH = SdT + VdP D. dH = SdT - PdV
B. dH = TdS + VdP E. dH = TdS - VdP
C. dH = SdT – VdP
∂U i ∂U i
A. μ i =
( )
∂ ni P,V ,n
D. μ i =
( )
∂ ni V ,T ,n
∂U i ∂Ui
B. μ i =
( )
∂ ni P,T ,n
E. μ i =
( )
∂ ni P,S,n
∂U i
C. μ i =
( )
∂ ni
V ,S,n
7. Ecuaţia care exprimă legătura dintre KP şi KC a reacţiei 2CO2 ⇔ 2CO+O2 are următoarea expresie:
A. KP = KC(RT)5 D. KP = KC(RT)2
B. KP = KC(RT)4 E. KP = KCRT
C. KP = KC(RT)3
8. Către parametrii intensivi ai sistemei se referă :
A. volumul D. entalpia
B. capacitatea termică E. temperatura
C. energia internă
9. În rezultatul integrării aproximative a ecuaţiei izobarei se obţine:
ΔH T 1 −T 2 K1 ΔH 1 1
A. ln K1 = ln K2 +
(
R T 1⋅T 2 ) D. ln K2 =
( )−
R T1 T2
ΔH T 2 −T 1 K2 ΔH 1 1
B. ln K2 = ln K1 +
(
R T 1⋅T 2 ) E. ln K1 =
(
R T
−
T )
2 1
ΔH T 2 −T 1
C. ln K1 = ln K2 +
(
R T 1⋅T 2 )
10. Efectul termic al reacţiei de formare, dacă sunt cunoscute entalpiile de formare a substanţelor iniţiale şi finale, se
calculează după ecuaţia:
A. ΔΗ formare
∑ (ν
= ΔΗ )
formare finale -∑ (ν ΔΗ )
formare iniţiale
B. ΔΗ formare = ∑ ( ν ΔΗ )
formare iniţiale - ∑ ( ν ΔΗ )
formare finale
C. ΔΗ formare = ∑ ( ν ΔΗ )
ardere iniţiale - ∑ ( ν ΔΗ )
ardere finale
D. ΔΗ formare = ∑ ( ν ΔΗ )
ardere finale - ∑ ( ν ΔΗ )
ardere iniţiale
E. ΔΗ ardere = ∑ ( ν
ΔΗ formare)finale - ∑ ( ν
ΔΗ formare)iniţiale
1. Schimbul de energie dintre sistemă şi mediul înconjurător are loc sub formă de:
A. energie internă D. entalpie liberă
B. căldură E. lucru
C. energie liberă
2. Legea a doua a termodinamicii determină:
A. care procese la P, T, C date vor decurge spontan
B. cantitatea de lucru necesară pentru efectuarea procesului
C. cantitatea de lucru care poate fi obţinută
D. direcţia decurgerii proceselor spontane
E. limita decurgerii proceselor spontane
3. Care schimbări ale temperaturii şi presiunii duc la deplasarea echilibrului chimic în dreapta pentru reacţia
4HCl(g) + O2(g) = 2H2O(g) + Cl2(g) Δ H = -113.3 kJ
A. ridicarea presiunii D. scăderea presiunii
B. ridicarea temperaturii E. ridicarea temperaturii şi micşorarea presiunii
C. scăderea temperaturii
4. Energia Gibbs (G) pentru sistemele închise în condiţiile izobar-izoterme:
A. în procesul reversibil nu se schimbă D. în procesul ireversibil scade
B. în procesul reversibil creşte E. în procesul ireversibil creşte
C. în procesul reversibil scade
5. Valoarea potenţialului chimic depinde de :
A. natura substanţei D. temperatură
B. starea de agregare a substanţei E. concentraţie
C. presiune
6. Funcţiile caracteristice pentru procesele reversibile şi ireversibile se exprimă prin ecuaţiile:
A. dU ¿ TdS – PdV D. dF ¿ SdT -PdV
B. dU ¿ TdS +PdV E. dU ¿ SdT + VdP
C. dH ¿ TdS + VdP
0
298
7. Valoarea standardă a energiei Helmholtz ( ΔF ) pentru reacţiile chimice se calculează după ecuaţiile:
0 0 0
298 298 298
A. ΔF = ΔU - 298⋅ΔS
0 0 0
298 298 298
B. ΔF = ΔU - TΔS
0
0 0
C. ΔF 298
= ∑ ( νΔG 298 ) fin - ∑ ( νΔG 298 ) in
0
0 0
D. ΔF 298
= ∑ ( νΔG 298 ) in - ∑ ( νΔG 298 ) fin
0
0 0
E. ΔF 298
= ∑ ( νΔG 298 )
fin +
∑ ( νΔG 298 ) in
8. La parametrii extensivi ai sistemei se referă:
A. volumul D. entalpia
B. presiunea E. entropia
C. masa
9. Energetica reacţiilor chimice poate fi caracterizată cu ajutorul:
A. valorilor entalpiilor lor D. vitezei de reacţie
B. entropiilor lor E. constantelor de echilibru
C. energiei libere Gibbs
10. La parametrii intensivi ai sistemei se referă:
A. masa D. densitatea
B. volumul E. entropia
C. presiunea
Problemă
La vaporizarea a 90 g apă la 1000C energia internă a crescut cu 188,1 kJ. La volumul specific al vaporilor de apă egal cu 1,699
l/g şi presiunea egală cu 1,0133 x 105 N/m2 căldura molară de vaporizare a apei (kJ/mol) este egală cu:
A. 131,72 D. 103,81
B. 40,72 E. 59,63
C. 80,53
Varianta 3
Reieşind din ecuaţiile primei legi a termodinamicii deduceţi că CP – CV = R.

1. Ecuaţia variaţiei de entropie pentru sistemul care conţine n moli de gaz ideal la parametrii de stare V şi T se scrie în felul
următor:
A. Δ S = nRT ln V2/V1 + nRT ln T2/T1 D. Δ S = nR ln V2/V1 + nCV ln T2/T1
B. Δ S = nR ln V1/V2 + nR ln T2/T1 E. Δ S = R ln V2/V1 + CV ln T2/T1
C. Δ S = nR ln V2/V1 + nR ln T1/T2
2. Legătura dintre energia internă şi energia Helmholtz (F) a sistemului se exprimă astfel:
A. F = U – PV D. U = F - TS
B. F = U + PV E. F = U - TS
C. F = U + TS
3. În sistemele închise aflate în condiţii izobar - izoterme energia Gibbs (G) :
A. în procesul ireversibil creşte D. în procesul reversibil creşte
B. în procesul ireversibil nu se schimbă E. în procesul ireversibil scade
4. Egalitatea
( ∂∂TF )
V = - S arată că :
A. la micşorarea volumului cu o unitate valoarea energiei Helmholtz scade cu S unităţi
B. la creşterea volumului cu o unitate valoarea energiei Helmholtz creşte cu S unităţi
C. la micşorarea temperaturii cu o unitate valoarea energiei Helmholtz scade cu S unităţi
D. la creşterea temperaturii cu o unitate valoarea energiei Helmholtz scade cu S unităţi
E. la creşterea temperaturii cu o unitate valoarea energiei Helmholtz creşte cu S unităţi
5. Funcţia caracteristică (U) pentru procesele ireversibile se exprimă prin următoarea ecuaţie:
A. dU < TdS + PdV D. dU > TdS - PdV
B. dU > TdS + PdV E. dU < SdT – PdV.
C. U < TdS – PdV
∂ Fi ∂ Fi
A. μ i =
( )
∂ ni P ,T ,n
D. μ i =
( )
∂ ni P,S ,n
∂ Fi ∂ Fi
B. μ i =
( )
∂ ni T ,V ,n
E. μ i =
( )
∂ ni P ,V ,n
∂ Fi
C. μ i =
( )
∂ ni
V ,S,n
7. Coborîrea temperaturii unei reacţii exoterme duce la deplasarea echilibrului:

A. în direcţia formării substanţelor iniţiale D. în dreapta, apoi în stînga
B. în stînga E. în stînga, apoi în dreapta
C. în direcţia formării produşilor de reacţie
8. Ecuaţia izotermei pentru reacţia H2 + Br2 ⇔ 2 HBr (toate substanţele se consideră gaze ideale) se scrie astfel:
2 2
P ( HBr ) P ( HBr )
A. ΔG = RT ln P( H 2 )⋅P( Br 2 ) - lnKP D. ΔG = RT lnKP -RT ln P( H 2 )⋅P( Br 2 )
2 2
P ( HBr ) P ( HBr )
B. ΔG = ln P( H 2 )⋅P( Br 2 ) - RT lnK P E. ΔG = RT ln P( H 2 )⋅P( Br 2 ) - RT lnK P
P( H 2 )⋅P( Br 2 )
C. ΔG = RT ln P ( HBr )
2
- RT lnKP
9. Ca funcţie de stare poate fi :
A. entalpia D. temperatura
B. presiunea E. potenţialul chimic
C. densitatea
10. Ecuaţia care arată legătura dintre constanta echilibrului chimic exprimată prin concentraţiile molare la echilibru (K C) şi
constanta echilibrului chimic exprimată prin fracţiile molare ale componenţilor (KX) se scrie astfel:
− Δν − Δν
P RT
A. KC = KX
( )
RT D. KC = KX
( )
P
Δν
RT RT
− Δν
B. KC = KX
( )
P E. KX = KC
( ) P
Δν
C. KC = KX
( RTP )
A. temperatura D. concentraţia
B. presiunea E. densitatea
C. potenţialul chimic
2. Randamentul maşinii termice a ciclului Carnot se exprimă prin ecuaţiile:
T 2 −T 1
A. η = A / Q1 D. η = T1
Q 1 −Q 2 T 1 −T 2
B. η = Q1 E. η = T1
Q 2 −Q 1
C. η = Q1
3. Potenţialele termodinamice (energia Gibbs şi energia Helmholtz):
A. sunt funcţii de stare
B. nu sunt funcţii de stare
C. depind de natura substanţelor care participă în reacţia chimică
D. depind de masa substanţelor care participă în reacţia chimică
E. depind de temperatură
4. Ecuaţia care ne arată legătura dintre constanta echilibrului chimic exprimată prin presiunile parţiale de echilibru (K P) şi
constanta echilibrului chimic exprimată prin concentraţiile molare (K C), se exprimă în felul următor:
A. KC = KP (RT) Δν D. KC = KP / (RT) −Δν
B. KP = KC (RT) −Δν E. KP = KC (RT) Δν
C. KC = KP (RT) −Δν
5. Valoarea variaţiei entalpiei:
A. poate fi măsurată experimental
B. nu poate fi măsurată experimental
C. poate fi calculată teoretic
D. poate fi determinată cu ajutorul ecuaţiei lui Arrhenius
E. poate fi calculată cu ajutorul ecuaţiei lui Boltzman
6. Legea a II a termodinamicii afirmă că:
A. energia de activare a reacţiilor chimice depinde de concentraţia reactanţilor
B. în procesele ireversibile entropia creşte
C. în procesele reversibile entropia rămîne constantă
D. în procesele spontane entalpia se micşorează
E. reacţiile spontane sunt însoţite de variaţia entropiei
7. Toate reacţiile chimice pot fi clasificate în reacţii:
A. ireversibile
B. reversibile
C. care decurg fără variaţia gradului de oxidare a elementelor din substanţa chimică
D. care decurg cu variaţia gradului de oxidare a elementelor din substanţa chimică
E. de formare a compuşilor complecşi
8. Limitele decurgerii proceselor în sistema izolată sunt:
A. SU,V = Smax D. ( Δ S)U,V = 0
B. SU,V = Smin E. ( Δ S)U,V > 0
C. SU,V = 0
9. Creşterea entropiei este legată de :
A. creşterea mişcării haotice a moleculelor D. scăderea dezordinei
B. creşterea ordinei E. creşterea haosului
C. creşterea dezordinei
10. Scăderea presiunii duce la deplasarea echilibrului reacţiei 2SO2 + O2 ⇔ 2SO3:
A. în dreapta D. în dreapta, apoi în stînga
B. în stînga E. în direcţia formării substanţelor iniţiale.
Problemă
Reeşind din următoarele date
C + O2 = CO2; ΔH = -394,0 kJ/mol
H2 + 1/2O2 = H2O(l); ΔH = -285 kJ/mol
2C + 3H2 + 1/2O2 = C2H5OH; ΔH = -278,2 kJ/mol
s-a obţinut că la arderea etanolului după ecuaţia C2H5OH + 3O2 = 2CO2 + 3H2O s-a eliminat (kJ/mol)
A. +1364,9 D. –951,4
B. 58650,3 E. –1364,8
C. 10000,3
Varianta 4
Entalpia. Deduceţi relaţia dintre variaţia entalpiei şi a energiei interne.
1. Ecuaţia legii întîi a termodinamicii pentru gazele reale la parametrii de stare V şi T are următoarea expresie:
A. dQ = PdV + CV dT D. dQ = l dV + CP dT
B. dU = l dV + CP dT E. dQ = TdS
C. dQ = l dV + CV Dt
2. În sistemele izolate aflate în stare de echilibru termodinamic :
A. valoarea entropiei e minimă D. valoarea entropiei e mai mică ca zero
B. valoarea entropiei e maximă E. valoarea entropiei e mai mare ca zero
C. valoarea entropiei este egală cu zero
∂ Gi
A. μ i =
( )
∂ ni V ,S,n
D. μ i =
∂ Gi
( )
∂ ni P,T ,n
∂G i ∂ Gi
B. μ i =
( )
∂ ni V ,T , n
E. μ i =
( )
∂ ni P,V ,n
∂ Gi
C. μ i =
( )
∂ ni
P,S,n
4. Micşorarea presiunii duce la deplasarea echilibrului reacţiei 2CO2 ⇔ 2CO +O2 :

A. în dreapta
B. în stînga
C. în dreapta apoi în stînga
D. în stînga apoi în dreapta
E. în direcţia formării substanţelor iniţiale
A. entropia D. volumul
B. presiunea E. masa
C. entalpia
6. Randamentul ciclului Carnot se exprimă prin ecuaţia:
T 1 −T 2 Q 2 −Q 1
A. η = T2 D. η = Q1
T 2 −T 1 Q 1 +Q2
B. η = T1 E. η = Q1
Q1 −Q2
C. η = Q 1
7. Ecuaţia care arată legătura dintre energia Helmholtz (F) şi energia Gibbs (G) se scrie astfel:
A. G = F – PV D. G = F + TS - PV
B. G = F + PV E. G = F – TS
C. G = F – TS + PV
8. Probabilitatea termodinamică caracterizează:
A. starea de echilibru din sistemul termodinamic
B. numărul de particule a reactanţilor
C. numărul de modalităţi prin intermediul cărora poate fi realizată starea sistemului termodinamic
D. direcţia de desfăşurare a proceselor spontane
E. variaţia energiei libere Gibbs.
9. Entalpia reacţiilor de hidratare a substanţelor anhidre poate fi determinată cu ajutorul :
A. legii lui Raoult D. legii lui Hess
B. legii lui van't Hoff E. legii a doua a termodinamicii.
C. legii lui Ostwald
A. volumul D. temperatura
C. capacitatea termică
1. Criteriile posibilităţii şi direcţiei decurgerii proceselor în sistema izolată sunt:

A. (dS)U,V ¿ 0 D. (dS)U,V ¿ 0
B. (dS)U,V < 0 E. ( Δ S)U,V ¿ 0
C. (dS)U,V = 0
2. Ecuaţiile care arată legătura dintre entalpia şi energia internă a sistemei se scriu astfel:
A. H = U + PV D. U = H + PV
B. H = U – PV E. PV = H - U
C. U = H – PV
3. Energia Helmholtz (F) pentru sistemele închise în condiţiile izocor-izoterme:

A. creşte în procesul reversibil D. scade în procesul reversibil
B. nu se schimbă în procesul reversibil E. scade în procesul ireversibil
C. nu se schimbă în procesul ireversibil

A. dH = SdT + VdP D. dH = TdS - VdP
B. dH = TdS + VdP E. dF = -SdT -PdV
C. dF = SdT – VdP
5. Ecuaţiile care dau legătura dintre KP şi KC pentru reacţia 2CO2 ⇔ 2CO + O2 sunt:
A. KP = KC(RT)3 D. KC = KP (RT)2
B. KP = KC(RT) E. KC = KP (RT)-1
C. KP = KC(RT)2

A. presiunea D. energia Gibbs
B. volumul E. energia Helmholtz
7. Pentru sistemele închise aflate în condiţii izobar-izoterme energia Gibbs:

A. într-un proces reversibil creşte D. într-un proces ireversibil scade
B. într-un proces spontan scade E. are valoare minimă constantă
C. într-un proces reversibil scade
8. Legea întîi a termodinamicii studiază:

A. procesele reversibile D. procesele ireversibile
B. procesele izocore E. viteza reacţiilor chimice
C. procesele izobare
9. Căldura comunicată sistemului termodinamic se consumă:

A. la variaţia energiei interne a lui D. la variaţia energiei legăturii chimice
B. la variaţia entalpiei lui E. la variaţia energiei cinetice
C. la variaţia energiei de activare
10. Legile termodinamicii studiază:

A. energetica proceselor spontane
B. posibilitatea de realizare a reacţiilor chimice şi biochimice
C. starea de echilibru din sistem
D. direcţia de desfăşurare a reacţiilor chimice şi biochimice
E. viteza reacţiilor chimice
Problemă
Căldura (kJ) eliminată în rezultatul comprimării izoterme a 100 g de oxid de carbon (II) la temperatura de 0 0C de la 50 l pînă la
10 l este egală cu:
A. –8,3 D. +95,3
B. –2,4 E. +8,3
C. –95,3
Varianta 5
Deduceţi relaţia dependenţei entalpiei reacţiei de temperatură. Ecuaţia lui Kirchoff.
1. Ecuaţia legii întîi a termodinamicii pentru gazele reale la parametrii de stare P şi T are următoarea expresie:
A. dQ = l dV + CV dT D. dQ = h dP + CP dT
B. dQ = l dV + CP dT E. dQ = h dP + CV dT
C. dQ = h dV + CP dT
2. Funcţia caracteristică (G) pentru procesele reversibile se exprimă prin următoarea ecuaţie:
A. dG = -SdT + VdP D. dG = TdS + PdV
B. dG = -SdT – VdP E. dG = -SdT + PdV
C. dG = TdS + VdP

∂Ui ∂ Hi
A. μ i =
( )
∂ ni T ,V ,n
D. μ i =
( )
∂ ni P,T ,n
∂ Hi ∂ Gi
B. μ i =
( )
∂ ni P,S,n
E. μ i =
( )
∂ ni V ,S,n
∂ Fi
C. μ i=
( )
∂ ni S ,T ,n
4. Ridicarea presiunii duce la deplasarea echilibrului reacţiei 2SO2+02 ⇔ 2SO3:

A. în stînga D. în stînga apoi în dreapta
B. în dreapta apoi în stînga E. în direcţia formării substanţelor iniţiale.
C. în dreapta
A. volumul D. capacitatea termică
B. masa E. entropia
C. densitatea
6. Reversibilitatea termodinamică caracterizează:
A. starea sistemului D. masa substanţelor iniţiale
B. masa substanţelor finale E. calea decurgerii procesului
C. direcţia decurgerii procesului
7. Ecuaţia care arată legătura dintre energia internă a sistemului şi energia Helmholtz (F) se scrie astfel:
A. U = F - PV D. F = U - TS
B. U = F + PV E. U = F – TS
C. F = U + PV
8. Energia internă este o funcţie de S şi V. Variaţia energiei interne exprimată prin derivatele parţiale se scrie astfel:
∂U ∂U ∂U
A. dU = ∂( ) ( )
S P
dT +
∂V S
dV
D. dU =
∂U
( )
∂ S V
dS + ( )
∂V P
dV
∂U
B. dU =
( ∂U
∂S )
V
dS +(
∂V )
S
dV
E. dU =
( ∂∂US ) dS +( ∂∂VU ) dS
T S
C. dU =
( ∂U
∂S )P
dS+ (
∂U
∂V )
dV
V
9. Valoarea energiei Gibbs pentru o reacţie chimică este un număr negativ. Din punct de vedere termodinamic:
A. în această reacţie se va stabili echilibrul chimic
B. reacţia va decurge de la dreapta spre stînga
C. ea va decurge de la stînga spre dreapta
D. ea este imposibilă
E. ea va decurge numai la temperaturi înalte.

A. viteza de reacţie D. reacţii cu schimb de ioni
B. echilibre în soluţii de electroliţi slabi E. procese spontane.
C. procese termochimice
1. Legea întîi a termodinamicii se enunţă astfel:
A. energia unui sistem izolat este constantă
B. energia unui sistem deschis este constantă
C. perpetuum mobile de specia I este imposibil
D. energia nu dispare fără urmă şi nu apare din nimic
E. anumită formă de energie trece în altă formă de energie în cantităţi strict echivalente
2. Entropia a unui mol de substanţă aflată în starea de agregare neschimbată se calculează după ecuaţiile:
T
∫ C P dT
T
A. dS = dQ/T D. S = 0
T
T T
∫ C P dT
T Δ S = S0298+ 0
∫ C P dT
T
B. ST = S0298+ 298 E.
T
∫ dQ
C. ST = 0 T
3. Relaţiile sumare a legii întîi a termodinamicii şi a doua pentru procesele ireversibile sunt:
A. dU < TdS - dA D. TdS < dU + dA
B. dU > TdS + PdV E. TdS > dU + PdV
C. dA < TdS – dU
4. Potenţialele termodinamice F şi G caracterizează starea energetică a substanţei:
A. individuale D. individuale în starea gazoasă
B. individuale în starea lichidă E. în sistema multicomponentă
C. individuale în starea solidă
A. entalpia D. presiunea
B. temperatura E. energia Gibbs
C. entropia
A. capacitatea termică D. entalpia
B. densitatea E. concentraţia
C. entropia
7. Lucrul de dilatare în procesul izobar se calculează după ecuaţiile:
A. A = RT lnV2/V1 D. A = V(P2 – P1)
B. A = PΔV E. A = P(V2 – V1)
C. A = RT lnV1/V2
8. În rezultatul integrării aproximative a ecuaţiei izobarei obţinem:
K ΔH 1 1 ΔH T 1 −T 2
A.
ln 2
K1 = R T 1
( )
−
T 2 D.
ln K 1 =
ln K 2 +
(
R T 1⋅T 2 )
K1 ΔH 1 1 ΔH T 2 −T 1
B.
ln
K2 =
R (T
−
T )
1 2 E.
ln K 2 =
ln K 1 +
(
R T 1⋅T 2 )
K ΔH 1 1
C.
ln 2
K1 =
( )
−
R T2 T1
0
298
9. Valoarea standardă a energiei Gibbs ( ΔG ) pentru reacţiile chimice se calculează după ecuaţiile:
0
0 0
298
A. ΔG 298
= ∑ ( νΔG ) fin +
∑ (νΔG 298 ) in
0
0 0
B. ΔG 298
= ∑ ( νΔG 298 ) fin - ∑ ( νΔG 298 ) in
0
0 0
C. ΔG 298
= ∑ ( νΔG 298 ) in - ∑ ( νΔG 298 ) fin
0 0 0
298 298 298
D. ΔG = ΔH - TΔS
0 0 0
298 298 298
E. ΔG = ΔH - 298 ΔS
10. Criteriile decurgerii spontane a reacţiilor chimice la V = const şi T = const sunt:
A. Δ F>0 D. Δ F<0
B. ∑ μi dn i < 0 E. Δ F = 0
C. ∑ μi dn i > 0
Problemă
Căldura integrală de dizolvare a cristalohidratului de sulfat de cupru CuSO4 * 5H2O la temperatura de 200C este egală cu
+11,94 kJ/mol, iar căldura de hidratare a sării anhidre de sulfat de cupru la trecerea ei în cristalohidrat este egală cu -78,5
kJ/mol. Căldura integrală de dizolvare (kJ/mol) completă a sării anhidre de sulfat de cupru la 20 0C este egală cu:
A. –66,56 D. +90,44
B. –98,45 E. +45,71
C. +168,73
Varianta 6
Legea a treia a termodinamicii. Ecuaţia pentru calculul valorii absolute a entropiei în stare
gazoasă, lichidă şi solidă.
1. Ecuaţia legii întîi a termodinamicii pentru gazele ideale la parametrii de stare V şi T are următoarea expresie:
A. dQ = h dP + CP dT D. dQ = l dP + CV dT
B. dQ = l dV + CV dT E. dQ = P dV + CP dT
C. dQ = PdV + CV dT
2. Funcţia caracteristică (G) pentru procesele ireversibile se exprimă prin următoarea ecuaţie:
A. dG > -SdT + VdP D. dG < TdS - PdV
B. dG < -SdT + VdP E. dG > TdS + VdP
C. dG < -SdT + PdV
∂ Fi ∂Ui
A. μ i =
( )
∂ ni T ,V ,n
D. μ i =
( )
∂ ni S ,P,n
∂ Fi ∂ Hi
B. μ i =
( )
∂ ni P ,V ,n
E. μ i =
( )
∂ ni T ,P,n
∂ Gi
C. μ i= ( )
∂ ni
S ,V , n
4. Ridicarea temperaturii unei reacţii exoterme duce la deplasarea echilibrului:

A. în dreapta
B. în dreapta, apoi în stînga
D. în stînga
E. în stînga, apoi în dreapta

A. entalpia D. concentraţia
B. entropia E. volumul
C. energia internă
6. La funcţiile de stare a sistemei se atribuie:

A. temperatura D. energia Gibbs (G)
B. presiunea E. concentraţia
C. densitatea
7. Ecuaţia care exprimă legătura dintre efectele termice la procesele izobar şi izocor are următoarea expresie:
A. QP - QV = V Δ P D. QP = QV- Δ nRT
B. QP = QV- P Δ V E. QV = QP + Δ nRT
C. QP - QV = Δ nRT
8. Ecuaţia care arată legătura dintre energia Helmholtz (F) şi energia Gibbs (G) se scrie astfel:
A. G = F + PV - TS D. G = F – TS
B. G = F – PV + TS E. G = F + TS
C. G = F + PV
9. Ecuaţia care arată legătura dintre constanta echilibrului chimic exprimată prin presiunile parţiale de echilibru (K P) şi
constanta echilibrului chimic exprimată prin concentraţiile molare (K C) se scrie astfel:
A. KC = KP (RT) Δν D. KC = KP / (RT) - Δν
B. KP = KC (RT) - Δν E. KP = KC (RT) Δν
C. KP = KC / (RT) Δν
10. Sistemul termodinamic eterogen este:

A. un sistem închis
B. o soluţie nesaturată
C. un sistem care conţine cîteva faze
D. un sistem care-şi schimbă cu mediul înconjurător atît energia cît şi masa
E. un sistem cu o strictă valoare a entalpiei.
1. Legea întîi a termodinamicii:

A. nu ne arată direcţia decurgerii proceselor spontane
B. ne arată direcţia decurgerii proceselor spontane
C. pentru sistema izolată cere ca la petrecerea tuturor proceselor energia acestei sisteme să rămînă constantă
D. pentru sistemele închise cere ca la petrecerea tuturor proceselor energia acestei sisteme să rămînă constantă
E. pentru sistemele deschise cere ca la petrecerea tuturor proceselor energia acestei sisteme să rămînă constantă.
2. Relaţiile sumare a legii întîi şi a doua a termodinamicii pentru procesele reversibile se scriu astfel:
A. dU = TdS –dA D. dA = dQ + dU
B. dQ = dU + dA E. TdS = dU + dA.
C. dA = TdS –dU
3. Limitele decurgerii proceselor în sistema izolată sunt:

A. SU,V = Smax D. ( Δ S)U,V = 0
B. SU,V = Smin E. ( Δ S)U,V > 0
C. SU,V = 0
4. În sistema izolată entropia:

A. în procesul reversibil creşte D. în procesul ireversibil creşte
B. în procesul reversibil nu se schimbă E. în procesul ireversibil scade
A. dF ¿ -SdT + VdP D. dF ¿ -SdT -PdV
B. dU ¿ TdS – PdV E. dU ¿ TdS +VdP
C. dF ¿ TdS + VdP
6. Ridicarea presiunii duce la deplasarea echilibrului reacţiei 2SO2 + O2 ⇔ 2SO3:

A. în dreapta D. în direcţia formării substanţelor iniţiale
B. în stînga E. în stînga, apoi în dreapta.

A. volumul D. entropia
B. energia Helmholtz E. entalpia
C. temperatura

A. presiunea D. energia Gibbs
B. masa E. tempeartura
C. volumul
9. Potenţialele termodinamice (energia Gibbs şi energia Helmholtz) :

A. nu sunt funcţii de stare
B. sunt funcţii de stare
C. nu depind de temperatură
D. depind de temperatură
E. nu depind de natura substanţelor care participă în reacţia chimică
10. Pentru sistemele închise aflate în condiţii izocor-izoterme energia Helmholtz:

A. într-un proces reversibil se schimbă D. într-un proces ireversibil scade
B. are valoare minimă constantă E. într-un proces reversibil creşte
C. într-un proces reversibil scade
Problemă
Căldurile de ardere a hidrogenului, carbonului, benzenului sunt respectiv egale cu -285 kJ/mol;
-394 kJ/mol; -3282,4 kJ/mol. Căldura (kJ/mol) reacţiei de formare a benzenului conform ecuaţiei
6C + 3H2 = C6H6 este egală cu :
A. +63,4 D. +103,8
B. –83,4 E. +15,3
C. –6,34
Varianta 7
Deduceţi ecuaţia pentru calculul variaţiei entropiei gazelor ideale în procesele izocore şi izobare.
1. Ecuaţia legii I a termodinamicii pentru gazele ideale la parametrii de stare P şi T are următoarea expresie:
A. dQ = -V dP + CV dT D. dQ = -P dV + CP dT
B. dQ = -V dP + CP dT E. dQ = P dV + CP dT
C. dQ = -P dV + CV dT
2. Legătura dintre energia Gibbs (G) şi entalpia sistemului poate fi reprezentată astfel:
A. G = H + TS D. G = H - TS
B. H = G – TS E. G = H + PV
C. G = H – PV
∂Ui ∂ Gi
A. μ i =
( )
∂ ni V ,S,n
D. μ i =
( )
∂ ni V ,T , n
∂ Hi ∂Ui
B. μ i =
( )
∂ ni P,V ,n
E. μ i =
( )
∂ ni P,V ,n
∂ Fi
C. μ i =
( )
∂ ni P ,T ,n
4. Micşorarea presiunii duce la deplasarea echilibrului reacţiei 2SO2+02 ⇔ 2SO3:
A. în dreapta
B. în dreapta, apoi în stînga
D. în stînga, apoi în dreapta
E. în stînga.
5. Cunoscînd entalpiile de ardere a substanţelor iniţiale şi finale, efectul termic al reacţiei de ardere se calculează după formula:
A. ΔΗ ardere
∑ = ( ν ΔΗ )
ardere finale - ∑ (ν ΔΗ )
ardere iniţiale
B. ΔΗ = ∑
ardere ( ν ΔΗ )
formare finale - ∑ ( ν ΔΗ )
formare iniţiale
C. ΔΗ = ∑
ardere ( ν ΔΗ )
ardere finale
D. ΔΗ = ∑
formare ( ν ΔΗ )
formare finale - ∑ ( ν ΔΗ )
formare iniţiale
E. ΔΗ ardere = ∑ ( ν ΔΗ )
formare finale
6. Către parametrii extensivi ai sistemei se referă :
A. potenţialul chimic D. entropia
B. volumul E. entalpia
C. masa
7. La funcţiile de stare a sistemei se atribuie:
A. volumul D. presiunea
B. masa E. energia Helmholtz ( H )
C. temperatura
Q2 −Q1 T 1 −T 2
A. η = Q1 D. η = T1
Q 1 +Q 2 T 1 +T 2
B. η = Q1 E. η = T1
T 2 −T 1
C. η = T1
9. Lucrul de dilatare al unui gaz ideal în procesul adiabatic (dQ = 0) se calculează după ecuaţia:
A. A = CV(T2 – T1) D. A = CV(T1 – T2)
B. A = CP(T2 – T1) E. A = U2 – U1
C. A = CP(T1 – T2)
10. Pentru sistemele închise aflate în condiţii izocor – izoterme energia Helmholtz:
A. are valoare maximă constantă D. scade în procesul reversibil
B. creşte în procesul spontan E. nu variază în procesul ireversibil
C. scade în procesul ireversibil

1. Din consecinţa legii lui Hess rezultă că:
A. P Δ V = Δ nRT D. Δ H = Δ U + Δ nRT
B. QP - QV = P Δ V E. QP = QV + Δ nRT
C. A = P Δ V
2. Relaţiile sumare a legii întîi a termodinamicii şi a doua pentru procesele reversibile şi cele ireversibile sunt:
A. dU ¿ TdS + PdV D. TdS ¿ dU + PdV
B. dU ¿ TdS – PdV E. TdS ¿ dU – PdV
C. dA ¿ TdS – dU
3. Energia Helmholtz (F) se leagă cu energia internă prin ecuaţiile:

A. F = U + PV D. F = U - TS
B. U = F + TS E. U = F - TS
C. U = F – PV

A. nu depind de temperatură D. depind de temperatură
B. nu sunt funcţii de stare E. sunt funcţii de stare
C. depind de natura substanţelor
5. Ecuaţia care ne arată legătura dintre constanta echilibrului chimic exprimată prin presiunile parţiale de echilibru (K P) şi
constanta echilibrului chimic exprimată prin fracţiile molare a componenţilor (KX), se scrie astfel:
A. KP = KX P Δν D. KX = KP P −Δν
B. KP = KX P −Δν E. KX = KP / P −Δν
C. KP = KX / P
6. Energia Gibbs caracterizează:

B. energetica reacţiilor chimice şi biochimice
C. gradul de transformare a reactanţilor în produsele de reacţie
D. procesele spontane
E. gradul de disociere al elecroliţilor slabi.

A. entropia D. presiunea
B. temperatura E. volumul
C. masa

A. dU ¿ SdT – PdV D. dG ¿ -SdT + VdP
B. dU ¿ TdS - PdV E. dG ¿ -SdT - VdP
C. dU ¿ -SdT – PdV
9. Către parametrii intensivi ai sistemei se referă:

A. potenţialul chimic D. volumul
B. concentraţia E. densitatea
C. presiunea
10. Termodinamica chimică răspunde la următoarele întrebări:

A. cînd şi în ce condiţii este posibilă reacţia chimică
B. pînă cînd reacţia chimică va decurge
C. este oare necesar consumul de energie pentru realizarea reacţiei date
D. la ce temperaturi va avea loc reacţia dată
E. la ce concentraţii se va desfăşura reacţia dată
Problemă
La temperatura de 290 K şi presiunea de 1,454 x 105 N/m2 un gaz ideal a fost comprimat de la 24 l pînă la 3 l. Căldura degajată
(kJ) în rezultatul acestei comprimări este egală cu :
A. –12540,5 D. +2735,3
B. –7257,7 E. 27350,3
C. –3183,3
Varianta 8
Deduceţi ecuaţia pentru calculul variaţiei entropiei gazelor ideale în procesul izoterm la parametrii
de stare V, T şi P,T.
1. În sistemele închise aflate în condiţii izocor - izoterme energia Helmholtz (F):
A. în proces reversibil scade D. în proces ireversibil creşte
B. în proces reversibil creşte E. în proces ireversibil nu se schimbă
C. în proces reversibil nu se schimbă
2. Potenţialul chimic caracterizează starea energetică:
A. a substanţei individuale
B. a substanţei aflate în stare lichidă
C. a substanţei aflate în stare gazoasă
D. a substanţei dintr-o sistemă multicomponentă
E. a substanţei aflate în stare solidă
∂G
3. Egalitatea
( )
∂P T = - S arată că :
A. la mărirea presiunii cu o unitate valoarea energiei Gibbs creşte cu S unităţi
B. la mărirea presiunii cu o unitate valoarea energiei Gibbs scade cu S unităţi
C. la mărirea temperaturii cu o unitate valoarea energiei Gibbs creşte cu S unităţi
D. la creşterea temperaturii cu o unitate valoarea energiei Gibbs scade cu S unităţi
E. la scăderea temperaturii cu o unitate valoarea energiei Gibbs scade cu S unităţi
4. Funcţia caracteristică (H) pentru procesele ireversibile se exprimă prin următoarea ecuaţie:
A. dH < TdS + VdP D. dH < -SdT - VdP
B. dH < TdS – VdP E. dH > -SdT + PdV
C. dH < SdT + VdP
∂ Gi ∂ Gi
A. μ i =
( )
∂ ni T ,V , n
D. μ i =
( )∂ ni T ,V , n
∂ Gi ∂ Gi
B. μ i =
( )
∂ ni P,S,n
E. μ ( )
i =
∂ ni T ,P,n
∂ Gi
C. μi =
( )
∂ ni
V ,S,n

K 2 ΔΗ 1 1 K2 1 1
A.
ln = −
K 1 R T 2 T1 ( ) D. ln K 1 =
ΔU
R ( −
T1 T 2 )
K 1 ΔΗ 1 1 K1 1 1
B.
ln = −
K 2 R T 1 T2 ( ) E. ln K 2 =
ΔU
R
( −
T2 T 1 )
K 2 ΔΗ 1 1
C.
ln = −
K 1 R T 1 T2 ( )
A. volumul D. densitatea
B. temperatura E. concentraţia
C. presiunea
A. masa D. presiunea
B. capacitatea termică E. entalpia
C. energia internă
9. Ecuaţia care arată legătura dintre legea întîi şi legea a doua a termodinamicii pentru procesele ireversibile se scrie astfel:
A. TdS < dU – dA D. dA > TdS - dU
B. dU > TdS + PdV E. dA < TdS - dU
C. dA > TdS + dU
10. Ecuaţia care arată legătura dintre constanta echilibrului chimic exprimată prin presiunile parţiale de echilibru (K P) şi
A. KP = KX P Δν D. KX = KP P Δν
B. KP = KX P- Δν E. KX = KP / P- Δν
C. KP = KX /P Δν
1. Ecuaţiile de determinare a lucrului unui proces adiabatic ( δ Q = 0) se scriu astfel:

A. A = CP(T2 - T1) D. A = Δ U
B. A = CV(T2 - T1) E. A = U1 - U2
C. A = CV(T1 - T2)
2. Ecuaţia legii întîi a termodinamicii se scrie astfel:

A. Q= Δ U +A D. δ Q = dU + PdV
B. δ Q = dU + δ A E. δ Q = dH + dA
C. δ Q = dU + PdV + dA'
3. Limitele decurgerii proceselor în sistemele închise se exprimă prin ecuaţiile:

A. F = min D. G = max
B. F = max E. G = min
C. F = 0
4. Echilibrul chimic dinamic se caracterizează prin :

A. concentraţiile de echilibru constante D. mărimea maximă a energiei Gibbs
B. mărimea maximă a energiei Helmholtz E. mărimea minimă a energiei Helmholtz
C. mărimea minimă a energiei Gibbs
5. Ridicarea temperaturii reacţiei exoterme duce la deplasarea echilibrului:

A. în stînga D. în direcţia formării substanţelor iniţiale
B. în dreapta E. în dreapta, apoi în stînga
Aplicînd legea lui Hess se poate de determinat:

A. căldura de hidratare D. căldura de neutralizare a bazelor tari
B. căldura de ardere E. starea de echilibru a reacţiei chimice
C. căldura de neutralizare a acizilor tari

A. într-un proces reversibil nu se schimbă D. într-un proces reversibil scade
B. într-un proces reversibil creşte E. într-un proces spontan scade
C. are valoare minimă constantă
8. Valorile energiei libere Gibbs pot fi calculate cu ajutorul:

A. legii lui Raoult D. formulei lui van't Hoff
B. consecinţelor din legea lui Hess E. legii diluţiei a lui Ostwald
C. formulei legilor unite a legii I şi II a termodinamicii
9. Valoarea variaţiei entalpiei:

A. poate fi măsurată experimental
B. nu poate fi măsurată experimental
C. poate fi calculată teoretic
D. poate fi determinată cu ajutorul ecuaţiei lui Arrhenius
E. poate fi calculată cu ajutorul ecuaţiei lui Boltzman

A. volumul D. concentraţia
B. masa E. potenţialul chimic
C. capacitatea calorică
Problemă
În ciclul reversibil Carnot de la sursa caldă la temperatura de 00C se transmite 419 kJ căldură sursei
reci cu temperatura de 770C. Lucrul (kJ) consumat la efectuarea acestui ciclu este egal cu:
A. –269,71 D. –19,85
B. –118,18 E. +108,61
C. –1260,37
Varianta 9
Deduceţi ecuaţia pentru calculul variaţiei entropiei gazelor ideale, dacă entropia este funcţie de
V şi T.
1. Cunoscînd entalpiile de ardere a substanţelor iniţiale şi finale, efectul termic al reacţiei de formare se calculează după
formula:
A. ΔΗ formare
∑ (ν
= ΔΗ )
ardere finale
∑ (ν
- ΔΗ )
ardere iniţiale
B. ΔΗ formare= ∑ ( ν ΔΗ ) - ∑ ( ν
ardere iniţiale
ΔΗ )
ardere finale
C. ΔΗ formare= ∑ ( ν ΔΗ )
formare finale- ∑ ( ν ΔΗ )
formare iniţiale
D. ΔΗ formare= ∑ ( ν ΔΗ ) - ∑ ( ν
formare iniţiale
ΔΗ )
formare finale
E. ΔΗ ardere = ∑ ( ν - ∑ ( ν
ΔΗ ardere)iniţiale ΔΗ ardere)finale.
A. în procesul ireversibil scade D. în procesul reversibil scade
B. în procesul ireversibil creşte E. în procesul reversibil creşte
C. în procesul ireversibil nu se schimbă
3. Funcţia caracteristică (U) pentru procesele reversibile se exprimă prin următoarea ecuaţie:
A. dU = -SdT + VdP D. dU = TdS - PdV
B. dU = -SdT – VdP E. dU = TdS - VdP
C. dU = TdS + PdV
4. Într-un proces izocor (V-const) lucrul de dilatare:
A. A<0 D. A > 0
B. A ¿ 0 E. A ¿ 0
C. A = 0
5. Energia Gibbs (G) depinde de parametrii de stare P şi T. Variaţia energiei Gibbs exprimată prin derivatele parţiale se scrie
astfel:
∂G ∂G ∂G ∂G
A. dG =
( ) ( )
∂ T P
dP+
∂ P T
dP
D. dG = ∂ P ( )
T
dT +
∂T V
dP ( )
∂G
B. dG =
( ∂G
∂T ) dT +(
P ∂P)
dP
T E. dG =
( ∂G
∂T ) dP+ (
V
∂G
∂P )
dT
T
C. dG =
( ∂G
∂T )
dT +(
V
∂G
∂P)
dT
P
6. Ecuaţia care arată legătura dintre energia internă a sistemului şi energia Helmholtz (F) se scrie astfel:
A. U = F – TS D. F = U + PV
B. U = F + TS E. U = F - PV
C. U = F + PV
7. Coborîrea temperaturii unei reacţii endoterme duce la deplasarea echilibrului:
A. în direcţia formării produşilor de reacţie D. în stînga, apoi în dreapta
B. în direcţia formării substanţelor iniţiale E. în dreapta, apoi în stînga
C. în dreapta
A. concentraţia D. densitatea
C. presiunea
9. Legea întîi a termodinamicii :
A. dă posibilitatea de determinat dacă în sistema izolată decurg careva procese
B. ne dă indicaţii referitor la direcţia decurgerii proceselor spontane
C. cere ca pentru toate procesele care decurg în sistemele închise energia sistemei să rămînă constantă
D. cere ca pentru toate procesele care decurg în sistemele izolate energia sistemei să rămînă constantă
E. cere ca pentru toate procesele care decurg în sistemele deschise energia sistemei să rămînă constantă

T 2 −T 1 Q1
A. η = T1 D. η = A
Q 1 +Q2
A
B. η = Q1 E. η = Q1
A
C. η = Q2

1. Ridicarea presiunii duce la deplasarea echilibrului reacţiei 2CO2 ⇔ 2CO + O2:
A. în dreapta D. în direcţia formării produşilor de reacţie
B. în dreapta, apoi în stînga E. în direcţia formării substanţelor iniţiale.
C. în stînga
2. Ecuaţia care ne arată legătura dintre constanta echilibrului chimic exprimată prin concentraţiile molare (K C) şi constanta
echilibrului chimic exprimată prin fracţiile molare a componenţilor (KX), se scrie astfel:
Δν − Δν
RT RT
A. KX = KC P ( ) D. KC = KX P( )
− Δν
P
Δν
RT
B. KC = KX RT
( ) E. KX = KC
( )
P
Δν
C. KC = KX
( RTP )
A. dH ¿ TdS + VdP D. dF ¿ -SdT + PdV
B. dH ¿ TdS- VdP E. dF ¿ -SdT- PdV
C. dH ¿ TdS- VdP
4. Potenţialul chimic se exprimă prin ecuaţiile:
∂Ui ∂ Hi
A. μ i =
( )
∂ ni V ,S ,n
D. μ i =
( )
∂ ni P,V ,n
∂Ui ∂ Hi
B. μ i =
( )
∂ ni P,T ,n
E. μ i =
( )
∂ ni P,S,n
∂Ui
C. μ i =
( )
∂ ni
P,S ,n
5. Energetica reacţiilor chimice şi biochimice se determină cu ajutorul:

A. entalpiei D. energiei libere Gibbs
B. entropiei E. constantei de viteză a reacţiei
C. constantei de echilibru
A. volumul D. concentraţia
7. Se deosebesc procese termodinamice:
A. izoterme D. chimice
B. izocore E. procese de stabilire a echilibrului termodinamic
C. izobare
8. Cu ajutorul metodelor termochimice pot fi calculate:
A. entalpia de formare a substanţelor chimice D. entalpia reacţiilor de neutralizare
B. energia de activare a substanţelor chimice E. entalpia proceselor de dizolvare a substanţelor chimice
C. entalpia de ardere a substanţelor chimice
9. Valoarea variaţiei entalpiei poate fi determinată cu ajutorul:
A. ecuaţiei lui Boltzman D. ecuaţiei lui van't Hoff care stabileşte relaţia
dintre
B. consecinţelor din legea lui Hess constanta termodinamică a echilibrului chimic
C. legii lui Raoult şi variaţia entalpiei şi entropiei
E. ecuaţiei lui Arrhenius
10. Criteriile decurgerii spontane a reacţiilor chimice la P = const şi T = const sunt:
A. Δ G=0 D. ∑ μi ni >0
B. Δ G>0 E. ∑ μi n i <0
C. Δ G<0
Problemă
Reeşind din următoarele date
CH4 + 2O2 = CO2 + 2H2O; ΔH = -892 kJ
CH3Cl + 3/2O2 = CO2 + H2O(l) + HCl; ΔH = -687 kJ
H2 + 1/2O2 = H2O (l); ΔH = -286 kJ
1/2H2 + 1/2Cl2 = HCl; ΔH = -92,5 kJ
s-a obţinut că efectul termic (kJ/mol) al reacţiei CH4 + Cl2 = CH3Cl + HCl este egal cu:
A. –1058 D. -756
B. –10,7 E. -104
C. +208
Varianta 10
Deduceţi ecuaţia pentru calculul variaţiei entropiei gazelor ideale, dacă entropia este
funcţie de P şi T.
1. Lucrul de dilatare într-un proces izobar (P-const) se calculează prin ecuaţia:

A. A = V(P2 – P1) D. A = RT lnV2/V1
B. A = P(V1 – V2) E. A = RT ln V1/V2
C. A = P(V2 – V1)
2. Ecuaţia care arată legătura dintre entalpia sistemului şi energia Helmholtz (F) a sistemului se scrie astfel:
A. F = H – TS - PV D. F = H - TS
B. F = H - TS + PV E. F = H + TS
C. F = H + TS – PV
3. Pentru sistemele închise aflate în condiţii izobar – izoterme energia Gibbs:

A. scade în procesul reversibil D. creşte în procesul ireversibil
B. creşte în procesul reversibil E. variază în procesul reversibil
C. scade în procesul spontan
4. Ecuaţia dependenţei constantei de echilibru de temperatură pentru procesele izobare în formă diferenţială se scrie astfel:
d ln K C ΔH d ln K P ΔH
A. dT = RT 2 D. dT = RT 2
d ln K P ΔU d ln K P RT
2
2
B. B. dT = RT E. dT = ΔH
d ln K C 2
RT
C. dT = ΔH
5. Ecuaţia care exprimă legătura dintre KP şi KC pentru reacţia 2SO2+02 ⇔ 2SO3 are următoarea expresie:
A. KP = KC(RT)-3 D. KP = KC(RT)
B. KP = KC(RT)-2 E. KP = KC(RT)2
-1
C. KP = KC(RT)
A. TdS > dU – dA D. TdS > dU + PdV
B. TdS < dU + dA E. dA > TdS - dU
C. dU > TdS + PdV

A. potenţialul chimic D. temperatura
B. concentraţia E. presiunea

B. presiunea E. volumul
C. masa
9. Echilibrul chimic se atinge atunci cînd:

A. viteza reacţiei directe scade
B. viteza reacţiei directe creşte
C. viteza reacţiei directe se egalează cu viteza reacţiei indirecte
D. viteza reacţiei indirecte creşte
E. viteza reacţiei indirecte scade
10. Funcţia caracteristică (F) pentru procesele reversibile se exprimă prin următoarea ecuaţie:
A. dF = -SdT + PdV D. dF = TdS - PdV
B. dF = -SdT + VdP E. dF = -SdT - PdV
C. dF = -SdT – VdP
1. Ecuaţia legii întîi a termodinamicii pentru un proces izoterm (T-const) are următoarea formă:
A. δ QT = δ A = PdV D. QT = RT ln(V2/V1)
B. QT = A = V Δ P E. QT = RT ln(P1/P2)
C. δ
QT = RT dP/P
2 . Randamentul maşinii termice a ciclului Carnot se exprimă prin ecuaţiile:
T 2 −T 1
A. η = A / Q1 D. η = T1
Q 1 −Q 2 T 1 −T 2
B. η = Q1 E. η = T1
Q 2 −Q 1
C. η = Q1
∂ Gi ∂U i
A. μ i =
( )∂ ni V ,S,n
D. μ i =
( )
∂ ni V ,S,n
∂ Gi ∂Ui
B. μ i =
( ) ∂ ni P,T ,n
E. μ i =
( )
∂ ni P,S ,n
∂ Gi
C. μ i =
( )∂ ni
V ,P,n
4. Ridicarea temperaturii reacţiei endoterme duce la deplasarea echilibrului:

A. în stînga D. în stînga, apoi în dreapta
B. în dreapta E. în direcţia formării produşilor de reacţie.
C. în direcţia formării substanţelor iniţiale
A. concentraţia D. energia internă
B. masa E. temperatura
A. temperatura D. masa
B. volumul E. capacitatea calorică
C. densitatea
A. dH ¿ TdS - PdV D. dG ¿ -SdT - PdV
B. dH ¿ TdS + VdP E. dG ¿ TdS + VdP
C. dG ¿ -SdT + VdP
A. într-un proces ireversibil scade D. într-un proces reversibil scade
B. are valoare minimă constantă E. are valoare maximă constantă
C. scade într-un proces spontan
A. energia Helmholtz D. energia Gibbs
B. concentraţia E. potenţialul chimic
C. entropia
10. Consecinţele din legea lui Hess pot fi folosite pentru calculul:
A. variaţiei energiei libere Gibbs D. pentru calculul variaţiei entalpiei
B. pentru calculul energiei de activare E. pentru calculul potenţialului de electrod.
C. pentru calculul variaţiei entropiei
Problemă
Căldura specifică de vaporizare a benzenului este egală cu 394 J/g. Considerînd că vaporii de benzen se supun legii gazelor
ideale, s-a constatat că la vaporizarea a 100 g benzen la temperatura de fierbere a lui egală cu 80,2 0C energia internă (kJ) a
crescut cu :
A. 83,356 D. 5,991
B. 12,811 E. 100,373
C. 35,635
Varianta 11
Deduceţi ecuaţia pentru calculul variaţiei entropiei gazelor ideale, dacă entropia este
funcţie de P şi T.
1. Ecuaţia legii întîi a termodinamicii pentru procesul izoterm (T=const) are următoarea expresie :
A. QT = Δ H D. QT = Δ U + A
B. QT = RT ln P1/P2 E. QT = RT ln V1/V2
C. QT = Δ U + P Δ V
2. Ecuaţia variaţiei de entropie pentru sistemul care conţine n moli de gaz ideal la parametrii de stare P şi T se scrie în felul
următor:
A. Δ S = nR ln P1/P2 + nCP ln T2/T1 D. Δ S = nR ln P1/P2 + nCP ln T1/T2
B. Δ S = nRT ln P1/P2 + nCP ln T2/T1 E. Δ S = nR ln P2/P1 + nCV ln T2/T1
C. Δ S = nR ln P2/P1 + nCP ln T2/T1
∂G
3. Egalitatea
( )
∂P T = V arată că :
B. la micşorarea temperaturii cu o unitate valoarea energiei Gibbs scade cu V unităţi
C. la micşorarea temperaturii cu o unitate valoarea energiei Gibbs creşte cu Vunităţi
C. dU < TdS – PdV
A. presiunea D. energia internă
C. densitatea
A. volumul D. temperatura
7. Ridicarea temperaturii unei reacţii endoterme duce la deplasarea echilibrului:
A. în direcţia formării substanţelor iniţiale
B. în dreapta
C. în dreapta, apoi în stînga
D. în stînga
E. în stînga, apoi în dreapta
8. Ecuaţia care arată legătura dintre energia internă a sistemului şi energia Gibbs (G) se scrie astfel:
A. G = U + PV – TS D. G = U - PV + TS
B. G = U - PV – TS E. G = U – TS
C. G = U + PV + TS
9. Ecuaţia diferenţială, care arată dependenţa constantei de echilibru de temperatură pentru procesele izocore (V-const) se
scrie astfel:
d ln K C ΔH d ln K C ΔU
A. dT = RT 2 D. dT = RT
2
d ln K C ΔU d ln K P ΔU
2
B. dT = RT E. dT = RT
d ln K P ΔH
C. dT = RT 2
10. Entalpia sistemului este o funcţie de S şi P. Variaţia entalpiei exprimată prin derivatele parţiale se scrie astfel:
A. dH =
( ∂∂HS ) dP+( ∂∂ HP ) dT
V S D. dH =
( ∂∂HS ) dT +( ∂∂HS ) dS
P P
∂H ∂H ∂H ∂H
B. dH =
( ) ( )
∂S P
dS +
∂P V
dT
E. dH =
( ) ( ) dP
∂S P
dS +
∂P T
∂H ∂H
C. dH =
( ) ( ) dP
∂S P
dS +
∂P S
A. capacitatea calorică D. volumul
C. temperatura
A. densitatea D. entropia
B. temperatura E. energia internă
C. energoia Gibbs
∂Ui
A. μ i =
( )
∂ ni V ,S,n
D. μ i =
∂ Gi
( )
∂ ni V ,T , n
∂ Fi ∂ Hi
B. μ i =
( )
∂ ni V ,T ,n
E. μ i =
( )
∂ ni P,S,n
∂ Gi
C. μ i =
( )
∂ ni P,T ,n

C. dG ¿ -SdT + VdP
A. A = CP(T2 - T1) D. A = Δ U
B. A = CV(T2 - T1) E. A = U1 - U2
C. A = CV(T1 - T2)
6. În sistemele izolate aflate în stare de echilibru valoarea entropiei:
A. e mai mică ca zero D. este egală cu zero
B. e maximă E. e constantă
C. e minimă
7. Scăderea presiunii duce la deplasarea echilibrului reacţiei 2CO2 ⇔ 2CO + O2:
A. A. în stînga D. în direcţia formării substanţelor iniţiale
B. în dreapta E. în dreapta, apoi în stînga
K ΔH 1 1 ΔH T 1 −T 2
A.
ln 2
K 1 =
R (T 1
−
T 2
) D.
ln K 1 = ln K 2 + R ( )
T 1⋅T 2
K ΔH 1 1 ΔH T 2 −T 1
B.
ln 1
K 2 =
R (T 1
−
T 2
) E.
ln K 2 = ln K 1 + R (T 1⋅T 2 )
K ΔH 1 1
C.
ln 2
K1 = (
R T2 T1
−
)
9. Constanta de echilibru caracterizează:
A. direcţia de desfăşurare a reacţiilor chimice
B. starea de echilibru din sistemul termodinamic
C. gradul de transformare a produşilor de reacţie
D. viteza de reacţie
E. gradul de transformare a reactanţilor în produşii de reacţie
A. într-un proces ireversibil scade D. într-un proces reversibil scade
B. are valoare minimă constantă E. are valoare maximă constantă
C. scade într-un proces spontan
Problemă
Căldurile de formare a oxidului de calciu , oxidului de carbon(IV) şi carbonatului de calciu din substanţe simple sunt respectiv
egale cu -636,9 kJ/mol; -394 kJ/mol şi -1208,6 kJ/mol. Efectul termic (kJ/mol) al reacţiei de descompunere a carbonatului
de calciu după ecuaţia CaCO3 = CaO + CO2 este egal cu:
A. 1178,3 D. 17,9
B. 177,7 E. 518,7
C. 900,3
Varianta 12
Energia Gibbs ( potenţialul izobar – izoterm) şi legătura ei cu lucrul maxim-util.
1. Ecuaţia legii întîi a termodinamicii pentru procesul izocor (V=const) are următoarea expresie :
A. QV = Δ H D. QV = Δ U+A
B. QV = nRT ln V2/V1 E. QV = Δ U
C. QV = RT ln P1/P2
2. Ecuaţia variaţiei de entropie pentru gazele ideale într-un proces izobar (P-const) este:
A. Δ S = CV ln T2/T1 D. Δ S = CP ln T2/T1
B. Δ S = RT ln T2/T1 E. Δ S = RT ln T1/T2
3. Ecuaţia care arată legătura dintre entalpia sistemului şi energia Helmholtz (F) a sistemului se scrie astfel:
A. F = H – TS - PV D. F = H - TS
B. F = H - TS + PV E. F = H + TS
C. F = H + TS – PV
A. scade în procesul spontan D. are valoare maximă constantă
B. creşte în procesul reversibil E. nu variază în procesul ireversibil
C. scade în procesul reversibil
5. Ecuaţia care arată legătura dintre constanta echilibrului chimic exprimată prin concentraţiile molare la echilibru (K C) şi
− Δν − Δν
P RT
A. KC = KX
( )
RT D. KC = KX
( )P
Δν − Δν
B. KC = KX
( RTP ) E. KX = KC
RT
(P)
Δν
C. KC = KX
( RTP )
6. La parametrii extensivi ai sistemei se referă :
A. temperatura D. potenţialul chimic
B. energia Gibbs E. densitatea
C. presiunea
7. Reversibilitatea chimică caracterizează:
A. modul decurgerii procesului D. masa substanţelor finale
B. direcţia decurgerii procesului E. starea sistemului
C. masa substanţelor iniţiale
∂ Fi ∂ Fi
A. μ i =
( )
∂ ni P ,T ,n
D. μ i =
( ) ∂ ni P,S ,n
∂ Fi
B. μ i =
∂ Fi
( )
∂ ni T ,V ,n
E. μ i =
( )
∂ ni P ,V ,n
∂ Fi
C. μ i =
( )
∂ niV ,S,n
9. Relaţia generală a legilor întîi şi a doua a termodinamicii pentru procesele reversibile se scrie astfel:
A. TdS = dU + dA D. dU = TdS + dA
B. dQ = dU – dA E. dA = TdS + dU
C. TdS = dU – dA
10. Energia internă a sistemului termodinamic reprezintă:
A. energia cinetică a lui
B. energia potenţială a lui
C. toate formele de energie nucleară, de mişcare a electronilor din atom,energia legăturii chimice dintre atomi în
moleculă etc
D. energia reacţiei chimice
E. energia electrică.

1. Scăderea temperaturii reacţiei exoterme duce la deplasarea echilibrului:
A. în stînga D. în direcţia formării produşilor de reacţie
B. în dreapta E. în stînga, apoi în dreapta.
A. entalpia D. temperatura
B. potenţialul chimic E. energia Gibbs
C. presiunea
3. Valoarea potenţialului chimic depinde de :
A. natura substanţei D. temperatură
B. starea de agregare a substanţei E. concentraţie
C. presiune
A. dF ¿ -SdT - PdV D. dG = -SdT +VdP
B. dF ¿ -SdT + PdV E. dG = TdS + PdV
C. dF ¿ TdS – PdV
5. Ecuaţia legii întîi a termodinamicii pentru un proces izobar (P-const) are următoarea formă:
A. δ QP = d(U + PV) D. QT = nRT ln (V2/V1)
B. QV = Δ U E. QT = nRT ln (P1/P2)
C. QP = Δ H
A. densitatea D. capacitatea calorică
B. potenţialul chimic E. masa
C. entalpia
A. A. în dreapta D. în dreapta, apoi în stînga
T 2 −T 1
D. η = A / Q1 D. η = T1
Q 1 −Q 2 T 1 −T 2
E. η = Q1 E. η = T1
Q 2 −Q 1
F. η = Q1
∂ ΔH
( )
∂T P
>0
B. la Δ CP > 0 mărimea ( ∂∂ΔHT ) <0

C. la Δ CP < 0 mărimea ( ∂∂ΔHT ) <0

∂ ΔH
D. la Δ CP < 0 mărimea ( ) > 0 , adică cu creşterea lui T efectul termic al reacţiei creşte
∂T P
E. la Δ CP = 0 mărimea
( ∂∂ΔHT ) =0 , adică efectul termic al reacţiei nu depinde de temperatură
P
10. Legea lui Hess:
A. este o consecinţă a legii fundamentale a conservării energiei raportată la procesele chimice şi biochimice
B. permite determinarea entalpiilor reacţiilor chimice şi biochimice fără a recurge la experienţa practică
C. coincide cu legea I a termodinamicii
D. exprimă relaţia dintre energia de activare şi temperatură
E. stabileşte relaţia dintre entalpie şi entropie.
Problemă
La dilatarea izotermă şi reversibilă a unui gaz ideal de la 1,5 l pînă la 10 l la 298 K se absoarbe
9,66 x 103 J. Cantitatea de substanţă (mol) care participă în acest proces este:
A. 2 D. 1
B. 5 E. 3
C. 4
Varianta 13
Condiţiile termodinamice a stării de echilibru. Potenţialul chimic.
1. Sistema izolată aflată în stare de echilibru se caracterizează prin valoarea entropiei:

A. minimă constantă D. mai mică ca zero
B. maximă constantă E. mai mare ca zero
C. egală cu zero
2. Pentru sistemele închise aflate în condiţii izobar – izoterme energia Gibbs:
A. variază în procesul reversibil D. creşte în procesul ireversibil
B. nu variază în procesul reversibil E. scade în procesul reversibil
C. creşte în procesul reversibil
3. Pentru o reacţie chimică prin calcule s-a constatat că H >0 iar S >0. Din punct de vedere termodinamic această
reacţie este posibilă:
A. la temperaturi joase D. la temperaturi aproape de zero absolut
B. la temperaturi mijlocii E. nici la o temperatură.
C. la temperaturi înalte
4. Energia internă a sistemului termodinamic reprezintă:

A. energia cinetică a lui
B. energia potenţială a lui
C. toate formele de energie nucleară, de mişcare a electronilor din atom,energia legăturii chimice dintre atomi în
moleculă etc
D. energia reacţiei chimice
E. energia electrică.
5. La parametrii extensivi ai sistemei se referă :

A. concentraţia D. energia Helmholtz (F)
B. temperatura E. presiunea
C. densitatea
C. dU < TdS – PdV

A. în procesul ireversibil scade D. în procesul reversibil scade
B. în procesul ireversibil creşte E. în procesul reversibil creşte
C. în procesul ireversibil nu se schimbă

∂Ui ∂ Hi
A. μ i =
( )
∂ ni T ,V ,n
D. μ i =
( )
∂ ni P,T ,n
∂ Hi ∂ Gi
B. μ i =
( )
∂ ni P,S,n
E. μ i =
( )
∂ ni V ,S,n
∂ Fi
C. μ i =
( )
∂ ni S ,T ,n
9. Relaţia generală a legilor întîi şi a doua a termodinamicii pentru procesele reversibile se exprimă astfel:
A. dU = TdS + PdV D. dU = TdS - dA
B. dQ = dU + dA E. TdS = dU – dA
C. dA = TdS + dU
10. Funcţia caracteristică (H) pentru procesele reversibile se exprimă prin următoarea ecuaţie:
A. dH = SdT + VdP D. dH = SdT - PdV
B. dH = TdS + VdP E. dH = TdS - VdP
C. dH = SdT – VdP
1. Ecuaţia legii întîi a termodinamicii pentru un proces izoterm (T-const) are următoarea formă:
A. δ QT = δ A = PdV D. QT = RT ln(V2/V1)
B. QT = A = V Δ P E. QT = RT ln(P1/P2)
C. δ QT = RT dP/P
2. Echilibrul termodinamic se stabileşte atunci cînd:

A. variaţia entropiei devine egală cu zero
B. viteza reacţiei directe devine egală cu viteza reacţiei indirecte
C. energia de activare depăşeşte valoarea minimă
D. variaţia energiei libere Gibbs devine egală cu zero
E. entropia depăşeşte valoarea maximală

A. în dreapta D. în dreapta, apoi în stînga

A. volumul D. energia Gibbs

A. masa D. potenţialul chimic
C. volumul
A. AT = CP(T2 - T1) D. AT = RT ln(P1 / P2)
B. AT = P (V2 - V1) E. AT = V (P2 - P1)
7. Legea a II a termodinamicii afirmă că:

A. energia de activare a reacţiilor chimice depinde de concentraţia reactanţilor
B. în procesele ireversibile entropia creşte
C. în procesele reversibile entropia rămîne constantă
D. în procesele spontane entalpia se micşorează
E. reacţiile spontane sunt însoţite de variaţia entropiei

A. dU ¿ SdT – PdV D. dG ¿ -SdT + VdP
B. dU ¿ TdS - PdV E. dG ¿ -SdT - VdP
C. dU ¿ -SdT – PdV

A. energia Gibbs D. masa
B. temperatura E. densitatea
10. Echilibrul chimic dinamic se caracterizează prin :

A. concentraţiile de echilibru constante D. mărimea maximă a energiei Gibbs
B. mărimea maximă a energiei Helmholtz E. mărimea minimă a energiei Helmholtz
C. mărimea minimă a energiei Gibbs
Problemă
Căldura molară de vaporizare a benzenului este egală cu 30,92 kJ/mol. Considerînd că vaporii de benzen se supun legii gazelor
perfecte şi volumul de benzen lichid este mic comparabil cu volumul de vapori ai benzenului, variaţia energiei interne (kJ) la
vaporizarea a 200 g benzen la temperatura de 200C este:
A. 196,94 D. 72,92
B. 145,68 E. 36,46
C. 108,56
Varianta 14
Deduceţi pe cale termodinamică legea acţiunii maselor pentru echilibrul chimic omogen şi eterogen.
1. Ecuaţia legii întîi a termodinamicii pentru procesul izobar (P=const) are următoarea expresie :
A. QP = Δ U D. QP = Δ H
B. QP =n RT ln P1/P2 E. QP = RT ln V2/V1
C. QP = Δ U + A
2. Ecuaţia care arată legătura dintre energia internă a sistemului şi energia Gibbs (G) se scrie astfel:
A. U = G + PV – TS D. U = G – PV – TS
B. U = G + PV + TS E. U = G – PV + TS
C. U = G + TS
A. scade în procesul spontan D. are valoare maximă constantă
B. creşte în procesul reversibil E. nu variază în procesul ireversibil
C. scade în procesul reversibil
4. Într-un proces izocor (V-const) lucrul de dilatare:
A. A<0 D. A > 0
B. A ¿ 0 E. A ¿ 0
C. A = 0
5. Efectul termic al reacţiei de formare, dacă sunt cunoscute entalpiile de formare a substanţelor iniţiale şi finale, se
calculează după ecuaţia:
A. ΔΗ formare
∑ (ν
= ΔΗ )
formare finale -∑ (ν ΔΗ )
formare iniţiale
B. ΔΗ = ∑ ( ν
formare
ΔΗ )
formare iniţiale- ∑ ( ν ΔΗ )
formare finale
C. ΔΗ formare= ∑ ( ν ΔΗ )
ardere iniţiale- ∑ ( ν ΔΗ )
ardere finale
D. ΔΗ formare= ∑ ( ν ΔΗ )
ardere finale - ∑ ( ν ΔΗ )
ardere iniţiale
E. ΔΗ ardere = ∑ ( ν ΔΗ formare)finale - ∑ ( ν ΔΗ )
formare iniţiale
∂ Hi
A. μ i =
∂ Hi
( )
∂ ni P,V ,n
D. μ i =
( )
∂ ni V ,S,n
∂ Hi ∂ Hi
B. μ i =
( ) ∂ ni V ,T , n
E. μ i =
( )
∂ ni P,S ,n
∂ Hi
C. μ i =
( ) ∂ ni P,T ,n
A. densitatea D. presiunea
B. concentraţia E. entalpia

A. entropia D. densitatea
B. temperatura E. masa
C. entalpia
9. Într-o sistemă izolată fără comunicarea unei energii din exterior decurg numai acele procese spontane, pentru care
entropia:
A. scade D. nu se schimbă
B. creşte E. creşte, apoi scade
C. scade, apoi creşte
10. Relaţia generală a legilor întîi şi a doua a termodinamicii pentru precesele reversibile se scrie astfel:
A. dU = TdS + dA D. TdS = dU – dA
B. dA = TdS – dU E. dQ = dU – dA
C. dA = TdS + dU
1. Schimbul de energie dintre sistemă şi mediul înconjurător are loc sub formă de:
A. energie internă D. entalpie liberă
B. căldură E. lucru
C. energie liberă
2. Ridicarea presiunii duce la deplasarea echilibrului reacţiei 2CO2 ⇔ 2CO + O2:

A. în dreapta D. în direcţia formării produşilor de reacţie
B. în dreapta, apoi în stînga E. în direcţia formării substanţelor iniţiale.
C. în stînga
3. Scăderea temperaturii reacţiei endoterme duce la deplasarea echilibrului:

A. în direcţia formării substanţelor iniţiale D. în stînga
B. în direcţia formării produşilor de reacţie E. în dreapta, apoi în stînga.
C. în dreapta

A. depind de cantitatea de substanţă a fiecărui reactant
B. nu sunt funcţii de stare
C. nu depind de temperatură
D. nu depind de natura substanţelor care participă în reacţia chimică
E. depind de natura substanţelor care participă în reacţia chimică

A. energia Gibbs D. entropia
B. potenţialul chimic E. concentraţia
C. densitatea

A. A = CP(T2 – T1) D. A = Δ U
B. A = CV(T2 – T1) E. A = U1 – U2
C. A = CV(T1 – T2)
7. Valoarea variaţiei energiei libere Gibbs poate fi determinată cu ajutorul:

A. consecinţelor din legea lui Hess
B. legii lui Raoult
C. relaţiei unificate a legii I şi II a termodinamicii
D. ecuaţiei lui van't Hoff care stabileşte relaţia dintre constanta termodinamică a echilibrului chimic şi
variaţia entalpiei şi entropiei
E. legii lui Ostwald

A. dH ¿ TdS + VdP D. dU ¿ -SdT + PdV
B. dH ¿ TdS- VdP E. dU ¿ -SdT- PdV
C. dH ¿ TdS- VdP

A. potenţialul chimic D. temperatura
B. energia internă E. entropia
10. Căldura comunicată sistemului termodinamic se consumă:

A. la variaţia energiei interne a lui D. la variaţia energiei legăturii chimice
B. la variaţia entalpiei lui E. la variaţia energiei cinetice
C. la variaţia energiei de activare
Problemă
Căldura specifică de topire a acidului acetic la temperatura de 16,60C este egală cu 194 J/g. Variaţia entropiei (J/0K) la topirea a
3 moli de acid acetic este egală cu:
A. 38,45 D. 120,58
B. 91,58 E. 460,89
C. 72,11
Varianta 15
Deduceţi ecuaţia izotermei reacţiei chimice şi faceţi analiza ei.
1. Legea întîi a termodinamicii stabileşte legătura dintre:

A. căldura comunicată sistemului şi entropia lui
B. căldura comunicată sistemului şi variaţia energiei interne şi la efectuarea lucrului contra forţelor exterioare
C. energia liberă Gibbs şi temperatură
D. dintre energia de activare şi temperatură
E. energia legăturii chimice.
2. Ecuaţia care arată legătura dintre entalpia sistemului şi energia Gibbs (G) a sistemului se scrie astfel:
A. G = H + PV – TS D. G = H - TS
B. G = H + PV + TS E. G = H + TS
C. G = H - PV – TS
3. Sistema izolată aflată în stare de echilibru se caracterizează prin valoarea entropiei:

A. minimă constantă D. mai mică ca zero
B. maximă constantă E. mai mare ca zero
C. egală cu zero
4. Lucrul de dilatare într-un proces izobar (P-const) se calculează prin ecuaţia:

A. A = V(P2 – P1) D. A = RT lnV2/V1
B. A = P(V1 – V2) E. A = RT ln V1/V2
C. A = P(V2 – V1)
5. Coborîrea temperaturii unei reacţii endoterme duce la deplasarea echilibrului:

A. în direcţia formării produşilor de reacţie
B. în direcţia formării substanţelor iniţiale
C. în dreapta
D. în stînga, apoi în dreapta
E. în dreapta, apoi în stînga

∂ Fi ∂Ui
A. μ i =
( )
∂ ni T ,V ,n
D. μ i =
( )
∂ ni S,P,n
∂ Fi ∂ Hi
B. μ i =
( )
∂ ni P ,V ,n
E. μ i =
( )
∂ ni T ,P,n
∂ Gi
C. μ i =
( )
∂ ni S ,V , n

A. temperatura D. densitatea
B. entalpia E. potenţialul chimic
C. presiunea

A. volumul D. potenţialul chimic
B. entalpia E. energia internă
C. entropia
9. Funcţia caracteristică (U) pentru procesele reversibile se exprimă prin următoarea ecuaţie:
A. dU = -SdT + VdP D. dU = TdS - PdV
B. dU = -SdT – VdP E. dU = TdS - VdP
C. dU = TdS + PdV
A. TdS < dU – dA D. dA > TdS - dU
B. dU > TdS + PdV E. dA < TdS - dU
C. dA > TdS + dU
1. Pentru sistemele închise aflate în condiţii izobar-izoterme energia Gibbs:

A. într-un proces spontan scade D. într-un proces reversibil scade
B. într-un proces ireversibil scade E. într-un proces reversibil creşte
C. are valoare maximă constantă
2. Energia Helmholtz (F) se leagă cu energia internă prin ecuaţiile:
A. F = U + PV D. F = U - TS
B. U = F + TS E. U = F - TS
C. U = F – PV
3. Ridicarea temperaturii reacţiei endoterme duce la deplasarea echilibrului:
A. în stînga D. în stînga, apoi în dreapta
B. în dreapta E. în direcţia formării produşilor de reacţie.
4. Ecuaţia care ne arată legătura dintre constanta echilibrului chimic exprimată prin
presiunile parţiale de echilibru (KP) şi constanta echilibrului chimic exprimată prin
fracţiile molare a componenţilor (KX), se scrie astfel:
A. KP = KX P Δν D. KX = KP P −Δν
B. KP = KX P −Δν E. KX = KP / P −Δν
C. KP = KX / P

A. temperatura D. densitatea
B. presiunea E. concentraţia
C. volumul
6. Valoarea variaţiei entalpiei poate fi determinată cu ajutorul:

A. ecuaţiei lui Boltzman
B. consecinţelor din legea lui Hess
C. legii lui Raoult
D. ecuaţiei lui van't Hoff care stabileşte relaţia dintre constanta termodinamică a echilibrului
chimic şi variaţia entalpiei şi entropiei
E. ecuaţiei lui Arrhenius
T 2 −T 1
A. η = A / Q1 D. η = T1
Q 1 −Q 2 T 1 −T 2
B. η = Q1 E. η = T1
Q 2 −Q 1
C. η = Q1
C. dG ¿ -SdT + VdP
A. temperatura D. energia Gibbs
B. presiunea E. capacitatea calorică
C. energia internă
10. Termodinamica chimică răspunde la următoarele întrebări:
A. cînd şi în ce condiţii este posibilă reacţia chimică
B. pînă cînd reacţia chimică va decurge
C. este oare necesar consumul de energie pentru realizarea reacţiei date
D. la ce temperaturi va avea loc reacţia dată
E. la ce concentraţii se va desfăşura reacţia dată
Problemă
La arderea a 3,25 g de zinc s-a eliminat 17,46 kJ căldură. Căldura molară de formare (kJ) a oxidului de zinc este egală cu:
A. 100,7 D. 351,3
B. 203,9 E. 35,4
C. 8,5
Varianta 16
Deduceţi ecuaţia izobarei şi izocorei ecuaţiei chimice. Consecinţele care reies din aceste ecuaţii.
1. Ecuaţia variaţiei de entropie pentru gazele ideale într-un proces izocor (V-const) este:
A. Δ S = RT lnT1/T2 D. Δ S = CV ln T2/T1
B. Δ S = RT ln T2/T1 E. Δ S = CP ln T1/T2
2. Legătura dintre entalpia şi energia internă poate fi reprezentată prin ecuaţia:
A. U = H + PV D. H = U - PV
B. H = U + PV E. PV = U - H
C. U = H – PV
3. În sistemele închise aflate în condiţii izobar - izoterme energia Gibbs (G):
A. în procesul reversibil scade D. în procesul reversibil nu se schimbă
B. în procesul reversibil creşte E. în procesul ireversibil nu se schimbă
C. în procesul ireversibil creşte
∂G
4.
( )
Egalitatea ∂ P T = V arată că:
B. la micşorarea temperaturii cu o unitate valoarea energiei Gibbs scade cu V unităţi
C. la micşorarea temperaturii cu o unitate valoarea energiei Gibbs creşte cu V unităţi
5. Funcţia caracteristică (F) pentru procesele ireversibile se exprimă prin următoarea ecuaţie:
A. dF > TdS – PdV D. dF < -SdT - PdV
B. dF < TdS + VdP E. dF < -SdT + VdP
C. dF > -SdT + PdV
∂ Hi ∂ Hi
A. μ i =
( )
∂ ni P,V ,n
D. μ i =
( )
∂ ni V ,S,n
∂ Hi ∂ Hi
B. μ i =
( ) ∂ ni V ,T , n
E. μ i =
( )
∂ ni P,S ,n
∂ Hi
C. μ i= ( ) ∂ ni
P,T ,n
7. Constanta de echilibru KP a reacţiei 2 SO2 + O2 = 2 SO3 exprimată prin presiunile parţiale de echilibru are următoarea
expresie:
2
p( SO 3 ) p (SO 2 )+ p (O2 )
2
A. KP = p( SO 2 )⋅p (O 2 ) D. KP = p ( SO 3 )
p 2 ( SO 3 ) p2 (SO 2 )⋅p(O2 )
B. KP = p2 ( SO 2 )⋅p2 ( O2 ) E. KP = p2 ( SO3 )
p2 ( SO 3 )
2
C. KP = p (SO 2 )⋅p(O 2 )
8. Ridicarea presiunii duce la deplasarea echilibrului reacţiei 2CO2 ⇔ 2CO +O2:
A. în dreapta D. în stînga
B. în dreapta, apoi în stînga E. în direcţia formării produşilor de reacţie.
C. în stînga, apoi în dreapta
9. Cunoscînd entalpiile de formare a substanţelor iniţiale şi finale, efectul termic al reacţiei de ardere se calculează după
formula:
A. ΔH ardere = ∑ ( ν ΔH )
ardere finale - ∑ ( ν ΔH )
ardere iniţiale
B. ΔH ardere = ∑ ( ν ΔH )
ardere iniţiale - ∑ ( ν ΔH formare finale)
C. ΔH formare = ∑ ( ν ΔH )
formare iniţiale - ∑ ( ν ΔH )
formare finale
D. ΔH ardere = ∑ ( ν ΔH )
formare finale - ∑ ( ν ΔH )
formare iniţiale
E. ΔH ardere = ∑ ( ν ΔH formare ) iniţiale - ∑ ( ν ΔH )

formare finale
10. Ca funcţie de stare poate fi:
B. presiunea E. volumul
C. masa

1. Termodinamica este ştiinţa care studiază:
A. transformările energiei dintr-o formă în alta
B. trecerea energiei dintr-o parte a sistemei în altă parte
C. efectele energetice însoţite de diferite procese fizice şi chimice
D. dependenţa efectelor energetice de condiţiile decurgerii proceselor
E. posibilitatea şi limita decurgerii proceselor spontane în condiţiile cercetate
∂ ΔH
( )
∂T P
>0
∂ ΔH
B. la Δ C > 0 mărimea
P
( ∂T )
<0
∂ ΔH
C. la Δ CP < 0 mărimea ( )
∂T P
<0
, adică cu creşterea lui T efectul termic al reacţiei scade
D. la Δ CP < 0 mărimea
( ∂∂ΔHT ) > 0
P , adică cu creşterea lui T efectul termic al reacţiei creşte
E. la Δ CP = 0 mărimea P
( ∂∂ΔHT ) =0
, adică efectul termic al reacţiei nu depinde de temperatură
A. AT = CP(T2 - T1) D. AT = RT ln (P1 / P2)
B. AT = P (V2 - V1) E. AT = V (P2 - P1)
4. Energia Gibbs (G) se leagă cu entalpia prin ecuaţiile:
A. H = G + TS D. G = H + TS
B. H = G – TS E. G = H - TS
C. TS = H – G
A. presiunea D. concentraţia
B. entalpia E. entropia
C. temperatura
A. efectele calorice ale reacţiilor chimice şi biochimice
B. procesele spontane
C. probabilitatea realizării reacţiilor chimice şi biochimice
D. starea de echilibru din sistem
E. noţiunea de entropie
7. Entalpia reprezintă:
A. variaţia energiei interne a sistemului termodinamic
B. conţinutul caloric al sistemului termodinamic
C. energia liberă Gibbs
D. funcţia de stare a sistemului termodinamic
E. variaţia energiei Gibbs
A. masa D. energia internă
B. capacitatea calorică E. presiunea
C. temperatura
A. dU = TdS – PdV D. dH = TdS + PdV
B. dU = SdT – PdV E. dH = TdS + VdP
C. dU = SdT + VdP
10. Entropia caracterizează:
B. gradul de dezordine din sistem
C. gradul de transformare a reactanţilor în produşii de reacţie
D. devine egală cu zero la temperatura zero absolut
E. starea de echilibru din sistem.
Problemă
Căldura specifică de vaporizare a apei este egală cu 2451 J/g. Considerînd că vaporii de apă se supun legii gazelor ideale şi
volumul apei lichide poate fi omis , s-a constatat că la vaporizarea a 100 g de apă la 200C energia internă a sistemei (kJ) a
crescut cu :
A. 114,6 D. 232,5
B. 156,5 E. 284,7
C. 197,4

Teste Totalizarea 1

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Teste Totalizarea 1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Varianta 1

1. Termodinamica este ştiinţa care studiază:

Reieşind din ecuaţiile primei legi a termodinamicii deduceţi că CP – CV = R.

Teste complement simplu

7. Coborîrea temperaturii unei reacţii exoterme duce la deplasarea echilibrului:

Entalpia. Deduceţi relaţia dintre variaţia entalpiei şi a energiei interne.

Teste complement simplu

4. Micşorarea presiunii duce la deplasarea echilibrului reacţiei 2CO2 ⇔ 2CO +O2 :

Teste complement multiplu

1. Criteriile posibilităţii şi direcţiei decurgerii proceselor în sistema izolată sunt:

3. Energia Helmholtz (F) pentru sistemele închise în condiţiile izocor-izoterme:

4. Funcţiile caracteristice pentru procesele reversibile se exprimă prin ecuaţiile:

6. La parametrii intensivi ai sistemei se referă:

7. Pentru sistemele închise aflate în condiţii izobar-izoterme energia Gibbs:

8. Legea întîi a termodinamicii studiază:

9. Căldura comunicată sistemului termodinamic se consumă:

10. Legile termodinamicii studiază:

Deduceţi relaţia dependenţei entalpiei reacţiei de temperatură. Ecuaţia lui Kirchoff.

Teste complement simplu

3. Potenţialul chimic se exprimă prin următoarea ecuaţie:

4. Ridicarea presiunii duce la deplasarea echilibrului reacţiei 2SO2+02 ⇔ 2SO3:

10. Legea a doua a termodinamicii studiază:

Teste complement simplu

4. Ridicarea temperaturii unei reacţii exoterme duce la deplasarea echilibrului:

5. Către parametrii intensivi ai sistemei se referă :

6. La funcţiile de stare a sistemei se atribuie:

10. Sistemul termodinamic eterogen este:

1. Legea întîi a termodinamicii:

3. Limitele decurgerii proceselor în sistema izolată sunt:

4. În sistema izolată entropia:

6. Ridicarea presiunii duce la deplasarea echilibrului reacţiei 2SO2 + O2 ⇔ 2SO3:

7. La parametrii de stare ai sistemei se referă:

8. Către parametrii extensivi ai sistemei se referă:

9. Potenţialele termodinamice (energia Gibbs şi energia Helmholtz) :

10. Pentru sistemele închise aflate în condiţii izocor-izoterme energia Helmholtz:

Teste complement multiplu

3. Energia Helmholtz (F) se leagă cu energia internă prin ecuaţiile:

4. Potenţialele termodinamice (energia Gibbs şi energia Helmholtz) :

6. Energia Gibbs caracterizează:

7. Către parametrii extensivi ai sistemei se referă:

8. Funcţiile caracteristice pentru procesele reversibile şi ireversibile se exprimă prin ecuaţiile:

9. Către parametrii intensivi ai sistemei se referă:

10. Termodinamica chimică răspunde la următoarele întrebări:

6. În rezultatul integrării aproximative a ecuaţiei izobarei obţinem:

1. Ecuaţiile de determinare a lucrului unui proces adiabatic ( δ Q = 0) se scriu astfel:

2. Ecuaţia legii întîi a termodinamicii se scrie astfel:

3. Limitele decurgerii proceselor în sistemele închise se exprimă prin ecuaţiile:

4. Echilibrul chimic dinamic se caracterizează prin :

5. Ridicarea temperaturii reacţiei exoterme duce la deplasarea echilibrului:

Aplicînd legea lui Hess se poate de determinat:

7. Pentru sistemele închise aflate în condiţii izocor-izoterme energia Helmholtz:

8. Valorile energiei libere Gibbs pot fi calculate cu ajutorul:

9. Valoarea variaţiei entalpiei:

10. La parametrii intensivi ai sistemei se referă:

10. Randamentul ciclului Carnot se exprimă prin ecuaţia:

Teste complement multiplu

5. Energetica reacţiilor chimice şi biochimice se determină cu ajutorul:

1. Lucrul de dilatare într-un proces izobar (P-const) se calculează prin ecuaţia:

3. Pentru sistemele închise aflate în condiţii izobar – izoterme energia Gibbs:

7. Către parametrii extensivi ai sistemei se referă :

8. Ca funcţie de stare poate fi :

9. Echilibrul chimic se atinge atunci cînd:

4. Ridicarea temperaturii reacţiei endoterme duce la deplasarea echilibrului:

4. Funcţiile caracteristice pentru procesele reversibile şi ireversibile se exprimă prin ecuaţiile: