Autor:

Conf. univ.
interimar
Beşleagă Igor
Lucrul mecanic în termodinamică

Energia internă

Căldura

Echivalentul mecanic al caloriei

Experimentul lui Joule

Principiul I al termodinamicii

Test
interactiv
Bibliografia
Lucrul mecanic în mecanică

Lucrul mecanic în termodinamică

Reprezentarea grafică a lucrului mecanic

Lucrul mecanic în procesul reversibil

Dependența lucrului mecanic de transformare

 Lucrul mecanic în mecanică
Lucrul mecanic efectuat de o forță constantă aplicată unui corp
reprezintă produsul scalar dintre forță și deplasarea corpului.
L = F·d = F·d·cosα

A F B
α d

În cazul în care deplasarea se face pe direcția și în sensul forței (α =

0): L = F·d
Reprezentarea grafică a lucrului mecanic:
F
A B
F Lucrul mecanic reprezintă aria
F L hașurată.
0 x0 x x
d
 Lucrul mecanic în
termodinamică
Fext
pext V
in S
secțiunea tubului
d
Fext
Vfin
pext S

Din definiția presiunii, rezultă:

pext = Fext/S => Fext =pextS
Lucrul mecanic efectuat de forța exterioară este:
Lext =Fextd = pextSd =>
Variația volumulu gazului în cursul procesulu
i din figură
termodinamic i
este: ΔV = Vfin –Vin = – Sd
=> Lext = – pext ΔV
 Lucrul mecanic în
termodinamică
Sistemul format din gaz exercită o presiun p și
termodinamic
acționează cu o forță F asupra pistonului e
p = F/S => F =
În cadrul termodinamicii, în liceu pS se studiază procesele cvasistatic
(chiar dacă nu se mai menționează explicit în continuare) => ep = pext =>
F = Fext => L = – Lext
–
Fext Vin Vfin
F
pext p p

Lucrul mecanic efectuat de sistemul termodinamic

este: L = – Fd = – =>
pSd
Conven ie:
L = p ΔV
ț
- lucrul mecanic primit de sistem este negativ: L < 0 ;
- lucrul mecanic cedat de sistem este pozitiv: L
>0.
 Lucrul mecanic în
termodinamică
Exemple pentru conven ia de semn:
ț
1) La comprimarea gazului din tub, mediul exterior efectuează lucrul
mecanic pe care îl cedează sistemului Deci sistemul
prime te lucru mecanic. termodinamic.
ș
Volumul se micșorează => ΔV < 0 => L < 0

Fext
F

2) La destinderea gazului din tub, sistemul termodinamic

efectuează
lucrul mecanic pe care îl cedează mediului exterior.
Volumul se mărește => ΔV > 0 => L > 0

Fext
F
 Reprezentarea grafică a lucrului
mecanic
Lucrul mecanic se poate grafic printr- arie în
reprezenta o numai
diagrama p-V (diagrama
Clapeyron). Exemple
:
p
1) La o destindere izobară (p = A B
const.): p
LAB =SABCDA (aria hașurată)
L
D C
0
V in Vfin V

p
2) La o comprimare izobară (p = A B
const.): p
LAB = – SABCDA
│L│
D C
0
V fin Vin V
 Reprezentarea grafică a lucrului
mecanic
3) La o destindere la care presiunea nu p A
este rămân valabile observațiile pi
constantă, n B
anterioare: pf
│LAB│= SABCDA (aria hașurată) in │LAB│
D C
0
Exemplu V in Vfin V
:

p(atm pA = 4 atm = 4·105 Pa; VA = 2 ℓ = 2·10-

) A 3 m3; p = 1 atm = 105 Pa; V = 10 ℓ =
4 B B
10·10 m
-3 3

LAB = aria trapezului ha urat

LAB LAB = ½(pA + pB)(VB – VAș)
1 B
LAB
0 = 2000 J
2 10 V(ℓ
)
 Reprezentarea grafică a lucrului
mecanic
4) La o transformarea ciclică AMBNA:
LAMBNA LAMB = LBNA +SAMBCDA
= SANBCDA–

LAMBNA SAMBNCA
=
p p
pi A M pi A M
n n
L
B B
pfin N pfin N

D C D C
0 V 0 V
V in Vfin V in Vfin
Lucrul efectuat sistemul într- proces
mecanic
este de
egal cu aria ciclului luatătermodinamic un parcurs
cu semnul + pentru ciclul ciclic în
sens
orar și cu semnul – pentru ciclul parcurs în sens trigonometric.
 Lucrul mecanic în procesul
reversibil
În cazul unui proces reversibil sistemul termodinami parcurg
același drum între cele două stări, A (starea inițială) și B (starea
c e finală),
atât la transformarea directă, cât și la transformarea inversă.

p p
pi A pi A
n n

B B
pfin pfin
SABCDA SABCDA

D C D C
0 V 0 V
V in Vfin V in Vfin
Transformarea directă Transformar invers
LABrev
= SABCDA eaLBArev = – SABCDA
ă

LABrev
= – LBArev
 Dependența lucrului mecanic de transformare

Să considerăm două transformări diferite se produc între aceleași

stări ce
A (starea ini ială) i B (starea
ț ș
p finală).
A M
pA

N B
pB

D C
0 V
VA VB
LAMB =SAMBCDA
LANB =SANBCDA => LAMB ≠ LANB
SAMBCDA ≠SAMBCDA

Lucrul mecanic efectuat de sistemul termodinamic este mărime de

proces.
Energia internă a sistemului termodinamic

Energia internă și lucrul mecanic într-un proces adiabatic

*Energia internă a gazului ideal

 Energia internă a sistemului
termodinamic
Energia internă a sistemului termodinamic într-o stare dată este
egală
cu suma energiilor cinetice de agitație termică ale particulelor sistemului
i a energiilor poten iale determinate de interac iunile intermoleculare i
ș ț ț ș
de interac iunile particulelor cu câmpurile de for e exterioare în acea
ț ț
stare:

Observație: energia cinetică ce corespund mișcării mecanic a

e
întregului sistem termodinamic și energia potențială a e
sistemului
care
apare în urma efectuării unui lucru mecanic de către forțele
externe,
nemodificându-se starea de echilibru termodinamic a sistemului nu sunt
incluse în energia internă a sistemului (de exemplu: energia cinetică și

energia potențială a unei mingi aruncate în sus).

 Energia internă a unui sistem termodinamic format din mai multe
părți component este egală cu suma energiilo interne ale părților
e
componente. r
Energia internă este o mărime de stare pentru că depinde de
parametri ce caracterizeaz starea termodi- în care se afl
isistemul termodinamic.
ă namică ă
La trecerea dintr-o stare inițială de echilibru termodinamic energia
internă Uin într-o stare cu
de echilibru termodinamic energia
finală
internă Ufin, se produce cu
o variație a energiei interne ΔU = Ufin – Uin, ce nu
depinde de procesul termodinamic suferit de
sistem.
Energia internă U a sistemului termodinamic depinde de
temperatura,
de masa, de starea de agregare şi de natura lui.
În starea de echilibru termodinamic, relaţia de dependenţă a
energiei interne a sistemului termodinamic de parametrii de stare
U = U(T, V, ν)
reprezintă ecuația calorică de stare.
 Energia internă și lucrul mecanic
într-un proces adiabatic

Să considerăm un sistem termodinamic izolat adiabatic. Acesta

poate
schimba energie cu mediul exterior doar prin schimb de lucrul
mecanic.
F
U
fin U in

În exemplul anterior, sistemul termodinamic format dintr-un

gaz
închis într-un cilindru cu piston mobil, efectuează lucru mecanic,
micșpe care=>
orează. îl cedează
Lad > 0mediului
și ΔU = exterior.
Ufin – Uin <Ca
0 urmare, energia internă a
sistemului se
Într-un proces adiabatic variația energiei interne a sistemulu
,
termodinamic este egală cu lucrul mecanic efectuat de sistem,i luat cu
semnul – :
ΔU = – Lad
 *Energia internă a gazului
ideal
*Modelul gazului
ideal
Caracteristicile gazului ideal:

Gazul ideal este format dintr-un număr foarte mare de particule

identice (molecule).
Dimensiunile moleculelor sunt foarte mici în comparație cu distanțele
dintre ele, putând fi considerate puncte materiale.

Moleculel se mișcă complet haotic, dar mișcarea fiecăre molecul

e independent se supune legilor mecanicii clasice. i
luată e

Nu există forțe intermoleculare și, ca urmare, între două ciocniri,

moleculele se mișcă liber, pe traiectorii rectilinii.

Moleculele se ciocnesc numai cu pereții vasului, iar ciocnirile sunt

perfect elastice.

Materialele marcate cu * nu fac parte din tematica obligatorie.

 *Numărul de grade de libertate
pentru o moleculă din gazul ideal
Numărul de grade de libertate (i) pentru o
este egal cu numărul moleculă din gazul ideal
coordonatelo independent necesar pentru
r moleculă.
cunoaște poziția unui atom din e e

z z
A(x, y,
z) α
0 0
y y
β direcția de
translație
x x
Molecula monoatomică Molecula diatomică
coordonatele: x, y, z i = 3 rigidă coordonatele: x,
Molecula monoatomică y, z, α, β
prezintă i=5 de
libertate); la molecula poliatomică se adaugă și mișcările de rota
doar mițieșcare
ale atomilor în ție
de transla
jurul centrului de masă al moleculei.
(3 grade
 *Principiul echiparti iei energiei
ț
Fiecărui grad de libertate al moleculei din se poate
gazul ideal i
o fracțiune din energia cinetică moleculară medie egală asocia
cu kT/2. =>
Energia cinetică moleculară medie este: ε = ikT/2

moleculă

monoatomică diatomică triatomică

i=3 i=5 i=6
ε = 3kT/2 ε = 5kT/2 ε = 3kT

Agitația termică a moleculelor unui gaz ideal implică doar mișcările

de translație ale moleculelor. mișcarea de translație este
caracterizat de trei Întrucât
grade de libertate, rezultă că energia cinetică
ămoleculară medie de transla ie, numită energie de agita ie termică a
ț ț
moleculei, are valoarea εT = 3kT/2 .
 *Energia internă a gazului ideal
Să considerăm un gaz ideal aflat la temperatura
T, care este format din molecule identice ce au
numărul de grade de libertate i.
Energia internă a gazului ideal este egală cu suma energiilor
numai
cinetice ale moleculelor, întrucât nu energie potențială în lipsa
există
forțelor de interacțiune dintre molecule:

=> =>
=>
NAk = R

Căldura molară la volum constant CV = iR/2

este:
(ecuația calorică de stare)