Electrotehnologii. Partea I.

Note de curs

Oleg Stiopca

Tema 1: Introducere. Generaliti n domeniul Electrotehnologiei

1. 2. 3. 4. 5. Obiectivele de studiu ale cursului; Date istorice din evoluia Electrotehnologiei; Noiuni i legi fundamentale; Tangene interdisciplinare; Perspectivele aplicrilor electrotehnologice n agricultur i in alte domenii.

1. Obiective de studiu ale disciplinei ELECTROTEHNOLOGIA reprezint o tiin interdisciplinar extrem de dinamic n evoluia sa, i are ca obiectiv studiul fenomenelor ce nsoesc trecerea curentului electric alternativ sau continuu prin medii lichide, topituri, aer etc. la aplicarea cmpului electric de intensitate nalt sau joas. 2. Date istorice din evoluia disciplinei Tendi Kavendish (1731-1810) a descoperit c la trecerea scnteilor electrice prin ap se degaj gaze: oxigen si hidrogen. In 1792, tnrul savant din Miunhen, Jordan Ritter (1776-1810) a elaborat irul tensiunilor. Experimentele lui Ritter au pus nceputul electrochimiei ca tiin. Ritter a descoperit fora electromotoare secundar la electrozii imersai (cufundai)in ap. Fig.1.1. Savani ce au contribuit la dezvoltarea Electrotehnologiei ca tiin A. Volta (Italia) 1745-1827 G. Ohm M. Faraday F. Kohlrausch (Germania) (Anglia) (Germania) 1787-1854 1791-1867 1840-1910

Teodor Grotgus (1785-1822) a descoperit mecanismul electrochimic de disociere a apei. El demonstrat c curentul ce parcurge un conductor de specia I i II este identic ca natur. In 1807 Davi a publicat teoria sa despre rolul curentului electric in chimie. In 1826, Davi, fiind grav bolnav propune o metod original de protecie anticoroziv a corpului corbiilor construit din cupru ce const n montarea unor plci de fier pe suprafaa de cupru a corbiilor. Intre aceste metale apare un curent mic i are loc dizolvarea fierului, pe cnd cuprul nu se

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Electrotehnologii. Partea I. Note de curs

Oleg Stiopca

oxideaz, adic nu se distruge sub aciunea apei srate de mare. Aceasta a fost prima aplicare practic a proteciei anticorozive. Fiernand Reitz (1778-1892) a descoperit fenomenele de Electroosmoza si Electroforeza. Michel Faraday (1791-1867) la 10 decembrie descrie I-a lege a electrolizei, la 23 septembrie 1833 - a II-a lege a electrolizei. Djon Daniel (1790-1845) a creat n 1836 elementul galvanic Cu-Zn (Iachobi). Ecuaia de calcul a potenialului REDOX, ce descrie dependena FEM de concentraia soluiei a fost descoperit de Valter Nernst (1864-1941) n acela timp i de Bradislav Tiurin n 1890 din Rusia. Jordan Ghifort (1824-1914) a descoperit numrul de transport al ionilor. Fridrih Kohlrausch (1840-1910) n 1878 a naintat metoda de msurare a conductivitii ionice a soluiilor. 3. Noiuni i legi fundamentale Descompunerea unui electrolit n soluie sau topitur n urma trecerii curentului, nsoit de cedarea sau adiionarea electronilor de ctre ionii sau moleculele substanelor dizolvate. n acest caz la catod, n urma adiionrii electronilor la ioni sau molecule se formeaz produse de reducere, iar la anod n urma cedrii electronilor - produse de oxidare. Toate aceste procese sunt cuprinse in noiune general de ELECTROLIZ. Fig.1.2. Schema celulei galvanice Electroliza are loc n SOLUII DE ELECTROLII. SOLUTIE DE ELECTROLIT - conductor de genul (specia) 2 in care substanele sunt disociate n ioni (apele mineralizate sunt electrolii din cauza existenei in ele a ionilor in concentraii determinate). Incintele (instalaiile) n care are loc procesul electrochimice sunt numite CELULE ELECTROCHIMICE. Celulele electrice sunt divizate n dou grupuri mari: o Celule galvanice (pile galvanice) o Celule pentru electroliz Celulele electrochimice care convertesc energia reaciilor chimice n energie electric se numesc CELULE GALVANICE. n elementele galvanice reaciile au loc spontan cnd acestea sunt unite la un consumator. Schema constructiv a celulei galvanice este prezentat in Fig.1.1.

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Electrotehnologii. Partea I. Note de curs

Oleg Stiopca

Celulele electrochimice care convertesc energia electric n energie chimic se numesc CELULE PENTRU ELECTROLIZ. n elementele electrochimice, reaciile nu sunt spontane, ci iniiate la conectarea acestora la o surs de curent continuu. n Fig.1.2 este prezentat schema de construcie a celulei pentru electroliz. O parte component a construciei instalaiilor electrochimice sunt ELECTROZII. Conductorul metalic de ordinul (specia) I, electronic (metal, grafit) aflat in contact cu un electrod de ordinul II, ionic (soluie sau topitur de electrolit) se numete ELECTROD. n cazul celulelor galvanice, sediul proceselor de oxidare (polul negativ) este ANOD, iar sediul proceselor de reducere )polul pozitiv este CATOD n cazul celulelor pentru electroliz, electrodul donor la care se petrece procesul de reducere (polul negativ) se numete CATOD, iar cel ce accept electroni i la care are loc procesul de oxidare (polul pozitiv)se numete ANOD. ANIONI - ioni cu sarcina negativ ce se mic spre anod (OH-, Cl-, HCO32-). Fig.1.2. Schema celulei pentru electroliz CATIONI - ioni cu sarcina pozitiv ce se mic spre catod (H+, Ca2+, K+, Na+). Soluia de electrolit ce se gsete in preajma anodului se numete ANOLIT, cea ce se afl in preajma catodului in procesul electrolizei se numete CATOLIT. Electroliza este prezentat de legile lui Faraday formulate in baza numeroaselor experimente efectuate in anii 1832-1834. Legea I a electrolizei. Cantitatea de substan disociat intr-o unitate de timp nu depinde de felul electrolitului, de natura i mrimea suprafeei electrozilor, dar este direct proporional cu intensitatea curentului: m = A I (1.1) unde: m masa de substan depus le electrod; A echivalent electrochimic; I intensitatea curentului; timpul ct dureaz electroliza. Legea II a electrolizei. La trecerea prin diferii electrolii trece o cantitate echivalent de electricitate cantitile diferitor compui (substane) eliminate la electrozi sunt proporionale cu echivalentul lor chimic: m1/A1 = m2/A2 = const (1.2)

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Electrotehnologii. Partea I. Note de curs

Oleg Stiopca

unde: A1-echivalent electrochimic (cantitatea de substan ce se elimin la electrozi la trecerea unei cantiti unitare de electricitate. Echivalentul electrochimic este cantitatea de substana care se elimin (dup legea I a lui Faraday) la trecerea prin electrolit a unei uniti de electricitate (1 Coulomb): A1 = m/Q (1.3)

unde: M - mas depus la electrod, gr (mg); Q cantitatea de electricitate egal cu un Coulomb; A1 echivalent electrochimic, g/C (mg/C). Echivalentul electrochimic al unei substane este direct proporional cu masa molar a substanei i invers proporional cu modulul valenei acelui element chimic. Cantitatea de electricitate necesar pentru transportarea (depunerea sau dizolvarea) unui grechiv de substan la electrozi este de 1F(96500 C) or 28.6 Ah. Acest numr se numete constanta Faraday. Randamentul proceselor electrochimice se determin conform relaiei: = Qt/Qp = Mp/Mt (1.4)

unde: Qt - cantitatea teoretic de electricitate; Qp - cantitatea practic de electricitate; Mp cantitatea produsului cptat practic; Mt cantitate produsului calculat teoretic Randamentul relaiei: de energie se determin

conform

= Wt/Wp = Qt/Qp unde: Wt, Wp - cantitatea de energie teoretic, practic; Qt, Qp - cantitatea de electricitate teoretic, practic

(1.5)

Randamentul electrolizei scade odat cu petrecerea reaciilor adverse sau cu apariia unor cureni turbionari. 4.Tangene inter-disciplinare Electrotehnologia ca tiin are tangene cu alte disciplini cum sunt: o Fizic o Chimie o Electrotehnic o Biologie etc. 5.Perspectivele aplicrilor electrotehnologice in agricultur i alte domenii

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Electrotehnologii. Partea I. Note de curs

Oleg Stiopca

Domenii posibile de aplicare a Electrotehnologiei sunt: o tratarea apei cu scop de modificare a proprietilor ei i obinere a oxigenului i hidrogenului; o curirea apelor reziduale; o uscarea, desalinizarea solului; o tratarea plantelor cu curent electric (stimulare, inhibare a proceselor biologice, electroplazmoliz); o uscarea materialelor poroase (lemnului, crmizii, izolaie nfurrilor motoarelor electrice), brichetarea substanelor organice i nutreurilor combinate; o aplicri in medicin (electroforez, electroosmoz, electrostimulare); o obinerea metalelor (sodiu, calciu, magneziu, aluminiu) o obinerea energiei electrice (pile electrice); o electroplacarea. Descrierea mai detaliat despre aceste aplicri va fi prezentat n cursul prezent. ntrebri de verificare 1. 2. 3. 4. 5. 6. Care este obiectivul de studiu al Electrotehnologiei? Enumerai cteva repere istorice i descoperi importante n evoluia Electrotehnologiei ca disciplin. Care este Legea I i Legea II ale lui Faraday? Definii cteva noiuni de baza din Electrotehologie. Care sunt disciplinele tangente ale Electrotehnologiei? Numii cteva aplicri ale Electrotehnologiei n agricultur i alte domenii.

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com