1.

NOŢIUNI INTRODUCTIVE ÎN INGINERIA SISTEMELOR DE

REGLARE AUTOMATĂ
1.1. Noţiuni generale referitoare la sistemele de reglare automată.
1.2. Avantajele utilizării sistemelor de reglare automată.
1.3. Rolul utilizării sistemelor de reglare automată în dezvoltarea forţelor
de producţie.

1.1. Noţiuni generale referitoare la sistemele de reglare automată

La etapa actuală de dezvoltare a umanităţii, în toate sferele de activitate
socială şi economică, inclusiv în agricultură şi-n industria prelucrătoare, o
importanţă deosebită o are automatizarea proceselor tehnologice. Prin a automatiza
un proces tehnologic se subînţelege realizarea lui fără participarea directă a omului.
În prezent, datorită dezvoltării rapide a tehnicii, o mare parte din operaţiile
proceselor tehnologice se îndeplinesc fără participarea directă a operatorului uman,
adică sunt automatizate. Acest fapt se datorează utilizării unui ansamblu de
dispozitive şi echipamente de automatizare, care exclud omul de la îndeplinirea
operaţiilor proceselor tehnologice respective [1,3,5].
Automatizarea reprezintă totalitatea mijloacelor tehnice care permit
excluderea operatorului de la participarea directă în procesul de producţie.
Dispozitivul de automatizare este acel dispozitiv, care, în funcţie de condiţiile
impuse, realizează comanda şi controlul unui anumit proces sau operaţii de
producţie şi care permite să se renunţe astfel la intervenţia directă a omului pentru
îndeplinirea acestor funcţii.
În figura 1.1 sunt reprezentate cele două situaţii când conducerea procesului
tehnologic se efectuează de către operatorul uman şi respectiv de către dispozitivul
de automatizare (DA).
Preluarea funcţiilor operatorului uman de către dispozitivele de automatizare
reprezintă conducerea automată sau automatizarea procesului [2-6].
Instalaţia tehnologică care realizează efectiv procesul de producţie şi la
care se ataşează dispozitivul de automatizare, ce preia funcţiile operatorului uman
reprezintă procesul tehnologic automatizat. Ansamblul format din
dispozitivul de automatizare (DA) şi procesul tehnologic automatizat sau
instalaţia automatizată reprezintă un sistem de automatizare sau un sistem de
reglare automată.
Procesul de reglare automată are sarcina de a aduce sau de a menţine o
anumită mărime fizică la o valoare oarecare. Această mărime poartă denumirea de
mărime reglată, iar valoare la care ea trebuie adusă sau menţinută se numeşte
valoare prescrisă, valoare de referinţă sau mărime de consemn.
Procesele tehnologice se desfăşoară sub acţiunea diferitor perturbaţii care tind
să modifice valoare mărimilor reglate, de acea, scopul reglării automate constă în
monitorizarea permanentă a acestor mărimi şi aducerea lor la valoare prescrisă.
Ţinând seama de considerentele expuse, rezultă că automatizarea poate fi
definită ca domeniul ştiinţei şi tehnicii care studiază principiile şi echipamentele

1
prin intermediul cărora conducerea proceselor tehnologice poate fi asigurată fără
participarea directă a omului. Omul rămâne însă cu supravegherea generală a
funcţionării instalaţiilor automatizate şi cu adoptarea deciziilor şi soluţiilor de
perfecţionare şi optimizare.
Pentru ca să se poată realiza un sistem de reglare fiabil, trebuie ca
caracteristicile procesului, precum şi cerinţele impuse reglării automate trebuie
stabilite cu precizie de la început. În funcţie de toate acestea proiectantul alege
dispozitivul de automatizare, care cuprinde în principal toate elementele de
automatizare.

Fig. 1. 1. Proces tehnologic condus de către dispozitivul de reglare automată (DA)

Caracteristicile generale ale proceselor sunt descrise cu ajutorul unor relaţii

matematice de calcul numite ecuaţiile proceselor.
Exprimarea analitică a dependenţelor dintre mărimile de intrare şi cele de
ieşire se numesc modele matematice ale proceselor, iar interpretarea grafică a
acestor dependenţe se numesc caracteristici statice.
Deseori nu sunt cunoscuţi toţi factorii care determină caracteristicile
proceselor, pentru ca să se poată stabili modelele matematice şi de aceea este
nevoie de a stabili caracteristicile statice, atât din punct de vedere experimental, cât
şi teoretic.
La alegerea corectă a echipamentelor de reglare trebuie de luat în
consideraţie atât cerinţele tehnice, cât şi cele economice. Aparatura cu care se
realizează un sistem de reglare trebuie să fie de o clasă de precizie satisfăcătoare
pentru cerinţele tehnologice ale procesului în regim staţionar; caracteristicile
dinamice ale acestei aparaturi şi în primul rând legile de reglare ale regulatorului
trebuie să permită realizarea regimului tranzitoriu dorit. Performanţele sistemelor
de reglare realizate cu aceste elemente nu trebuie însă să depăşească necesităţile la
o asemenea dotare, fiind neeconomică, de a ceea trebuie utilizate criteriile
consacrate pentru alegerea regulatoarelor în diferite situaţii, în funcţie de
caracteristicile procesului reglat.

2
 1.2. Avantajele utilizării sistemelor de reglare automată
Utilizarea sistemelor de reglare automată (SRA) în agricultură şi-n alte ramuri
ale economiei a evidenţiat o serie de avantaje, care pot fi grupate în următoarele:
a) avantaje de ordin economic:
- creşterea productivităţii maşinilor şi instalaţiilor;
- reducerea consumului de materie primă şi de resurse energetice;
- reducerea numărului instalaţiilor şi utilajelor necesare în procesul de
producţie;
- reducerea timpului de realizare a operaţiilor proceselor tehnologice;
- reducerea cheltuielilor de producţie;
- reducerea preţului de cost al produselor.
b) avantaje de ordin tehnic:
- îmbunătăţirea calităţii produselor;
- creşterea fiabilităţii instalaţiilor şi a produselor;
- creşterea duratei de utilizare a instalaţiilor şi a echipamentelor;
- reducerea uzurii instalaţiilor şi a utilajelor;
- sporirea preciziei de realizare a operaţiilor proceselor.
c) avantaje de ordin social:
- îmbunătăţirea condiţiilor de lucru;
- eliberarea omului de la activităţi care solicită un efort fizic
considerabil;
- creşterea securităţii muncii şi a instalaţiilor tehnologice;
- ridicarea nivelului de trai a umanităţii;
- îndeplinirea unor operaţii sau procese în locuri inaccesibile omului
(subteran, medii agresive, la temperaturi joase sau înalte, medii în care
lipseşte oxigenul ş.a);
- crea posibilităţilor şi a tipului liber pentru implicarea omului în alte
activităţi creative.
Trebuie de menţionat că automatizarea este complicată şi necesită investiţii
suplimentare. Deşi utilizarea sistemelor de reglare automată necesită mijloace şi
investiţii considerabile, reducerea cheltuielilor pe ansamblu şi implicit reducerea
costului produselor în condiţiile creşterii substanţiale a calităţii, justifică pe deplin
cheltuielile realizate în automatizare [3,5].
Pe măsura dezvoltării automatizării şi a progresului tehnico-ştiinţific în
general, producţia a înregistrat transformări considerabile. S-a realizat în deosebi o
reducerea treptată a muncii fizice prestată de om, compensată de o creştere
semnificativă a activităţilor intelectuale şi a celor creative, a funcţiilor de
concepere, conducere şi organizare a producţiei.
Utilizarea sistemelor de reglare automată a condus la creşterea considerabilă
a productivităţii muncii. La etapa actuală aceste creşteri au contribuit la ridicarea
nivelului de trai şi totodată la îmbunătăţirea condiţiilor de activitate, prin crearea
tuturor comodităţilor, confortului şi microclimatului la locul de lucru şi de trai.
3
1.3. Rolul utilizării sistemelor de reglare automată în dezvoltarea forţelor de
producţie
Introducerea mijloacelor de automatizare, în general, şi a celor de reglare
automată, în particular, a cunoscut un ritm înalt şi continuu ascendent. În deplină
concordanţă cu politica de industrializare a ţării, cu continua dezvoltare a cercetării
ştiinţifice şi promovarea progresului tehnic de la sfârşitul secolului XX, s-au extins
şi s-au diversificat electrificarea şi automatizarea producţiei.
Pe această linie, introducerea pe scară largă a automatizării producţiei
impune preocuparea pentru ridicarea continuă a calificării muncitorilor,
tehnicienilor şi inginerilor pentru a exploata, proiecta şi fabrica în cele mai bune
condiţii aparatura de automatizare, măsurare şi control pentru instalaţiile şi
sistemele de automatizare.
Totodată, datorită automatizării s-a redus considerabil efortul fizic depus de
om în cadrul proceselor de producţie, întrucât maşinile motoare – denumite şi
maşini de forţă – asigură transformarea diferitelor forme de energie din natură
(energia combustibililor, energia hidraulică ete.) în alte forme de energie
(mecanică, electrică etc.) direct utilizabile pentru acţionarea maşinilor-unelte care
execută operaţiile de prelucrare a materiilor prime şi a semifabricatelor.
După etapa automatizării, omul îndeplineşte în principal funcţia de con-
ducere a proceselor tehnologice de producţie. A conduce un proces tehnologic,
înseamnă a dirija mari cantităţi de energie în conformitate cu un obiectiv urmărit –
respectiv producerea anumitor bunuri materiale, cheltuind în acest scop cantităţi de
energie foarte mici.
Operaţiile de conducere nu necesită decât un efort fizic redus (întrucât aceste
operaţii se execută prin butoane sau manete, de la panouri sau pupitre de comandă),
dar necesită un efort intelectual important. Astfel, de exemplu, conducerea unui
laminor poate necesita transmiterea unui foarte mare număr de comenzi – de
ordinul sutelor sau miilor – în decursul unui interval de câteva ore, ceea ce poate
provoca oboseală şi erori.
Pe de altă parte, unele procese tehnice se desfăşoară atât de repede, încât
viteza de reacţie a unui operator uman este insuficientă pentru a se transmite
comanda necesară în timp util. Astfel, de exemplu, în cazul apariţiei unui
scurtcircuit pe o linie dintr-un sistem electroenergetic, este necesară declanşarea în
fracţiuni de secundă a întreruptoarelor de la capetele liniei defecte, pentru a se evita
distrugeri şi a se preîntâmpina extinderea efectelor scurtcircuitului la alte instalaţii
electroenergetice din sistemul respectiv.
Se constată astfel că la un anumit stadiu de dezvoltare a proceselor de
producţie (şi a instalaţiilor în care se desfăşoară aceste procese) devine necesar ca şi
o parte din funcţiile de conducere să fie transferate unor echipamente şi aparate
destinate special acestui scop, reprezentând echipamente şi aparate de automatizare.
Succese importante în domeniul automatizării au fost obţinute în decursul
ultimelor trei cincinale, prin creşterea considerabilă a gradului de dotare a
economiei naţionale cu mijloace de automatizare, prin dezvoltarea intensă a

4
concepţiei proprii şi prin realizarea echipamentelor de automatizare la nivelul celor
produse pe plan mondial.
Echipamentele de automatizare moderne şi de o largă diversitate sunt
elaborate şi produse de institute de cercetare-proiectare şi de numeroase
întreprinderi din ţările dezvoltate.
Din gama largă de echipamente şi mijloace utilizate la automatizarea
proceselor tehnologice, fac parte: sistemul unificat electronic de reglare pentru
procese rapide, variatoarele de turaţie şi convertizoarele de putere cu tiristoare,
utilizate pentru reglarea automată a turaţiei şi curentului motoarelor electrice,
sistemul unificat de reglare pentru procese lente SRA, sistemul distribuit de
conducere, realizat cu microprocesoare, echipamentul pentru controlul şi suprave-
gherea automată a proceselor de producţie, minicalculatoarele şi micro-
calculatoarele, sistemele unificate de comutaţie statică, sistemul unificat de
telemecanică, sistemul de transmitere de date, echipamentele de afişare a cotelor şi
comandă numerică pentru maşinilor unelte, sistemul de semnalizare etc.