Cinetica Chimică

CINETICA CHIMICĂ
Cinetica chimică are drept obiect de studiu viteza şi mecanismul reacţiilor
chimice. Mărimea esenţială cu care operează cinetica chimică este viteza de
reacţie, care arată cat de repede se transformă reactanţii în produsi de reactie.

A B
∆[A]
v=-
∆t

∆[B]
v=
∆t
Viteza de reacţie (mol/litru.s) reprezintă variaţia numărului de molecule dintr-o
anumită substanţă in unitatea de timp, sau mai general prin variaţia concentraţiei
în unitatea de timp, conform ecuaţiei:
dc
v = ±
dt
 Factori care influenţează viteza de
reacţie
1. Temperatura
• Creşterea temperaturii duce la o agitaţie a particulelor mai
mare, viteza de reacţie creşte.
2. Concentratia reactanţilor
• Mai multi reactanţi, înseamnă mai multe ciocniri, ceea ce duce
la o energie suficientă.
3. Catalizatorii
• Măresc viteza de reactie, scăzând energia de activare.
4. Dimensiunea particulelor/suprafaţa de contact
5. Presiunea reactanţilor gazoşi
• Creşterea presiunii duce la creşterea numărului de ciocniri.
6. Solventul utilizat (vâscozitate şi difuzie moleculară)
 Legea de viteză

- Legea de viteză este determinată experimental şi depinde

direct proporţional de concentraţiile reactanţilor.
aA + bB cC + dD

v = k [A]x[B]y
- k = constanta de viteză;
- Reacţia este de ordin x în raport cu A;
- Reacţia este de ordin y în raport cu B;
- Ordinul global de reacţie: n = (x +y).

- Producerea unei reacţii chimice necesită ciocnirea

moleculelor care reacţionează. Viteza de reacţie este
proporţională cu numărul de ciocniri dintre molecule (în
unitatea de timp) care la rândul său este proporţional cu
concentraţia reactanţilor.
F2 (g) + 2ClO2 (g) 2FClO2 (g)

1
v = k [F2][ClO2]
 Tipuri de reacţ
reacţii chimice

După gradul de complexitate:

• Reacţii simple
Ordinul de reacţie:
- reacţii de ordinul 1: n = 1; A → B
- reacţii de ordinul 2: n = 2; 2A → Produsi; A+B → Produsi
- reacţii de ordinul 3: n = 3 sau superioare n >3;
- reacţii de ordin fracţionar.
• Reacţii complexe
- reacţii opuse (reversibile): A + B ⇔ C
- reacţii paralele: A + B →
1 k
P
A+B 2
→k
R
- reacţii succesive (consecutive): A + B → (AB) → P
- reacţii cu preechilibru: A + B ⇔ (AB) → P
• După molecularitate:
– Reacţii monomoleculare
– Reacţii bimoleculare
– Reacţii trimoleculare

• După starea de agregare a reactanţilor şi produşilor de reacţie:

– Reacţii omogene (se desfăşoară într-o singură fază)
– Reacţii eterogene (au loc în două sau mai multe faze)

• După reversibilitate:
– Reacţii ireversibile
– Reacţii reversibile

• După efectul termic al reacţiei:

– Reacţii endoterme
– Reacţii exoterme
 Cinetica reacţiilor de ordin unu

A→B

v = k [A] Forma diferenţială:

[A] = [A0] e-kt

 Reacţia: 2A B este de ordinul unu in raport cu A,
v = 2,8 .10-2 s-1 at 800C. Cât timp durează până când
concentraţia lui A scade de la 0,88 M la 0,14 M ?

[A] = [A0] e-kt

[A0] = 0,88 M
ln[A] - ln[A0] = - kt [A] = 0,14 M
ln[A0] - ln[A] = kt
[A0] 0,88 M
ln ln
ln[A0] – ln[A] [A] 0,14 M
t= = = = 66 s
k k 2,8 x 10-2 s-1
Timpul de injumătăţire t½, este timpul in care concentraţia
iniţială a reactantului se injumătăţeste.

t½ = t cand [A] = [A]0/2

[A0]
ln
[A0] /2 ln 2 0.693
t½ = = =
k k k
Care este timpul de injumătăţire a N2O5 dacă acesta se
descompune cu o constantă de viteză de 5,7.10-4 s-1?
t½ = ln 2 = 0,693
= 1200 s = 20 minute
k -4
5,7 x 10 s -1

De unde stiti că descompunerea este de ordin 1?

Unitatea de masura pentru k este s-1.
 Cinetica reacţiilor de ordin doi

2A → Produşi; A+B → Produşi

∆[A] v = k [A]2 [A] = conc. A la t
v=- [A]0 =conc. A la t = 0
∆t

1 1 t½ = t când [A] = [A]0/2

- = - kt
[A] [A]0 1
t½ =
k[A]0
 Cinetica reacţiilor de ordin zero

∆[A]
v=- v = k [A]0 = k
∆t

[A] - [A]0 = kt t½ = t cand [A] = [A]0/2

[A]0
t½ =
2k
Reacţii trimoleculare, de ordinul III
 Cinetica reacţiilor simple

Etapă elementară Molecularitate Lege de viteză

A produsi Monomoleculară v = [A]

2A produsi Bimoleculară v = k[A]2

A+ B produsi Bimoleculară v = k[A][B]

2A + B produsi Trimoleculară v = k[A]2[B]

 Energia de activare (Ea)
A+B C+D

Reacţie exotermă Reacţie endotermă

Dependenţa temperaturii de constanta de viteză.
Ecuaţia lui Arrhenius.
Ea = energia de activare (J/mol)
 Ea  R = 8.314 J/K•mol
k = A exp  − 
 RT 
T = temperatura absolută;
A = factor preexponential.

Ea
ln k = ln A −
RT

Cand k este determinat experimental

la diferite temperaturi, Ea poate fi
calculat din panta dreptei ln k vs. 1/T.