REACTOARE CHIMICE

curs 2

Prof.dr.ing. Dorin Stanica-Ezeanu

1 1
 Viteza reacţiilor chimice

Terminologie:
n –nr. de moli (n0 -intrat în reactor / / nf -ieşit din reactor)
F – debit molar (moli/s, min, h)
Q – debit volumetric (l/s, min, h)
Fi = Qo x Ci
G – debit masic (kg/s, min, h)
Ci = Concentraţia componentului ‘i’ (moli/l)
 Conversia
unui compus “i”(Xi) =
A B
Intrat: nAo, nBo

Iesit: nAf, nBf

XA = - +
XB =
Proiectarea reactoarelor chimice este posibilă numai dacă se cunoaşte
VITEZA DE REACTIE!
 Cinetica chimică – studiul vitezei de reactie
Reacţia chimică:
aA + bB + …. rR +sS+ …
Viteza de reactie [ ri ] se defineşte ca fiind:
CANTITATEA DINTR-UN COMPONENT (exprimată în moli sau
masă) FORMATA IN UNITATEA DE TIMP SI RAPORTATA LA O
MARIME SPECIFICA SISTEMULUI, CARE POATE FI:
- VOLUMUL DE FLUID REACTANT (V)
- VOLUMUL DE REACTOR (VR)
- MASA DE CATALIZATOR (W)
- SUPRAFATA DE SEPARARE A FAZELOR (SSEP)
Matematic
Cantitatea dintr-un component formată: ni,f – ni,0 = Δni dni
In unitatea de timp: tf - t0 =Δt dt
Viteza de reactie se noteza cu “r” (engl. Rate of reaction)

Dacă se exprima Viteza de reactie pentru REACTANT (A)

* ( -1)
- >0
aA + bB + …. rR +sS+ …
Relaţia de proporţionalitate a vitezelor de reacţie:

Exprimarea cinetică a vitezei de reacţie:

(-rA ) = k·CAnCBm…
unde: k = constanta vitezei de reactie
n, m = ordine partiale de reactie
n+m= ordinul global de reactie
Energia de activare, cal/mol

K
Ecuatia Arrhenius Temperatura,

Constanta gazelor = 1,98 cal/mol•K

Factor prexponential / de frecvenţă

 Aplicarea ecuatiei de viteza pentru diferite reactoare
chimice

Aplicarea ecuatiei vitezei de reactie pentru fiecare tip de reactor:

UNITATEA DE MASURA PENTRU VITEZA DE REACTIE ESTE

INTOTDEAUNA: moli / l•s sau multipli /submultipli ai acestora.
 Pentru o reactie chimica generala de tipul:
A →Produse

τ - timp spaţial = reprezintă timpul necesar alimentării reactorului cu

un volum egal cu volumul reactorului. Relaţia de calcul : τ = V/Qo
Pentru orice reacţie chimică se va folosi ecuatia clasică:

(-rA ) = k·CAαCBβ
În care trebuie determinate ordinele de reacţie α şi β!!!

Cum ?
 - Respectă teoria
DACA reacţia chimică este ELEMENTARA : CIOCNIRILOR
MOLECULARE sau a
COMPLEXULUI ACTIVAT
aA + bB → cC

Rezultă că:
α=a
A
β=b
B
C

Atunci ecuatia vitezei de reacţie va fi:

(-rA ) = k·CAaCBb
Teoria “Complexului activat” completează teoria
“Ciocnirilor moleculare” pentru acele situaţii în care
Probabilitatea ciocnirilor calculată matematic nu se
justifică EXPERIMENTAL!
De exemplu:
3A+B =C
conform teoriei ciocnirilor moleculare, probabilitatea
calculată matematic ca 3 molecule de A să se
ciocnească cu o moleculă de B este de cca. 10%, dar
experimental se obţine cca. 25% produs C!

Acest fapt a condus la elaborarea unei noi teorii: Teoria

complexului activat!
 3A+B=C
Etapa I Compus cu viata
A + B = AB* foarte scurta

Etapa a-II-a Energie

A + AB* = ABA**
Etapa a III-a E3

A + ABA** = C E2 C

Ea
3A+B=C A+B
E1
ABA**

AB*

Drumul reactiei
 NU
RESPECTA
DACA reacţia chimică NU este ELEMENTARA teoria
CIOCNIRILOR
MOLECULARE
sau
Pentru reactii chimice la temperatura constanta: COMPEXULUI
ACTIVAT

De exemplu, pentru experimente facute in RD la V = const. si la T = const.

Algoritmul de verificare al ecuaţiei vitezei de reacţie

Se propune o expresie
a vitezei de reactie

Se verifica expresia
propusa a vitezei de reactie
cu datele experimentale
N
D U
A CORECT
 -

ln k

x
x
ln A
Y X x
tg α = - E/R
α 1/T
0

Astfel se calculează energia de activare E şi factorul de frecvenţă A!

Vă mulţumesc
pentru atenţie!