PROCESE HIDRODINAMICE

– CURS 9

CAPITOLUL 5 - POMPE
Șef lucr. dr. ing. Nicolae Marilena

Friday, Mar Procese Hidrodinamice - curs 1

ch 11, 2022
 5. POMPE
Generalități
Pompele sunt mașini hidraulice prin intermediul cărora se furnizează energie mecanică
pentru:
• Transportul fluidelor;
• Asigurarea presiunii necesară în proces;
• Mărirea vitezei de circulație a fluidului;
• Ridicarea la o anumită înălțime geometrică;
• Mărirea entalpiei.
Mașinile hidraulice folosite pentru vehicularea lichidelor se numesc generic pompe, în
timp ce mașinile hidraulice utilizate pentru vehicularea gazelor sunt denumite generic
compresoare.
Efectele enumerate sunt evidente la o examinare mai amănunțită a ecuațiilor lui
Bernoulli, fiind explicitate prin intermediul termenului Wp (energie mecanică introdusă
din exterior - prin intermediul unei pompe, pentru unitatea de masă de fluid)

Ec. Bernoulli

sau

În care Ff – forța de frecare = energia mecanică netă cheltuită pentru învingerea rezistențelor la curgere
Friday, March 11, 2022 Procese Hidrodinamice - curs 2
 Clasificarea pompelor în funcție de modul de transmitere a
energiei și de caracteristicile constructive
Clase Categorii Tipuri
1.Volumice (modificarea 1) Cu mișcări alternative
spațiului de aspirație și de(piston, membrană – aspiră
refulare) și refulează alternativ)
2) Rotative (roți dințate,
șurub, compresor cu palete,
suflante – aspiră și refulează
I. Pompe cu elemente simultan)
mobile active (piston,
2.Centrifuge (aspiră și 1) Radiale (pompe
rotor, membrană)
refulează simultan sub centrifuge tip volută, sau cu
acțiunea câmpului de forțe difuzor pentru lichide,
centrifuge datorate compresoare centrifuge,
mișcării rotorului în jurul ventilatoare)
axei sale) 2) Axiale (pompe centrifuge
axiale)
II. Pompe fără elemente mobile active (sifoanele, montejusurile, ejectoare, gaz lifturile
- pompele Mammut – folosesc ca energie de pompare fie energia unui al doilea fluid
(fluid motor) fie o energie potențială determinată de o diferență de nivel

Friday, March 11, 2022 Procese Hidrodinamice - curs 3

 I.1.1 Pompe volumice cu mișcări alternative
Pompa cu piston cu simplu efect
Faza în care volumul camerei de pompare crește se numește aspirație. Pentru ca
lichidul să intre în pompă doar prin conducta de aspirație, se deschide supapa din
racordul de aspirație concomitent cu închiderea supapei din racordul de refulare.
Faza în care volumul camerei de pompare scade se numește refulare. Prin micșorarea
volumului camerei de pompare, presiunea crește determinând evauarea lichidului din
pompă. În faza de refulare se închide supapa de admisie și supapa de refulare se
deschide.

Friday, March 11, 2022 Procese Hidrodinamice - curs 4

Pompa cu piston cu dublu efect
Într-un ciclu de funcționare au loc două pompări de lichid, fiind un regim continuu de
funcționare, comparativ cu regimul de lucru al pompei cu piston cu simplu efect.
Cilindrul este inchis la capete și este prevăzut cu două supape de admisie (stânga) si
două de evacuare /refulare( dreapta).

Friday, March 11, 2022 Procese Hidrodinamice - curs 5

Pompa cu membrană
La acest tip de pompă rolul pistonului îl joacă o membrană elastică. La deplasarea în
sus a membranei acționată de o pârghie, volumul spațiului de sub membrană se
mărește, creându-se o depresiune care deschide supapa de aspirație ((stânga- jos).
Lichidul întră pe conducta de aspirație și ocupă volumul de sub membrană. La cursa în
jos a membranei (apăsarea acesteia) se închide supapa de admisie, și se deschide
supapa de refulare, împingând astfel lichidul pe conducta de refulare

Friday, March 11, 2022 Procese Hidrodinamice - curs 6

I.1.2 Pompe volumice cu mișcări rotative
Pompele rotative sunt pompe volumice care realizează transportul lichidului cu ajutorul
unor piese care se rotesc etanș față de carcasă și care sunt acționate de un arbore, din
exterior, în mișcare de rotație. Efectul de pompare este realizat fie prin variația volumului
camerei de pompare fie prin deplasarea la volum constant a lichidului prin camera de
pompare dinspre conducta de aspirație spre conducta de refulare.
Aceste pompe nu au supape, realizează presiuni mari la refulare, au dimensiuni reduse,
dar au dezavantajul că produc zgomot în funcționare iar randamentul lor scade în timp ca
urmare a uzurii pieselor în mișcare.
Pompa cu roți dințate

Friday, March 11, 2022 Procese Hidrodinamice - curs 7

Pompa rotativă cu doi lobi

Pompa rotativă cu trei lobi

Friday, March 11, 2022 Procese Hidrodinamice - curs 8

 I.2 Pompe centrifuge
O pompă centrifugă are următoarele elemente constituente:
- Carcasa
- Rotorul
- Sistemul de acționare
Lichidul intră în pompă axial și sub acțiunea câmpului de forțe centrifuge determinat
de învârtirea rotorului este împins:
 radial cu viteză crescândă spre periferia rotorului (la pompele centrifuge radiale -
tip volută sau cu stator) sau
 în lungul axei pompei (la pompele axiale)
Astfel, energia mecanică disponibilă la ax este transferată lichidului sub formă de
energie cinetică și energie de presiune, energia cinetică fiind convertită parțial și
treptat în energie de presiune, pe măsură ce lichidul părăsește rotorul.

Principala caracteristică a pompelor de tip volută este aceea că rotorul (impeller)

refulează lichidul radial, într-un canal de colectare spiral cu secțiune crescândă, ceea
ce facilitează convertirea energiei cinetice în energie de presiune.
Rotoarele pot fi de tip închis, semideschis sau deschis.
După numărul de rotoare care pot fi montate pe ax, pompele centrifuge pot fi:
- monoetajate (cu un singur rotor)
- multietajate (cu mai multe rotoare legate în serie – refularea unui rotor constituind
aspirația următorului rotor)
Friday, March 11, 2022 Procese Hidrodinamice - curs 9
I.2.1 Pompe centrifuge radiale

Friday, March 11, 2022 Procese Hidrodinamice - curs 10

I.2.2 Pompe centrifuge axiale
Pompele axiale au rotorul format din 4..6 palete răsucite în formă de elice, cu unghi de
înclinare fix sau reglabil. Pomparea lichidelor are loc ca urmare a acțiunii câmpului de
forțe centrifuge(determinat de învârtirea rotorului) mișcării turbionare (creată de
profilul paletelor) și împingerea (liftarea) lichidului către palete. Pompele axiale sunt
prevăzute cu un rotor format dintr-un număr de palete fixe care dau o direcție axială
curentului de lichid, la ieșirea din rotor

Friday, March 11, 2022 Procese Hidrodinamice - curs 11

Friday, March 11, 2022 Procese Hidrodinamice - curs 12
 II. Pompe fără elemente mobile

Pentru a funcționa, sifonul trebuie să fie umplut cu lichid, iar presiunea din punctul C
(punctul cel mai înalt al sifonului) să fie mai mare decât presiunea de vapori a
lichidului (la temperatura de lucru)
Montejusurile sunt aparate cu acțiune intermitentă care servesc la ridicarea
lichidelor cu ajutorul aerului comprimat

Friday, March 11, 2022 Procese Hidrodinamice - curs 13

 Gaz-lifturi (pompe Mammut) se bazează pe
principul vaselor comunicante, umplute cu fluide
nemiscibile, de densități diferite – folosite pentru
vehicularea lichidelor clare sau cu suspensii.
Zs, Zp – înălțimile conductei de refulare sub și deasupra
nivelului de lichid

Ejector
Fluid
”antrenat”

Fluid
”motor”

Friday, March 11, 2022 Procese Hidrodinamice - curs 14

Friday, March 11, 2022 Procese Hidrodinamice - curs 15
 Sisteme de acționare a pompelor:
- motoare electrice;
- Motoare termice (diesel, abur, turbine)

5.1 Parametrii caracteristici pompelor

o Debitul sau capacitatea Qv ;

o Presiunea de refulare pr sau înălțimea manometrică de pompare H;

o Puterea necesară acționării Na;

o Randamentul pompei ηp ;
o Turația n.
Pentru pompele și compresoarele centrifuge parametri sunt corelați , pentru o
anumită turație în funcție de debit, obținându-se curbele caracteristice ale pompei
respective:
𝑯 = 𝒇 (𝑸 𝒗 ) 𝒑 𝒓 = 𝒇 ( 𝑸𝒗 ) 𝑵 𝒂= 𝒇 ( 𝑸 𝒗 ) 𝜼𝒑 =𝒇 ( 𝑸 𝒗 )

Friday, March 11, 2022 Procese Hidrodinamice - curs 16

5.1.1 Debitul / capacitatea pompei Qv
𝑄𝑉 =𝜂 𝑣 ∙ 𝑄𝑉𝑇

- debit volumic real pompat; - debit volumic teoretic.

- pierderi de debit în camera de pompare) – sau randamentul volumic al pompei

Randamentul volumic exprimă pierderile de debit (deci și energie) care a loc în

camera de pompare (datorită neetanșeităților elementelor din interiorul camerei care
duc la circulații inverse ale fluidului )și în mediul exterior (prin presgarnituri).
În cazul pompelor volumice, debitul volumic este independent de înălțimea
manometrică a pompei însă depinde de caracteristicile geometrice ale camerei de
pompare și de turație.
Debitarea pompelor cu mișcări alternative (cu piston) este neuniformă (pulsatorie),
mai ales în cazul pompei cu piston cu simplu efect.
În cazul pompelor rotative și centrifuge, debitarea este uniformă (turația este de
regulă constantă iar aspirația și refularea are loc simultan). Debitul pompelor și
compresoarelor centrifuge depinde de presiunea de refulare (înălțimea manometrică)
și se exprimă în termeni ai funcției caracteristice 𝐻= 𝑓 ( 𝑄 𝑣 ) pentru o anumită turație.
Pentru compresoare centrifuge este un lucru obișnuit să se coreleze debitul cu raportul
de comprimare, r (r=Pr/Pa și pentru r ≤ 3 vorbim despre suflante, în timp ce pentru
r > 3 vorbim despre compresoare.
Friday, March 11, 2022 Procese Hidrodinamice - curs 17