Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
sistem coordonat de
transformări a substanţelor şi
energiei sub acţiunea
sistemelor multienzimatice.
Deosebim:
Metabolismul extern – include procesele
necesare pentru: asimilarea substanţelor
nutritive, transportul metaboliţilor
intermediari între celulele diferitor organe şi
ţesuturi şi eliminarea produselor finale din
organism.
Metabolismul intermediar – totalitatea
reacţiilor chimice ce decurg intracelular (şi
asigură viabilitatea, creşterea şi
reproducerea celulei).
Funcţiile metabolismului:
Evidenţiem 2 faze:
1. Catabolismul – faza de degradare a
macromoleculelor în micromolecule.
este însoţit de eliberarea energiei
ATP(procese exergonice)
2. Anabolismul – faza de sinteză a
macromoleculelor din micromolecule,
necesită utilizarea energiei ATP
(procese endergonice)
Etapele catabolismului:
I etapă - decurge în TGI (fără eliminare
de E). Macromolecule alimentare se
scindează în monomerii săi.
II etapă – monomerii se transformă într-
un precursor comun – Acetil-CoA (are
loc generare de energie – 20%).
III etapă – amfibolică - ciclul Krebs; LR
si fosforilarea oxidativă –(FO) H2O+
CO2
are loc generare de energie (80%)
Proteine Glucide Lipide
I
AA monozaharide AG+glicerol
Piruvat
II
Acetil -CoA
considerentul energetic;
succesiunea reacţiilor este
reglată separat;
diferă după localizarea în celulă.
CĂILE METABOLICE
-
reprezintă succesiunea reacţiilor
enzimatice în care substratul se
transformî în produs
S ==>A ==> B ==> C ==> P
DEOSEBIM CĂI METABOLICE:
Dacă H= G + TS
G = H - TS.
Unde:
H – entalpia – energia internă (indică potențialul
termodinamic)
TS - energia legată - nu poate fi utilizată pentru
efectuarea lucrului (T- t absolută; S – variaţia
entropiei (gradul de dezordine al sistemului).
Creşterea entropiei împedică revenirea la
starea iniţială, de aceea reacţiile însoţite de
creşterea entropiei - sunt ireversibile.
Noţiune de energie liberă standard
este partea de energie totală a sistemului,
convertită în lucru în condiţii standard (ΔGo )
T=298K (25 C),
C% iniţiala – 1,0 mol/L,
pH = 7,
Energia liberă ∆G - indică sensul
desfășurării unei reacții
G pozitivă 0 când produşii conţin
mai multă energie decât reactanţii
(substanţele iniţiale) endergonice (nu
pot efectua un lucru spontan, necesită
energie din exterior). AB GB GA
G negativă 0 produşii conţin mai
puţină energie decât substanţele iniţiale
exergonice (fără folosirea energiei) –
stânga la dreapta pot efectua un lucru.
G = 0 – nu evaluează nici într-un sens.
Reacţiile exergonice
G negativă 0 produşii conţin mai puţină
energie decât substanţele iniţiale exergonice
fără folosirea energiei – stânga la dreapta pot
efectua un lucru.
Reactants
Amount
of
energy
Free energy
release
d
Energy (∆G <0)
Products
Amount of
Free energy
energy
released
Energy (∆G>0)
Reactants
Product
Energy
must be
supplied.
Product
Endergonic Exergonic
Copyright © The McGraw-Hill Companies, Inc. Permission required for reproduction or display.
G = 0 – nu evaluează nici într-un sens.
∆G < 0 ∆G = 0
NH 2
ATP adenine
adenosine triphosphate N
N
O O O N N
-O P O P O P O CH 2
O
O- O- O- H H ribose
phosphoanhydride H H
bonds (~) OH OH
2. Leg macroergice sunt de tip anhidridă (unesc 2
resturi acide)
NH 2
ATP adenine
adenosine triphosphate N
N
O O O N N
-O P O P O P O CH 2
O
O- O- O- H H ribose
phosphoanhydride H H
bonds (~) OH OH
3. Prezenţa ionilor de Mg (afinitatea ADP
este de 6 ori mai mare – hidroliza este
spre formarea ADP+Pi)
ATP
Serveşte ca sursă de energie în:
1.Lucrul mecanic: mişcare, contracţie
2.Biosinteza moleculelor biologice
3.Transport: transportul prin membrană
4.În transmiterea informaţiei genetice
5.Energie electrică – pentru propagarea
influxului nervos
În reacţiile biochimice ATP:
ATP
ADP
H3PO4 AMP PP
2H3PO4
-7,3
kcal/mol
-15,3 kcal/mol
SCINDAREA ATP-ului
АDP + АТP
Н3РО4
anabolism, +∆G
Regenerarea ATP
Sinteza ATP din ADP şi Pi – este
posibilă pe 2 căi:
1. FO (utilizarea LR MC)
2. fosforilare la nivel de substrat –
reacţiile în care energia necesară
pentru sinteza legăturii macroergice
fosfat e furnizată de un substrat
supermacroergic.
Fosforilare la nivel de
substrat
Fosforilare la nivel de substrat
Fosforilare la nivel de substrat
REGLAREA METABOLISMULUI
- SE = [ATP]+1/2[ADP]
[ATP]+[ADP]+[AMP] SE= 0,8-0,95
PF = [ATP]/[ADP]*[Pa] = 500
Atkinson – Se = 0 ( AMP); Se=1 (ATP).
REGLAREA
METABOLISMULUI
1. E1 – PDH
Co1-TPP
2.E2 – dihidrolipoiltrans-
acetilază
Co 2- AL
3. E3 – dihidrolipoilDH
Co3 – FAD
dihydrolipoyl dehydrogenase
(= E3) has coenzymes FAD
S--
S--
TPP FAD
E1 E2 E3
Complexul PDH
Co 4 – HS-Co A
Co 5 – NAD+
K – kinaza specifică
F – fosfotaza specifică, dependentă de Ca2+ şi
Mg2+
X – proteina ligand (în E3)
1. Atacul nucleofil – hidroxietil
TPP
O O
H3C
CH 2 CH 2 O P O P O
+ O O
CH 2 N
N S
C
H acidic H +
H 3C N NH 2
thiam ine pyrophosphate (T P P )
NAD+ NADH+H+
HS-CoA
Ciclul
lanțul Krebs
respirator
Reglarea complexului PDH
1. Alosterică:
Acetil Co A – E2;
NADH – E3
Efectul e reversibil la acţiunea NAD şi
HSCoA
Inhibiţia alosterică este amplificată de AG
macromoleculari
Reglarea complexului PDH
ACTIVATORII INHIBITORII
complexului PDH PDH
NAD+ Acetil-СоА
АMP NADH
Piruvatul АТP, GTP
Са2+ AG
APLICAŢII BIOMEDICALE
Deficitul uneia din subunităţile PDH se
manifestă prin:
Reducerea ciclului Krebs - apare un deficit
energetic
Acumulare de acid lactic - acidoză lactică
Alanina şi AA ramificaţi sunt crescuţi în
plasmă (blocat catabolismul lor)
Scăderea marcată a oxigenării tisulare
(hipoxie) – intervin în cursul insuficienţei
cardiorespiratorii acute, a stărilor de şoc
Acidoza lactică congenitală
1.Catabolismul glucidelor
2.Catabolismul lipidelor
3.Catabolismul aminoacizilor
4.Catabolismul alcoolului
5.Catabolismul corpilor cetonici
Sursele de acetil CoA
Glicolizã
Piruvat -oxidare
Dezaminare si
Oxidare oxidare
ACETIL CoA
Provenienţa oxalacetatului
Transaminarea acidului aspartic sub acţiunea
ASAT
Carboxilarea piruvatului sub acţiunea piruvat
–carboxilazei
REACŢIILE
CICLULUI KREBS
1. Condensarea lui Acetil CoA
cu OA
Soarta citratului
Reglator al altor
etape metabolice
(-) fosfofructokinaza
(+)acetil CoA carboxilaza
Ciclul Krebs
generare de energie
2. Izomerizaea citratului în
izocitrat (prezenţa ionilor de fier)
3. DH şi decarboxilarea
izocitratului (Mg2+ sau Mn2+).
IDH NAD dependentă- localizată în MC
IDH NADP dependentă- atît în MC cât şi în citozol
4. Decarboxilarea oxidativă a
alfa cetoglutaratului
Soarta succinil CoA
Propionil CoA
NADH OAA
I
I
CH2
Cit I
CH2
CH2 I
I
COOH NAD+ MDHI COOH H-C-COOH
I
C=O AC I
I CH- OH
CH2
Mal COOH I
I
HC-OH
HC-OH
3NADH+H+ => LR ICit COOH
I
COOH FR COOH
NAD+
COOH FADH2 => LR I
ICDH
CH2
I
I
CH
II
Fum COOH
I COOH CH2 NADH
CH2 I I
CH
I FADH2 SDHICH2
CH2
I I
-KG
CH=O
COOH
I CH2 COOH
FAD+ Suc
COOH I
KGDH
C=O NAD+
7. Hidratarea Fumaratului la Malat SCoAS
I
SCoA
8. Oxidarea Malatului la OA E- MDH NADH
GTP
GDP
SCoA
Reglarea ciclului Krebs
Citrat sintaza
IzocitratDH
Alfa cetoglutaratDH
Citrat sintaza
- NADH, ATP,
succinyl CoA, citrate
Rolul:
Reacţiile ce furnizează
produşii intermediari ai
ciclului Krebs
Formarea de OA
Piruvat +CO2+ATP▬►OA+ADP+Pi
E- piruvatcarboxilaza (biotin dependentă) , enzimă
abundentă în ficat şi ţesutul nervos
În miocard şi muşchi:
Fosfoenolpiruvat +CO2+GDP ▬►OA +GTP
E- fosfoenolpiruvatcarboxikinaza
Reacțiile
COOH
anaplerotice COOH
Piruvat
I I
+ CO2 carboxilaza
C=O C=О
I I
Biotina
CH3 CН2
Piruvat ADP
ATP I
H3PO4
CООН
COOH Oxaloacetat
I Fosfoenolpiruvat COOH
+ CO2 carboxikinaza I
C-O-PO3H2
II CН2
CH2 I
GDP GTP C=О
Fosfoenolpiruvat
I
CООН
Oxaloacetat
2. Formarea alfa
cetoglutaratului:
Glu + Piruvat ▬►
α cetoglutarat + Ala
E - AlAt
Glu + NAD a-cetoglutarat
+ NADH +H + NH3
E- GDH
3. Formarea lui succinil CoA
– dinpropionil CoA:
1. din oxidarea AG cu număr impar
de atomi de C;
2. din catabolismul Val, Ile, Met
4. Formarea fumaratului
din catabolismul Fen şi Tyr
Aplicaţii biomedicale
Deficitul E implicate în ciclul Krebs
(fumaraza; alfa cetoglutarat DH) se
întâlneşte în cazul unor afecţiuni
eriditare manifestete prin:
Acidoză lactică (piruvatul trece în lactat)
Deficit energetic – cu repercusiuni
asupra dezvoltării neuromotorii (retard
mental, hipotonie, encefalopatie severă)
Amplificarea cetogenezei