EXPLORAREA

METABOLISMULUI
PRIN TESTE DE LABORATOR
EXPLORARE METABOLISM PROTEIC
 PROTEINE TOTALE SERICE
 Reflectă distribuția lor la nivel vascular și extravascular
 Reflectă sinteza/ degradarea lor
 PROTEINOGRAMA
 Utilă în orientarea spre diagnostic a disproteinemiilor (modificarea raportului
între albumine și globuline)
 UREE – din proteine
 Reflectă catabolismul proteinelor la nivel hepatic și eliminarea ei la nivel
renal
 ACID URIC – din acizi nucleici
 Reflectă aportul și excreția la nivel renal purinelor (baze azotate din structura
acizilor nucleici).
 Acidul uric are în structura sa azotul neproteic (acizii nucleici nu sunt
proteine!)
EXPLORARE METABOLISM GLUCIDIC
 Glicemia
 este influențată de alimentație, stress, factori endocrini
 Sumar urină matinală – Glucoza
 TTGO
 Indică metabolismul glucozei – la persoanele sănătoase, după
ingestia de 75 g glucoză se revine în decurs de 2 ore la glicemia
bazală.
 HbA1c
 nu este influențată de aportul de alimente
 Reflectă nivelele glicemice medii pe o perioadă de 90 zile
 Insulina/ Peptid C
 Utile in diagnosticul diabetului zaharat (tip 1 sau 2) și monitorizarea
diabetului. Peptidul C reflectă indirect capacitatea de sinteza
EXPLORARE METABOLISM LIPIDIC
 Colesterol total seric
 LDL colesterol
 HDL colesterol
 Trigliceride
 VLDL
 Lipide totale
EXPLORARE ELECTROLITI
 Calciu seric total
 Calciu ionic seric, hormon paratiroidian (PTH)
 Calciu urinar/ creatinină urinara
 Fosfor seric
 Magneziu seric
 Magneziu urinar/creatinină urinară
 Fier seric
Explorare echilibrul hidroelectrolitic
 Na seric si urinar

 K seric si urinar

 Cl seric si urinar
Explorare metabolismul fierului:
 Fier seric

 Feritină

 Transferină

 Capacitate de legare a fierului

 Hemograma – hemoglobina și indici eritrocitari

EXPLORARE AFECTÍUNI HEPATICE
 Inflamație – IgM / IgG specifice
 Citoliză – ASAT/ ALAT, LDH
 Colestaza – fosfataza alcalină/ GGT/ Bilirubina dir
 Sinteza proteinelor – Colinesteraza, albumina, INR
 Specific modificate în boli hepatice:
 Hemograma – MCV crescut (alcoolism)
 Anticorpi antimitocondriali, anti muschi neted
 Hepatite virale: AgHBs, Ac HCV, AgHBc, AgHBe,
AcHBe, Ac IgG/M pt CMV
PRODUSI DE CATABOLISM
-UREE

-ACID URIC

-CREATININA

-BILIRUBINA
 Compusi de catabolism care au azot în structura lor

 Ureea – provine din degradarea proteinelor. Grupările amino din structura aminoacizilor,
care formează proteinele, sunt treansformate în uree. Ureea este un compus hidrosolubil
netoxic, sintetizat în ficat și eliminat la nivel renal. Astfel, concentrația de uree din sânge
poate fi modificată în boli hepatice (este afectată sinteza ei) sau în boli renale (este afectată
eliminarea ei la nivel renal).
 Acidul uric – provine din degradarea acizilor nucleici, respectiv a bazelor purinice. Acidul
uric se elimină la nivel renal, prin proces de filtrare, reabsobție și apoi secteție, astfel că
afectarea acestor procese duce la modificări ale acidului uric în ser. Cresteri ale acidului uric
în sânge duce la depunerea de cristale de acid uric în articulații (gută).
 Creatinină - provine din metabolismul creatinei, un compus azotat prezent în mușchi.
Creatinina serică este filtrată la nivel renal și eliberaă astfel în urină, în mod constant,
reflectând capacitatea de filtrare renală.
 Bilirubina – provine din metabolismul hemului. Hemul face parte din structura
hemoglobinei (din hematii), a mioglobinei (din mușchi) și a unor enzime (citocromi). Prin
degradarea hemului rezultă bilirubina neconjugată (indirectă) care este transportată de către
albumină la ficat, unde are loc conjugarea ei, formând bilirubina conjugată (directă). Bolile
hepatice care afectează procesul de preluare a BI în hepatocite, conjugarea ei la BD și
eliminarea BD în canaliculele biliare, duc la modificări ale bilirubinei în sânge.
ENZIME SERICE
 ASAT/ ALAT – transaminaze, prezente în țesuturi metabolic active: ficat, inimă, mușchi, pancreas.
Creșterea lor este asociată cu distrugeri celulare (citoliza), în special a ASAT care este localizat în
mitocondrii.
 FOSFATAZA ALCALINĂ (FA) – prezentă în ficat, os, și mai puțin în rinichi, intestin, placentă.
Creșterea ei este asoiată cu boli hepatice sau osoase. Copiii și adolescenții au în mod fiziologic
crescută FA.
 GGT – enzimă crescută în colestază, este influențată de consumul de alcool, barbiturice și unele
antibiotice.
 COLINESTERAZA – este sintetizata în ficat, reflectă capacitatea de sinteză a ficatului.
 AMILAZA – produsă de către glandele salivare și pancreas. Crește în afecțiuni virale (oreion) și
pancreatice (pancreatită acută) în special, dar și în alte afecțiuni (tu ovariene, sarcină extrauterină).
 LIPAZA – enzimă produsă de pancreas, crește în pancreatite acute/ cronice
 LDH – este o enzimă produsă de multe țesuturi (inimă, hematii tinere, plămân, ficat, pancreas,
rinichi, mușchi, placentă) localizată în citplasma celulelor. Afecțiuni patologice asociate cu creșterea
permeabilității membranelor celulare (hepatomegalie) sau citoliză (infarct) duc la creșterea ei în
sânge.
 CK – enzimă prezentă în creier, mușchi, miocard, dar și în alte țesuturi. Crește în infarct miocardic ,
boli musculare, intervenții chirurgicale ortopedice, embolie pulmoară. CK-MB (izoenzima cardiacă)
este utilă în diagnosticul infarctului miocardic.