Precauţiuni universale Măsuri de

Prevenire a accidentelor prin

expunere la sânge
Cadrul reglementărilor legale

 Ordinul MS nr.638/1978 şi Ordinul MS 8/2000

 Ordinul MS din1995 -Registrul National al

accidentelor de muncă
 Ordinul MS nr.663/1999

 Ordinul MS nr.261/2007

 Ordinul MS nr. 916 /2006

 Legea 100 – Lege cadru completată cu hotărâri de
guvern, Ord.141 şi reglementările Deciziei
2119/98/EC
Obiectivele CURSULUI

Cunoasterea si aplicarea Precautiunilor Universale

Evaluarea riscului de infecţie ocupaţională
Determinarea circumstanţelor de apariţie a AES, şi
stabilirea posibilelor strategii de prevenire
Furnizarea unui document pentru educarea personalului
medico-sanitar in sensul prevenirii AES
Combaterea mai eficientă a cauzelor AES în condiţiile
unor resurse financiare reduse
 Accidente prin expunere la sânge
(AES) definiţie
• Caz de expunere profesională: orice persoană care lucrează în
sistemul sanitar şi care a suferit o expunere accidentală cu risc
de infecţie HIV, VHB, VHC prin contact cu sânge sau produse
biologice considerate cu risc de infecţie.
• Orice expunere :
• parenterala:percutană (înţepare, tăiere...) si prin mucoase
• contact cu piele sau mucoase care prezintă soluţii de continuitate (Ochi,
mucoasă bucală)
la:
• sânge
• produs biologic contaminat cu sânge
• produs contaminat cu agenţi patogeni care se transmit prin sânge
 O problemă de securitate a personalului
medico-sanitar
…dar şi a bolnavilor
Înţepătură la recoltare Infecţii la personalul
de sânge 0.1 PCI/asistentă/an medico-sanitar
Risc crescut de AES,  316 HIV (CDSC 1999)
 Mii - HCV
 Zeci de mii HBV (până în
1980)

Riscul HIV pentru pacient

dacă chirurgul e
seropozitiv între 1/42,000
10 PCI/chirurg/anr
– 1/420,000
Risc scăzut de AES proceduri(Bell 1992)
Îţepătură în timpul actului Anesteziologie: 1/750
chirurgical - sutură
 Circumstanţe de apariţie a AES
• ATI, urgenţă
• Chirurgie Cea mai mare parte
• Interne (70%) a AES survin
• Manevre cu risc crescut în momentul
• Punere şi scoatere perfuzii efectuării gestului
• Suturi medical
• Recapişonaj
Căile de transmitere ale agenţilor
patogeni transmisibili prin sânge
• Expunerea profesională la diverşi agenţi patogeni transmişi prin sânge
(AES)
• -se poate realiza prin:
• inoculari percutane :-inţepare, tăiere
• contaminarea tegumentelor - soluţii de continuitate
• contaminarea mucoaselor
• -in timpul
• efectuării unor manopere medicale invazive cu ace sau instrumente ascuţite
• manipulării unor produse biologice contaminate
• manipulării instrumentarului şi a materialelor sanitare contaminate cu produse
biologice contaminate (material moale medical, lenjerie, echipamente, etc.)
• -prin intermediul
• instrumentelor medico-chirurgicale tăietoare înţepătoare
• materialelor sanitare
• suprafeţelor şi altor dotări folosite in activitatea din unităţilor sanitare
• reziduurilor rezultate din activitatea medicală, contaminate în timpul utilizării lor în
cadrul activităţilor specifice.
 Potenţialul infectant al produselor
biologice
• Crescut:
Scăzut:
• Sânge  Urină
• Lichid amniotic  Lichid de vărsătură
• Secreţie vaginală, spermă  Saliva
• Lapte uman  Materii fecale
• LCR Cu condiţia să nu fie vizibil
• Lichid peritoneal contaminate cu sânge
• Lichid pericardic
• Lichid pleural
• Lichid sinovial
• Saliva, în manevre stomatologice
• Lichid de exsudaţie din plăgi sau
arsuri
• Orice alte fluide organice vizibil
contaminate cu sânge
AES: Factori de gravitate
legaţi de accident (1)
• AES grave sunt cele care se asociază cu:

• inoculare profundă
• o cantitate importantă de sânge inoculată
• timpul scurs între accident şi luarea primelor
măsuri preventive
Manevre asociate mai frecvent cu
AES
• Accidente percutane:
• punerea si luarea perfuziilor
• sutura chirurgicală
• cateterismele arteriale si venoase (exemplu gaze din sânge)
• recapişonarea acelor
• manipularea recipientelor pentru deseuri

• Accidente prin proiectare:

• efectuarea analizelor de laborator
• intubaţia oro- şi naso-traheală
• ventilaţia mecanică
• aspiraţia traheală
• fibroscopia
• hemofiltraţie/dializă
Modalităţi de prevenire şi control al
riscului
• Profilaxia primară
• Precauţiuni universale
• Precauţiuni speciale
• Vaccinarea anti VHB
• Management-ul cazului de AES
• Declarare
• Măsuri de urgenţă
• Evaluarea riscului persoanei expuse şi a sursei
• Circuitul persoanei cu AES
• Supravegherea persoanei cu AES
PRECAUTIUNI UNIVERSALE
• SCOPUL aplicarea Precauţiunilor Universale - prevenirea transmiterii
infecţiilor cu cale de transmitere sanguină, la locul de muncă al
personalului

• CONCEPTUL de PU se referă la: - măsurile care se aplică în vederea

prevenirii transmiterii HIV, VHB, VHC şi alţi agenţi microbieni cu cale de
transmitere sanguină, în timpul actului medical.
• - sânge, alte fluide biologice şi ţesuturile tuturor pacienţilor se consideră
a fi potenţial infectate cu HIV, VHB, VHC şi alţi agenţi microbieni cu cale
de transmitere parenterală (sanguină)
• - toţi pacienţii se consideră potenţial infectaţi cu HIV, VHB, VHC sau cu
alţi agenţi microbieni cu cale de transmitere sanguină, deoarece:
• - cei mai mulţi dintre purtătorii de HIV, VHB, VHC şi alţi agenţi
microbieni sunt asimptomatici şi nu-şi cunosc propria stare de portaj;
PRECAUTIUNI UNIVERSALE

• REGULI de bază în aplicarea Precauţiunilor Universale :

• 1. Consideră toţi pacienţii potenţial infectaţi;
• 2. Consideră că sângele, alte fluide biologice şi ţesuturile sunt
contaminate cu HIV, HBV, HCV.
• 3. Consideră că acele şi alte obiecte folosite în practica medicală
sunt contaminate după utilizare
• CONTACTUL tegumentelor şi mucoaselor cu următoarele produse
TREBUIE considerat LA RISC:
• - sânge;
• - lichid amniotic, lichid pericardic, lichid peritoneal, lichid pleural, lichid
sinovial, lichid cefalo-rahidian;
• - sperma, secreţii vaginale;
• - ţesuturi;
• - orice alte fluide organice vizibil contaminate cu sânge
 PRECAUTIUNI UNIVERSALE
• APLICAREA PRECAUŢIUNILOR UNIVERSALE SE REFERĂ LA:
• 1. UTILIZAREA ECHIPAMENTULUI DE PROTECŢIE ADECVAT, COMPLET,
CORECT;
• 2. SPĂLAREA MÂINILOR şi a altor părţi ale tegumentelor
• 3. PREVENIREA ACCIDENTELOR ŞI A ALTOR TIPURI DE EXPUNERE
PROFESIONALĂ
• 4. PERSONAL INFECTAT CU HIV

• ÎNTREAGA ASISTENŢĂ ACORDATĂ PERSOANELOR IMPLICATE ÎN

EXPUNEREA PROFESIONALĂ ("SURSĂ", PERSONAL AFECTAT) SE VA
DESFĂŞURA NUMAI PE BAZĂ DE CONSIMŢĂMÂNT ŞI CONFIDENŢIALITATE,
CU ASIGURAREA DOCUMENTELOR LOR MEDICALE.
PRECAUTIUNI UNIVERSALE

• EVALUAREA RISCULUI PE CATEGORII DE LOCURI DE MUNCĂ

ŞI ACTIVITĂŢI PRESTATE DE PERSONALUL MEDICO-SANITAR
ÎN FUNCŢIE DE CONTACTUL CU SÂNGE ŞI ALTE LICHIDE
BIOLOGICE
• I - contact permanent, inevitabil, consistent;
• II - contact imprevizibil, inconstant;
• III - contact inexistent;
PENTRU CATEGORIILE APARŢINÂND GRUPELOR I ŞI II SE
VOR APLICA PERMANENT PRECAUŢIUNILE UNIVERSALE.
Pentru cele din categoria a III-a sunt suficiente
precauţiunile obişnuite.
Precauţiuni universale (PU)

• Principiu:

• Orice produs biologic este potenţial contaminat !

• Orice pacient este o potenţială sursă de infecţie !

• Orice instrument este potenţial contaminat după

utilizare !
Precauţiuni universale

•
• Definiţie
• măsuri fundamentale şi standard care se referă la:
• ☻ MĂSURI APLICATE DE PERSONALUL MEDICO-SANITAR IN PRACTICA
MEDICALA
• » IGIENA MÂINILOR
• » UTILIZAREA ECHIPAMENTULUI DE PROTECŢIE ADECVAT ŞI
COMPLET
• » INDEPARTAREA DESEURILOR
• ☻MĂSURI CARE SE APLICĂ PACIENŢILOR
• » ECHIPAMENTELE ŞI ARTICOLELE DE ÎNGRIJIRE ALE PACIENTULUI
• » TRANSPORTUL PACIENŢILOR;
• » USTENSILELE PENTRU ALIMENTAŢIA PACIENTULUI;
• ☻IGIENA MEDIULUI SPITALICESC
Măsurile standard care se impun în
prevenirea AES (1)

• 1.Spălarea mâinilor imediat după contactul cu sânge sau

produse biologice contaminate cu sânge
• 2. Purtarea mănuşilor în caz de contact cu:
• - un produs biologic
• - leziune cutanată sau mucoasă
• - echipament contaminat
• Şi, sistematic, în caz de afecţiuni dermatologice ale
mâinilor personalului de îngrijire
Măsurile standard care se impun in
prevenirea AES (2)

• 3. Protejarea oricărei plăgi cu pansament

• 4. Atenţie la procedurile invazive sau manipularea unor
echipamente potenţial periculoase
• 5. Interzisă îndoirea sau recapişonarea acelor contaminate,
niciodată nu se desprind din seringă cu mâna
• 6. Evacuarea imediată a instrumentelor tăietoare,
înţepătoare în recipiente speciale
• 7. Evitarea expunerii la proiecţii: utilizarea de mască,
ochelari, halat atunci când este necesar
• 8. Decontaminarea imediată a echipamentului şi
suprafeţelor
Măsurile standard care se impun în
prevenirea AES (3)
• 9. În laborator
• PU trebuie respectate sistematic
• flacoanele cu probe trebuie închise ermetic
• se interzice pipetarea cu gura
• Orice probă trebuie să respecte aceleaşi proceduri de
prevenţie:

• 10. Aceste reguli de bază trebuie completate cu măsuri

specifice fiecărei specialităţi medicale şi folosirea
echipamentului de protecţie corespunzător
Igiena mîinilor
• Componentă a PU standard şi speciale
• Cea mai simpla procedura de prevenire a infectiilor se realizează prin spalarea si
dezinfectia miinilor
• Imediat după îndepărtarea echipamentului de protecţie
• După efectuarea prestaţiilor medicale de îngrijire la fiecare pacient
• - la intrarea in serviciu şi la părăsirea locului de muncă;
• - la intrarea şi la ieşirea din salonul de bolnavi;
• - inainte şi după examinarea fiecărui bolnav; atenţie bolnavii cu mare receptivitate;
• - inainte şi după aplicarea unui tratament;
• - inainte şi după efectuarea de investigaţii şi proceduri invazive;
• - după scoaterea manuşilor de protecţie;
• - după scoaterea măştii folosită la locul de muncă;
• - inainte de prepararea şi distribuirea alimentelor şi a medicamentelor administrate per os;
• - după folosirea batistei;
• - după folosirea toaletei;
• - după trecerea mâinii prin păr;
• - după activităţi administrative, gospodăreşti

• Folosind
• Apă prelucrată şi săpun antiseptic
• antiseptice
Alte aspecte

• Precauţiunile universale trebuie:

• Prezentate (afişate)
• Cunoscute de toţi
• Accesibile tot timpul
• Integrate în activitatea fiecărei secţii
ECHIPAMENT DE PROTECŢIE
Definiţie :
Barieră între personalul medico-sanitar şi sursa de infecţie, utilizată în
timpul activităţilor care presupun riscul contaminării

• Mănuşi – protecţia mâinilor

• Halate – protecţia tegumentului sau a hainelor

• Măşti – protecţia feţei

• Ochelari – protecţia ochilor

• Protectoare faciale – protecţia feţei, ochilor

Factori care influentează alegerea
echipamentului
● Cunoaşterea metodelor de lucru şi a materialelor utilizate.
● Anticiparea posibilului risc de expunere:

• Proiecţie sau contact direct

• Pacientul sursă
● Durata procedurilor
● Profilul activităţii
 Echipament de protecţie individual
• Mănuşi
• Scop:-utilizare în timpul manevrelor de îngrijire a bolnavului, -
manipularea lichidelor biologice potenţial contaminate -contactul
cu tegumente ce prezintă soluţii de continuitate;
-decontaminarea suprafeţelor
• Caracteristici: vinil sau latex; sterile sau nesterile; una sau două
perechi; de unică utilizare sau refolosibile
• “A face” sau “a nu face”:
• A se lucra de la “curat la murdar”
• A se limita posibilitatea contaminării prin contact în scopul protejării
propriei persoane, a celorlalţi, a mediului
• Mănuşile se vor schimba dacă sunt foarte murdare, dacă se rup, între 2
pacienţi,
• Colectare în containere adecvate
• Nu se va folosi aceeaşi pereche de mănuşi de mai multe ori!
 Echipament de protecţie individual
• Halate
• Scop:-utilizare în timpul manevrelor de îngrijire a bolnavului, - -
contactul tegumentelor neacoperite / hainelor cu lichide biologice
potenţial contaminate
• Caracteristici:-impermeabile, de unică utilizare sau refolosibile,
spălate sau sterilizate,
-în caz de pericol de proiecţie se vor utiliza şorţuri
impermeabile
• Măşti
• Scop: protecţia feţei pentru prevenirea aspiraţiei sau înghiţirii
lichidelor contaminate
• Caracteristici: să acopere integral nasul şi cavitatea bucală
• Ochelari: transparenţi, etanşi
• Protectoare faciale: suficient de mari
Eliminarea materialului contaminat
• Se va face in:
• containere (calităţi):
• mărime adaptată
• manevrarabilitate unimanuală
• orificiu de mărime corespunzătoare
• stabile, imperforabile, etanşe şi incinerabile
• transportabile în mîini
• tip unic / serviciu
Accidente în timpul folosirii
containerelor
• La introducerea obiectelor ascuţite:
• Container prea mic
• Deschiderea prea strâmtă
• La nerespectarea regulilor de folosire:
• Container prea plin
• Container instabil
• Detaşarea manuală a acului de seringă
Criterii în alegerea containerelor

• Rezistent la obiecte ascuţite

• Impermeabil
• Rezistent şi etanş la cădere
• Nu prea mici (umplere rapidă)
• Mărime şi structură adaptate la tipul şi cantitatea obiectelor
ascuţite aruncate
• Eliminerea întregului obiect, altfel necesită caracteristici
speciale de separare
• Nivel al umplerii observabil cu ochiul liber
• Manevrabilitate corespunzătoare
• Etanşare definitivă
• Accesibil financiar
Recomandări de utilizare a containerelor

• Un singur model, dacă e

posibil
• Păstrare aproape de locul
efectuarii manoperelor
medicale
• Evitarea forţării obiectelor la
introducere
• Verificarea stabilitaţii
• Evitarea supraumplerii
Precauţiuni speciale: Laborator – Riscuri
• Factorii de risc prin expunere la sânge şi lichide biologice apar în
următoarele circumstanţe:
• Transportul prelevatelor în flacoane sau tuburi necorespunzătoare
• Pipetarea cu gura
• Absenţa echipamentului de protecţie la manipularea prelevatelor
• Eliminarea necorespunzătoare a deşeurilor sanitare
• Circuite necorespunzătoare
• Folosirea sticlăriei în defavoarea materialelor necasante
Precauţiuni speciale: Laborator –
Măsuri preventive
• Măsurile standard de precauţie:
• Interzicerea pipetării cu gura
• Spălarea sistematică a mâînilor
• Echipament individual de protecţie
• Curăţarea şi dezinfecţia suprafeţelor
• Folosirea materialelor de unică utilizare
• Folosirea materialelor necasante
Atitudinea în caz de AES

• Întreruperea activităţii, fără a periclita securitatea

pacientului
• Declararea imediată a AES cadrului medical superior
(asistentă, asistentă şefă, medic) sau responsabilului
serviciului de prevenţie şi control al infecţiilor
nosocomiale(SPCIN)
• *În cazul în care AES a survenit într-un cabinet medical
individual, persoana se prezintă imediat la cel mai apropiat
spital.
• Aplicarea măsurilor de urgenţă:
• Imediat: spălare abundentă cu apă şi săpun după care se utilizează un
antiseptic, dezinfectant
• Se interzice forţarea sângerării!
• Ulterior, evaluarea riscului persoanei expuse şi a sursei
Iniţierea PPE:

• Principii:
• Cât mai curând posibil
• Expunerea trebuie privită ca şi urgenţă
• Trebuie gândită în termeni de ore şi nu zile

• Nu se cunoaşte intervalul de timp după care PPE

(PROTOCOL POST EXPUNERE) este ineficientă

• PPE se va reevalua după 72 de ore când:

• Se obţin date suplimentare despre sursă
• Dacă sursa este negativă, se va opri tratamentul
 Circuitul supravegherii post-AES:
1. Accident

AES
PM Ingrijiri locale şi AM
mentionare in registru

Asistenţă de Urgenţă Medicul şef

Medic specialist
2. Constatări

Kit de urgenţă secţie

initiale

(lista de gardă)
Trimitere prescrierea
tratamentului, Medicul
reevaluare, urmărire pacientului
sursă
3. Supraveghere

Medic de medicina Medic epidemiolog

muncii supraveghere serologica
 Managementul postexpunere (MPE)
Raportarea accidentului
• Data şi locul accidentului
• Detalii asupra procedurii ... Ce, unde, cum, cu ce instrument
• Detalii asupra expunerii ... Lichidul biologic implicat, cantitatea
inoculată, durata contactului
• Informaţii asupra persoanei sursă şi asupra persoanei expuse
Atitudinea în cazul AES cu risc de transmitere a VHB
Vaccinat Vaccinat, nonresponder sau
Subiect răspuns vaccinal nedocumentat
Nevaccinat
expus ac- HBs > 10 mUI/ml

Ag HBs negativ Ag HBs pozitiv Status VHB

Subiect necunoscut
sursă

Vaccinare, 1. testare Ag HBs, ac-HBc, ac- HBs

Subiect dacă e nevaccinat 2. PPE
expus

Supravegherea Supravegherea
subiectului nu e necesară Ag HBs negativ
ac- HBs >10 mUI/ml ac- HBs<10 mUI/ml Ag HBs pozitiv
expus
Supraveghere Ag HBs
la 1, 3, 6 luni ac- HBc
ac- HBs

AgHBs negativ Ag HBs pozitiv

Închiderea Supraveghere 12 luni Luare în evidenţă:

dosarului PPE serviciu specializat
Prevenirea transmiterii sanguine a
virusului hepatitic B
•Principii:
• Vaccinarea anti VHB este cea mai eficienta
masura de profilaxie
• Considerarea tuturor bolnavilor ca potenţiale
surse de infectie
• Utilizarea echipamentului de protecţie pentru
evitarea contactului cu sânge sau produse
biologice contaminate
• Prevenirea leziunilor percutane
Atitudinea în cazul AES cu risc de transmitere a VHC

Serologie VHC
Subiect expus

Subiect Serologie VHC Serologie VHC Status VHC

negativă pozitivă necunoscut
sursă
Protejare PPE
Supraveghere la Serologie VHC
1, 3, 6 luni ALAT

Supravegherea Supravegherea
subiectului expus nu e necesară VHC negativ
Sistarea PPE ALAT semnificativ
Seroconversie VHC

Terapie PPE

PCR – VHC
Închiderea Dispensarizarea la un
dosarului PPE serviciu specializat
Codul “status”-ului HIV al sursei (CS-H)

Statusul HIV al sursei de expunere

HIV negativ HIV pozitiv Status Sursă

necunoscut necunoscută

Nu necesită Nivel scăzut de Nivel crescut de

PPE expunere; expunere;
Sursa: Sursa:
asimptomatica SIDA, infecţie HIV
cu valoare mare primară cu
a numărului de încărcătură virală
limfocite CD4 mare sau în
creştere, nivel
scăzut CD4)

CS-H1 CS-H2 CS-HN (necunoscut)

Subiectul expus: Necesită supraveghere şi măsuri PPE.

Oportunitate PPE după un accident profesional

Pacient / subiect Pacient / subiect

sursă necunoscut sursă cunoscut

Încărcătură virală Încărcătură virală

sau tratamet Încărcătură virală detectabilă;
antiretroviral nedetectabilă tratamentul din AP
prealabil cunoscut
necunoscut

Tratament identic Tratament

cu al subiectului identic cu al
Tratament
sursă sursei
Riscul de transmitere şi conduită în
caz de expunere la HIV, VHC şi
VHB

Virus Evoluţie Risc Încărcătura Vaccin Profi-

cronică după virală laxie
AES plasmatică

HIV 100 % 0,3 % 10-104 Nu Da

VHC 60-80 % 3% 104-106 Nu Nu

VHB 10 % 30 % 106-109 Da Da
ÎN PRINCIPIU

• În orice serviciu medical unde există riscul producerii AES,

trebuie să se asigure 24 de ore din 24 accesul la:
• Informaţie
• Măsuri preventive – rapide şi eficiente
• Profilaxie, acolo unde este cazul
RESPONSABILITĂŢI

• Instituţionale:
• Stabilirea unui program propriu de prevenire a AES
• Crearea unui grup de lucru interdisciplinar care:
• Identifică riscurile
• Analizează manoperele medicale
• Interpretează rezultatele
• Implementează strategii de prevenire a AES
• Evaluează eficienţa măsurilor preventive aplicate
• Desemnarea unei persoane responsabile pentru supravegherea
AES
• Instruire periodică a personalului
• Elaborarea de protocoale de lucru, specifice fiecărei secţii
• Întocmirea unor formulare de raportare şi a unui registru de
consemnarea a AES
RESPONSABILITĂŢI

• Sectia in care s-a produs AES,prin responsabilul desemnat:

• Ia legatura cu medicul pacientului sursa
• Recolteaza si trimite la laborator proba de sange a persoanei expuse
• Anunta infectionistul pentru chimioprofilaxie
• Tine evidenta tuturor AES
Important

• Management-ul expunerii ocupaţionale este complex

• Prevenţia este cea mai potrivită opţiune!
• Imunizare anti hepatită virală B
• Evitarea expunerii ocupaţionale la sânge şi produse biologice contaminate
cu sânge prin respectarea precauţiunilor universale