- LABORATORUL -

STRUCTURI SI CIRCUITE
FUNCTIONALE
 CADRUL LEGAL:

- ORDINUL M.S.P. 1031 / 2007

- ORDINUL M.S.P. 261 / 2007
- ORDINUL M.S.P. 916 / 2006
- Ordonanţa Guvernului nr. 124/1998
- GHID NATIONAL DE BIOSIGURANTA PENTRU LABORATOARELE
MEDICALE
- Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2000 +Legea nr. 598/2001
 DEFINITIE

• Laboratorul de analize medicale este unitatea

aparţinând sistemului public sau privat, cu sau fără
personalitate juridică, furnizoare de servicii
medicale de laborator
• Servicii medicale oferite :
– 1.Examinarea materialelor provenite de la organismul
uman prin diverse metode şi tehnici :
• biochimie,
• hematologie,
• imunohematologie,
• imunologie,
• microbiologie,
• genetică,
• citologie,
• anatomie patologică,
• toxicologie,
• biologie celulară şi moleculară,
- Scopul : de a furniza informaţii pentru
* diagnosticul,
* tratamentul şi prevenirea bolilor sau
* pentru evaluarea stării de sănătate a populaţiei;
– 2.Consultanţă privind interpretarea rezultatelor
investigaţiilor efectuate şi ale eventualelor investigaţii
ulterioare necesare.
 ANALIZELE MEDICALE
care nu pot fi efectuate în laboratoarele de
analize medicale în sistem ambulatoriu
1. Hemocultura
2. Examenul bacteriologic şi citologic al
lichidelor de puncţie
3. Determinări de gaze sanguine / parametrii
echilibrului acido-bazic
4. Tipizare HLA - teste de
histocompatibilitate în vederea transplantului
de organe.
Organizarea şi structura funcţională
a laboratorului de analize medicale

• Laboratoarele de analize medicale - trebuie să obţină

autorizaţia sanitară de funcţionare, în baza declaraţiei pe
propria răspundere, referitoare la asigurarea conformării la
normele de igienă şi de sănătate publică. A.S.F. se elibereaza
de A.S.P. judetene si se VIZEAZA ANUAL!!!(expertizare)
• Pentru fiecare punct de lucru se elibereaza o noua
autorizatie sanitara de functionare.
Organizarea şi structura funcţională
a laboratorului de analize medicale

• Laboratoarele de analize medicale din ambulatoriu, care

au în structură compartiment de microbiologie şi care
funcţionează în imobile ce cuprind şi spaţii cu destinaţia
de locuinţă, trebuie să fie amplasate la parterul
clădirilor.
• intrare separată, cu acces direct şi controlat.
• ambulatoriul, care are în structură compartiment de
microbiologie şi care funcţionează în imobile ce cuprind şi
spaţii cu destinaţia de locuinţă, trebuie să dispună de
intrare separată de cea a locatarilor. Intrarea în spaţiile
în care se manipulează materiale cu potenţial infecţios
sau microorganisme trebuie marcată cu indicatorul de
"Pericol biologic".
STRUCTURA FUNCTIONALA

• a) încăpere pentru recepţia probelor;

• b) încăpere pentru eliberarea buletinelor de
analize. Dacă nu există o încăpere disponibilă,
eliberarea rezultatelor poate fi făcută în camera
de recepţie a probelor, dar în alt interval orar,
afişat la sediul laboratorului de analize medicale
şi disponibil pentru pacienţi;
• c) spaţii de lucru separate în funcţie de
specificul serviciilor
 STRUCTURA FUNCTIONALA
STRUCTURA PE COMPARTIMENTE DE SPECIALITATE:
– biochimie medicală;
– hematologie:
• morfologie;
• hemostază;
– imunohematologie;
– imunologie;
– microbiologie:
• bacteriologie;
• virusologie;
• micologie;
• parazitologie;
– diagnostic molecular are 3 arii de lucru: extracţia acizilor nucleici,
pregătirea probelor şi amplificarea ADN-ului (PCR - polymerase
chain reaction), precum şi aria pentru analiza postamplificare ;
– genetică:
• citogenetică;
• genetică biochimică;
• genetică moleculară se poate efectua in cadrul dg. molecular;
– toxicologie.
 STRUCTURA FUNCTIONALA
• SPATII ANEXE
– spaţiu pentru depozitarea separată a :
• materialelor sanitare,
• consumabilelor,
• reactivilor,
• substanţelor toxice şi precursorilor de droguri;
• se vor depozita separat materialele sterile de cele
nesterile !!!;
– spaţiu pentru depozitarea deşeurilor infecţioase până la
neutralizarea şi/sau evacuarea lor;
– vestiar şi sală de repaus pentru personal;
– grup sanitar destinat personalului din cadrul
laboratorului de analize medicale, separat de grupul sanitar
destinat pacienţilor;
– biroul şefului de laborator.
– In cazul laboratoarelor pentru TBC si micobacterioze –
amenajarea spatiului pentru RECOLTAREA SPUTEI
 STRUCTURA FUNCTIONALA

• STRUCTURI PENTRU AMBULATOR

– sală de aşteptare – 1.5 – 2 mp/pacient;
– grup sanitar destinat pacienţilor cu
acces din sala de asteptare
– cameră pentru recoltare,
subcompartimentată în spaţiu pentru:
• recoltarea sângelui şi
• spaţiu pentru recoltarea produselor
patologice pentru microbiologie;
 PUNCT DE RECOLTARE
Spaţiul destinat acestui gen de activitate este dotat cu:
– canapea sau scaun cu spătar extensibil, cu accesorii pentru
susţinerea antebraţului( suprafata care sa fie neteda, sa se poata
spala si dezinfecta),
– dulap pentru instrumentar steril,
– măsuţă pentru pregătirea prelevării probei,
– măsuţă pentru depozitarea temporară a probelor prelevate;

• pentru recoltarea probelor de sânge - obligatoriu materiale şi

recipiente de unică utilizare sterile, închise ermetic.

• Probele de sânge care părăsesc spaţiul aferent activităţii de recoltare

trebuie să parcurgă un circuit diferit de cel al celorlalte produse
recoltate sau după un program care să permită separarea timpilor de
transport.

• Transportul probelor de sânge trebuie să se realizeze în mod

obligatoriu în cutii de transport adecvate, inscripţionate cu pictograma
"Risc biologic";
• asigurarea lanţului de frig, potrivit dispoziţiilor legale –FRIGIDER SI
CONGELATOR
ACCESUL IN LABORATOARE
– CONTROLAT, USI INCHISE
– DOAR PERSONALUL AUTORIZAT
– AFISARE SIGLA PERICOL
BIOLOGIC PT INCAPERI NIVEL 2
– INTERZIS ACCESUL COPIILOR
 STRUCTURA FUNCTIONALA

• Laboratoarele care au în structură compartimente de

bacteriologie, micologie, parazitologie, virusologie,
diagnostic molecular în mod obligatoriu să aibă în
dotare,HSB - hotă de siguranţă biologică de
clasă corespunzătoare grupului de risc
microbiologic din care fac parte microorganismele
manipulate, încadrate conform Ghidului naţional de
biosiguranţă pentru laboratoare medicale.
CLASIFICAREA MICRORGANISMELOR
• GRUP DE RISC 1 – RISC INFECTIOS SCAZUT SAU ABSENT –
Microorganisme cu probabilitate minima de a provoca
îmbolnavire la om sau animal
• GRUP DE RISC 2 – RISC INDIVIDUAL MODERAT, RISC
COMUNITAR SCAZUT - Microorganisme patogene care pot
provoca îmbolnavire la om sau animal,putin probabil sa
reprezinte un pericol sever pentru personalul de
laborator,comunitate,fauna sau mediu.Expunerea poate
determina aparitia unor infectii severe , exista tratament
eficace si avem masuri profilactice. Risc de diseminare a
infectiei limitat.
• GRUP DE RISC 3 – RISC INDIVIDUAL RIDICAT,
COMUNITAR SCAZUT. Agenti patogeni care în mod obisnuit
provoaca îmbolnavire severa la om sau animal,dar,de
regula,nu se raspândesc de la un individ infectat la
altul. Exista tratament eficace si masuri profilactice.
• GRUP DE RISC 4 – RISC INDIVIDUAL SI COMUNITAR
CRESCUT. Agenti patogeni care provoaca, de regula,
îmbolnavire severa la om sau animal si care se pot
transmite spontan de la un individ la altul, direct sau
indirect. Nu exista în general tratament eficace si masuri
profilactice.
EVALUAREA RISCULUI
MICROBIOLOGIC
 CLASIFICARE
LABORATOARE
Din punctulde vedere al biosigurantei,
laboratoarele se clasifica :
• de baza- Nivel de biosiguranta 1şi 2
• securizat- Nivelde biosiguranta 3
• înalt securizat - Nivel de biosiguranta 4
 CLASIFICARE
LABORATOARE
CONDITII NECESARE PENTRU
AMENAJAREA SPATIULUI
• Spaţiul şi mobilierul laboratorului de analize medicale trebuie
astfel concepute încât să NU permită contaminarea :
– mediului şi
– a personalului.
• Podelele, pereţii, tavanele şi mesele de lucru trebuie să aibă
suprafaţă:
– netedă,
– lavabilă,
– neabsorbantă, impermeabila
– rezistentă la acţiunea substantelor de curatat si a agenţilor
dezinfectanţi utilizati frecvent in laborator,
– uşor de curăţat şi de dezinfectat,
– sa nu fie alunecoase.
• Îmbinările dintre pereţi şi podea trebuie să fie concave,
rotunjite.
• În apropierea spaţiilor de lucru cu risc de contaminare chimică
severă trebuie amplasat un duş de urgenţă cu sifon de
pardoseală.
CONDITII NECESARE PENTRU
AMENAJAREA SPATIULUI
• instalaţii de alimentare cu apă potabila rece şi caldă.
Fiecare încăpere de lucru va fi prevăzută cu chiuvetă, cu
baterie acţionată de preferinţă cu pedală.

• de instalaţii de alimentare cu energie electrică

dimensionate corespunzător sarcinii impuse funcţionării
concomitente a aparaturii din laborator şi a celorlalţi
consumatori din clădire, precum şi de sursa neîntreruptibilă
de alimentare cu energie electrică pentru echipamentele la
care întreruperea funcţionării poate influenţa calitatea
rezultatelor, prelucrarea, transmisia şi stocarea datelor.
CONDITII NECESARE PENTRU
AMENAJAREA SPATIULUI
• Spaţiul laboratorului de analize medicale trebuie să fie
ventilat corespunzător:
– natural sau
– artificial,
prin folosirea instalaţiei de aer condiţionat, cu respectarea
condiţiilor pentru reducerea riscului de contaminare, iar
acolo unde temperatura şi umiditatea influenţează
calitatea analizelor, acestea trebuie să fie controlate şi
înregistrate.
• Când spaţiul este ventilat natural, ferestrele trebuie
prevăzute cu plase pentru împiedicarea pătrunderii
insectelor.
• În spaţiile de lucru sunt interzise :
– perdele,
– draperii şi
– ghivece cu flori
CONDITII NECESARE PENTRU
AMENAJAREA SPATIULUI
• Laboratorul de analize medicale
trebuie să:
– fie racordat la reţeaua de canalizare
sau
– să deţină instalaţii proprii de colectare,
tratare şi evacuare a apelor uzate,
fără a se produce poluarea:
• solului,
• apei şi
• aerului, conform legislaţiei în vigoare
CONDITII NECESARE PENTRU
AMENAJAREA SPATIULUI
• Consumul păstrarea

alimentelor şi băuturilor
• sunt permise doar în sala de
repaus.

• Fumatul este interzis în spaţiul

laboratorului de analize medicale.
DOTARE MINIMA OBLIGATORIE

• Laboratorul de analize medicale

trebuie să dispună de o dotare
minimă obligatorie pentru a-şi
putea desfăşura activitatea în bune
condiţii.
• Dotarea laboratorului de analize
medicale se realizează pe
compartimente de activitate.
DOTARE MINIMA OBLIGATORIE
• Aparatura şi reactivii utilizaţi în cadrul laboratorului de analize
medicale trebuie să fie omologaţi şi înregistraţi ca dispozitive
medicale conform legislaţiei în vigoare.

• Începând cu data de 1 ianuarie 2007 vor fi achiziţionate doar

echipamente şi reactivi care îndeplinesc prevederile legale privind
stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă şi de punere în
funcţiune a dispozitivelor medicale şi privind stabilirea condiţiilor
de introducere pe piaţă şi de utilizare a dispozitivelor medicale
pentru diagnostic in vitro.

• Recepţia echipamentelor şi reactivilor se va face în prezenţa unui

reprezentant al laboratorului de analize medicale.

• Reactivii vor fi depozitaţi în condiţiile specificate de

producător şi vor fi utilizaţi numai în perioada de valabilitate.
DOTARE MINIMA OBLIGATORIE
• Laboratorul de analize medicale trebuie să încheie
contract de service pentru întreţinerea şi
repararea aparaturii medicale.

• Furnizorul de servicii de întretinere este obligat să

procedeze la verificarea periodică a acesteia,
verificările efectuându-se după un plan prestabilit,
care se consemnează în fişele echipamentelor
respective, conform legislaţiei în vigoare.
 CERINTE DE SECURITATE
1.Trebuie asigurat un spaţiu suficient pentru desfasurarea in siguranţa a
muncii de laborator si pentru curăţenie si întreţinere
2. Pereţii, tavanele si pavimentele trebuie sa fie:
– netede,uşor de curăţat,
– impermeabile la lichide si rezistente la substantele chimice si
dezinfectantele folosite uzual in laborator.
– Pavimentele nu trebuie sa fie alunecoase.
3. Suprafaţa meselor de lucru trebuie sa fie
– impermeabila la apa,
– rezistenta la dezinfectanţi, acizi, baze, solvenţi organici si la
căldură.
4. Iuminatul trebuie sa fie adecvat pentru desfasurarea tuturor
activităţilor. Reflexiile si strălucirile nedorite trebuie evitate.
5. Mobilierul de laborator trebuie sa fie rezistent. Spatiile deschise intre si
sub mese ,hote si echipamente trebuie sa fie accesibile pentru
curăţenie.
6. Trebuie prevăzute spatii de depozitare adecvate pentru materialele de
folosinţă imediata, prevenind astfel aglomerarea acestora pe mesele de
lucru si in spatiile libere dintre acestea. Spatii suplimentare pentru
depozitarea pe termen lung, localizate corespunzator in afara zonelor
de lucru.
7. Trebuie asigurate spatii si facilităţi adecvate pentru manipularea si
depozitarea in siguranţă a solvenţilor, materialelor radioactive, a
gazelor comprimate si lichefiate.
 CERINTE DE SECURITATE
8. Spatiile pentru pastrarea imbracamintii si încaltamintei de
strada si a obiectelor personale trebuie asigurate în afara
zonelor de lucru – asigurarea VESTIAR PERSONAL SI CAMERA
PERSONAL.
9. Spatiile pentru mâncat, baut si odihna trebuie asigurate în
afara zonelor de lucru.
10. Chiuvete cu apa curenta pentru spalarea mâinilor trebuie sa
existe în fiecare încapere a laboratorului, preferabil lânga usa
de iesire.
11. Usile trebuie sa aiba geamuri sau vizoare, sa fie conforme
cu normele de protectie contra incendiilor si, de preferat, sa
se închida singure.
12. Pentru Nivelul de biosiguranta 2 trebuie ca un autoclav sau
alte mijloacede decontaminare sa fie accesibile în imediata
apropiere a laboratorului.
13. Sistemele de securitate trebuie sa cuprinda protectia
împotriva focului, urgentelor electrice, sa prevada dusuri de
urgenta si facilitati pentru spalarea ochilor.
14. Trebuie sa existe zone sau camere de prim ajutor echipate
adecvat si accesibile.
 CERINTE DE SECURITATE
Echipamentele de laborator

1. Sa fie conceput astfel încât sa previna sau sa

limiteze contactul dintre operatorsi materialul
infectios.
2. Sa fie confectionat din materiale impermeabil la
lichide, rezistente la coroziune si corespunzatoare
ca structura.
3.Confectionat fara asperitati , fara margini ascutite.
4. Sa fie facil pentru manopere de întretinere
curatarea, decontaminare si testarea în vederea
certificarii ori de câte ori este posibil.
5. evitarea utilizarii sticlarie si materiale casante.
 CERINTE DE SECURITATE
Echipamente de biosiguranta
1. Pipete automate
2. Hote de biosiguranta- clasa I, II si III
3. Izolator din folie flexibila cu presiune negativa ( cu
filtre HEPA, utilizare la grupa de risc 3 sau 4)
4. Ecran de protectie
5. Anse de unica utilizare (nu necesita sterilizare sau bec
bunsen)
6. Microarzatoare gaz sau electrice (!!!curenti de aer)
7. Recipienti, containere de colectare deseuri
8. Containere de transport
9. Autoclave
 CERINTE DE SECURITATE

ECHIPAMENTE DE PROTECTIE
– HALATE
– COSTUME
– SALOPETE DE LABORATOR
– SORTURI DE PLASTIC
– INCALTAMINTE (NEDECUPATE)
– OCHELARI, ECRANE DE PROTECTIE
– PROTECTIE RESPIRATORIE
– MANUSI( UF, PLASA METALICA)
 CERINTE DE SECURITATE
Colectarea, etichetarea si transportul probelor
• Precautiile universale trebuie respectate in totdeauna: se va
lucra de fiecare data cu manusi de protectie.
• Sângele trebuie recoltat de la pacienti si animale de catre
personal instruit.
• Pentru flebotomie,acele clasice si sistemele cu seringa
trebuie inlocuite cu dispozitive de unica folosinta cu vid, care
permit recoltarea directa a sângelui in recipiente inchise de
transport sau de cultura si care fac imposibila reutilizarea
acului.
• Tuburile trebuie plasate in containere speciale pentru
transportul catre laborator
• Formularele de solicitare a prestatiilor de laborator trebuie
plasate separat În containerul de
• transport(În plicurisaupungiimpermeabile).
• Personalul care face receptia probelor NU trebuie sa deschida
aceste plicuri.
 CERINTE DE SECURITATE
• Containerele pentru probe pot fi:
– din sticla sau
– preferabil din plastic.
– sa fie rezistente si
– sa nu trebuie sa permita scurgerea materialului
din ele când capacul sau dopul este corect
aplicat. Nimic din materialul recoltat nu trebuie
sa ramâna in afara containerului.
– containerele trebuie corect etichetate -
identificare usoara.
– documentele de insotire nu trebuie infasurate
in jurul containerului, ci plasate separat, intr-
un invelis impermeabil.
• Transportul probelor se autorizeaza tot de catre A.S.P.
judetene avand in vedere urmatoarele cerinte:
– Laboratorul deţine mijloc de transport auto
individualizat şi care este utilizat numai pentru această
activitate;
– deţine containere speciale cu:
• pereţi impermeabili,
• cu posibilitate de închidere,
• uşor transportabile,
• confecţionate din materiale care să permită
decontaminarea, curăţarea şi dezinfecţia lor, pentru
a evita contaminarea persoanei care transportă
probele şi/sau a mediului.
 CERINTE DE SECURITATE
Sistemul ambalajului triplu
• Sistemul ambalajulu triiplu este utilizat pentru transportul
substantelor infectioase sau potential infectioase. Acest sistem de
ambalare consta in 3 straturi:
– container primar,
– ambalaj secundar
– si ambalaj extern.
• Containerul primar, care contine proba, trebuie sa fie inchis etans,
impermeabil pentru lichide
• si etichetat corespunzator continutului. Trebuie sa fie Învelit În
suficient material absorbant pentru a
• absorbi integral lichidele pe care le contine În caz de spargere sau
scurgere.
• Ambalajul secundar etanseizat si impermeabil pentru lichide este
folosit pentru a proteja containerul primar.Mai multe containere
primare pot fi introduse într-un singur ambalaj secundar.
• Exista diverse reglementari care stabilesc limite privind volumul
si/sau greutatea materialelor infectioase incluse într-un colet.
• Ambalajul extern protejeaza ambalajul secundar de deteriorari
fizice în timpul transportului.
• .
 CERINTE DE SECURITATE

• Formularele cu date despre probe, scrisorile si alte tipuri de

informatii care identifica sau descriu proba, expeditorul si
destinatarul, precum si orice alte documente solicitate
trebuie sa fie furnizate în conformitate cu ultimele
reglementari în vigoare.
• Modelul de reglementari (ModelRegulations) al Natiunilor
Unite descrie 2 tipuri diferite de sisteme cu triplu ambalaj
pentru transport.
• Sistemul obisnuit de ambalaj triplu se foloseste pentru
transportul a diferite materiale infectioase; totusi
microrganismele cu risc crescut trebuie transportate
conform unor reglementari mai stricte.
 CERINTE DE SECURITATE

• Personalul laboratorului trebuie sa

expedieze substantele infectioase in acord
cu reglementarile de transport in vigoare,
urmarindu-se prin aceasta:
1. Reducerea probabilitatii de deteriorarea
ambalajului si de producerea unor scurgeri si
astfel
2. Reducerea riscului de aparitiea infectiilor
3. Imbunatatirea eficientei sistemului de
expedierea coletelor
 STERILIZARE - DEFINITIE
• Sterilizarea este operaţiunea prin care sunt eliminate sau
omorâte microorganismele, inclusiv cele aflate în stare
vegetativă, de pe obiectele inerte contaminate, rezultatul
acestei operaţiuni fiind starea de sterilitate (conform EN
556 = starea unui produs liber de microorganisme
viabile).
• Obţinerea stării de "sterilitate", precum şi menţinerea ei
(până în momentul utilizării), reprezintă o obligaţie de
rezultat, unităţile sanitare fiind obligate să creeze
sistemele de calitate bazate pe normele care se referă la
cerinţele sistemelor de calitate.
• Sunt obligatorii controlul permanent al operaţiunilor,
respectarea permanentă a procedurilor stabilite, precum şi
asigurarea conformităţii produselor la exigenţele
specificate în standardul EN ISO 9001/2000 .
 STERILIZARE

• Dispozitivele şi materialele de unică folosinţă nu vor fi niciodată

reprocesate în vederea reutilizării.

• Dispozitivele medicale care, prin modul de proiectare, sau prin

natura materialului din care sunt construite, nu suportă nici un
tip de sterilizare, trebuie să fie supuse unei dezinfecţii
adecvate, al cărei efect să fie bactericid (EN 1040), fungicid
(EN 1275), virulicid şi sporicid

• Unităţile sanitare trebuie să garanteze acelaşi nivel de

securitate a pacienţilor, atât în cazul utilizării de
dispozitive medicale achiziţionate de pe piaţă, cât şi al
utilizării celor sterilizate în unitatea sanitară.
 Controlul mediului în cadrul procesului de
sterilizare

• Se efectuează controlul mediului, conform metodologiei

prevăzute de Farmacopeea Română, în vederea
controlului mediului se monitorizează şi se controlează:
a) calitatea aerului, apei şi a fluidelor utilizate;
b) starea de igienă a suprafeţelor;
c) modul de funcţionare a echipamentelor de sterilizare;
d) modul de funcţionare a echipamentelor de control, măsură şi
testare;
e) ţinuta şi formarea profesională ale personalului.
 STERILIZAREA CU ABUR SUB
PRESIUNE
• Cutiile, casoletele, coşurile, navetele cu pachetele
sterilizate se etichetează (banderolează) notându-se
data, ora, sterilizatorul cu abur sub presiune la care s-a
efectuat sterilizarea, persoana care a efectuat sterilizarea.
• Notaţi în caietul de sterilizare:
– data şi numărul autoclavei, atunci când sunt mai multe,
– conţinutul pachetelor din şarjă şi numărul lor,
– numărul şarjei,
– temperatura şi presiunea la care s-a efectuat sterilizarea, ora
de începere şi de încheiere a ciclului (durata),
– rezultatele indicatorilor fizico-chimici,
– semnătura persoanei responsabile cu sterilizarea şi care
eliberează materialul steril;
– se ataşează diagrama ciclului de sterilizare (acolo unde se
efectuează înregistrarea automată),
– rezultatul testelor biologice, observaţii,
– data la care s-au efectuat întreţinerea şi verificarea
aparatului.
 STERILIZAREA CU ABUR SUB
PRESIUNE
Întreţinerea (mentenanţa) autoclavelor
- se efectuează de un tehnician autorizat pentru verificarea
funcţionării acestora, cu periodicitatea recomandată de
producătorul aparatului, dar cel puţin o dată pe trimestru.
• După intervenţia pe aparat se efectuează:
– a) verificarea parametrilor aparatului, urmărind înregistrările
de temperatură şi presiune (pe panoul frontal sau diagramă);
– b) testul Bowie & Dick pentru verificarea calităţii penetrării
aburului;
– c) controlul umidităţii textilelor.
• Se vor elabora şi afişa instrucţiuni tehnice specifice
privind exploatarea aparatelor, precum şi măsurile ce
trebuie luate în caz de avarii, întreruperi sau dereglări la
fiecare loc de muncă.
 Precautii in utilizarea
autoclavului
Reguli de mânuire a recipientelor sub presiune :
• 1. Responsabilitatea pentru efectuarea acestor operatii
trebuie atribuita numai unor persoane special instruite
autorizate sa lucreze cu acest tip de aparatura.

• 2. Programul de intretinere periodica trebuie sa cuprinda

masuri preventive cum sunt inspectiile periodice ale
compartimentului de sterilizare al autoclavului, ale usilor,
valvelor, supapelor, robinetelor si instrumentelor de masura,
controlul fiind efectuat de persoane special instruite si
autorizate in acestscop.

• 3. Vaporii trebuie sa fie saturati si sa nu contina substante

chimice (de exemplu inhibitori ai coroziunii) care ar putea
contamina obiectele ce urmeaza a fi sterilizate.
 Precautii in utilizarea
autoclavului
• 4. Toate materialele care urmeaza a fi sterilizate, trebuie sa
fie puse in containere care sa permita eliminarea completa
a aerului si patrunderea nestânjenita a caldurii,respectiv a
aburului; camera nu trebuie incarcata la refuz, iar vaporii
trebuie sa ajunga uniform in toate colturile
compartimentului de sterilizare.

• 5. Pentru autoclavele care nu sunt prevazute cu dispozitiv

de blocare a usilor, care sa previna deschiderea acestora,
câta vreme compartimentul de sterilizare este sub presiune
robinetul principal de admisie pentru aburi trebuie inchis,
iar temperatura trebuie sa scada sub 80°C, Înainte ca usa
(capacul) sa fie deschise.

• 6. Când se autociaveaza lichide, dupa încheierea sterilizarii

se va aplica un program de evacuare lenta a aburului,
pentru a evita fierberea lichidelor în momentul deschiderii
autoclavului; recipientele vor fi umplute pâna la cel mult
75% din volum.
 Precautii in utilizarea
autoclavului
• 7. Operatorul trebuie sa poarte manusi adecvate si scut
transparent de protectie a fetei când deschide autoclavul,
chiar daca temperatura a scazut sub 80°C.

• 8. Pentru monitorizarea performantelor autoclavului,

indicatorii biologici sau termocuplurile trebuie amplasate în
centrul încarcaturii. Este preferabila monitorizarea
permanenta cu termocupluri si dispozitive de înregistrare
amplasate în zonele cele mai critice ale încarcaturii, pentru
a determina ciclurile de operare cele mai potrivite.

• 9. Daca autoclavul este prevazut cu filtru pe canalul de

scurgere al compartimentului de sterilizare al autoclavului,
acesta trebuie îndepartat si curatat zilnic.

• 10. Trebuie verificat ca supapa de siguranta sa nu fie

blocata de hârtie sau alte materiale în momentul încarcarii
aparatului.
Procedura de curatare/tratare în cazul
varsarii materialului infectios
1. Se vor purta manusi, îmbracaminte de protectie, inclusiv
ochelari si eran pentru protectia fetii,daca este cazul.
2. Se va acoperi materialul varsat cu o cârpa sau cu prosoape de
hârtie pentru a-I retine.
3. Se va turna dezinfectantul corespunzator peste materialul
absorbant folosit si peste zona din imediata vecinatate (în
general, solutie de cloramina 5%; pentru varsari în timpul
transportului cu avionul trebuie utilizate dezinfectante pe baza
de compusi cuaternari de amoniu).
4. Se va aplica dezinfectantul concentric si centripet, dinspre
marginea zonei spre interior.
5. Dupa timpul de actiune corespunzator (ex.30 minute), se
îndeparteaza materialele absorbante. Daca exista cioburi de
sticla sau alte obiecte ascutite se vor strânge si pune într-un
container pentru obiecte ascutite.
6. Se va curata si dezinfecta aria contaminata (daca este necesar,
se vor repeta etapele2 - 5).
7. Se vor evacua materialele contaminate într-un container
pentru deseuri , impermeabil,rezistent la întepare.
8. Dupa dezinfectare,se va informa autoritatea competenta ca
locul a fost decontaminat.
 Spalarea si decontaminarea
mâinilor
• Atunci când este posibil, trebuie purtate manusi adecvate in timpul manipularii
materialelor care prezinta risc biologic. Purtarea manusilor nu inlocuieste
necesitatea spalarii pe mâini a personalului din laborator.
• Mâinile trebuie spalate dupa:
– manipularea materialelor sau animalelor cu risc biologic
– si inainte de iesirea din laborator.
• Spalarea insistenta a mâinilor cu sapun obisnuit si cu apa este suficienta pentru
a le decontamina, dar se recomanda, totusi, utilizarea sapunurilor germicide
pentru situatii cu risc biologic crescut.
• Mâinile trebuie :
– sapunite foarte bine,
– iar spalarea se face printr-o frecare riguroasa, care trebuie sa dureze minim 10
secunde,
– urmatade clatire din abundenta cu apa curata si
– apoi uscate cu
• servetele de hârtie sau
• un prosop curat
• se potfolosi uscatoarele de mâini cu aer cald când exista la indemâna.
• Se recomanda instalarea de robinete actionate:
– cu cotul sau
– cu piciorul.
Unde acestea nu exista, se recomanda utilizarea unui prosop de hârtie sau textile pentru
inchiderea robinetului, pentru a evita contaminarea mâinii proaspat spalate.
• Când nu este posibila spalarea adecvata a mâinilor, se poate recurge la frecarea
lor cu solutii pe baza de alcool, pentru decontaminare.
Spalarea si decontaminarea
mâinilor
Spalarea si decontaminarea
mâinilor
Spalarea si decontaminarea
mâinilor
Spalarea si decontaminarea
mâinilor
Spalarea si decontaminarea
mâinilor
 Spalarea si
decontaminarea
mâinilor
 CERINTE DE SECURITATE

Îndepărtarea deşeurilor rezultate din activitatea

laboratorului de analize medicale se face cu
respectarea prevederilor ordinului M.S. 219 / 2002
cu modificarile si completarile ulterioare
 DEFINITII
a) deseurile rezultate din activitati medicale - toate deseurile,
a) periculoase sau
b) nepericuloase, care se produc in unitatile sanitare;
b) deseurile nepericuloase - deseurile a caror compozitie este asemanatoare cu cea a deseurilor
menajere si care nu prezinta risc major pentru sanatatea umana si pentru mediu;
c) deseurile periculoase
- deseurile rezultate din activitati medicale,
– care constituie un risc real pentru sanatatea umana si pentru mediu si care sunt generate in unitatea
sanitara in cursul activitatilor de asistenta medicala, inclusiv de cercetare medicala si producere,
testare, depozitare si distributie a medicamentelor si produselor biologice;
a) deseurile anatomo-patologice si parti anatomice - deseurile care includ tesuturile si organele,
partile anatomice rezultate din actele chirurgicale, din autopsii si din alte proceduri medicale; in
aceasta categorie se includ si animalele de laborator utilizate in activitatea de diagnostic,
cercetare si experimentare;
b) deseurile infectioase - deseurile lichide si solide care contin sau sunt contaminate cu sange ori
cu alte fluide biologice, precum si materialele care contin sau au venit in contact cu virusuri,
bacterii, paraziti si/sau toxinele microorganismelor;
c) deseurile chimice si farmaceutice - substantele chimice solide, lichide sau gazoase, care pot fi
toxice, corosive ori inflamabile; medicamentele expirate si reziduurile de substante
chimioterapice, care pot fi citotoxice, genotoxice, mutagene, teratogene sau carcinogene;
 CASIFICARE
Clasificarea pe categorii a deseurilor rezultate din activitatea medicala se
face pe criterii practice, dupa cum urmeaza:

1. deseurile nepericuloase sunt deseurile asimilabile celor menajere,

rezultate din activitatea:
1. serviciilor medicale,
2. tehnico-medicale,
3. administrative,
4. de cazare,
5. a blocurilor alimentare si a oficiilor de distribuire a hranei;
aceste deseuri se colecteaza si se indeparteaza la fel ca deseurile menajere.

!!!Deseurile asimilabile celor menajere inceteaza sa mai fie nepericuloase cand

sunt amestecate cu o cantitate oarecare de deseuri periculoase. !!!!!!
 CASIFICARE
2. deseurile periculoase se clasifica in:
a) deseurile anatomo-patologice si parti
anatomice, care cuprind:
• parti anatomice,
• material biopsic rezultat din blocurile operatorii de chirurgie si
obstetrica (fetusi, placente),
• parti anatomice rezultate din laboratoarele de autopsie,
• cadavre de animale rezultate in urma activitatilor de cercetare
si experimentare.
Toate aceste deseuri se considera infectioase conform
Precautiunilor universale
 CASIFICARE
2. deseurile periculoase se clasifica in (continuare):
b) deseurile infectioase sunt deseurile care contin sau au venit in contact
cu sangele ori cu alte fluide biologice, precum si cu virusuri, bacterii,
paraziti si/sau toxinele microorganismelor,
c) deseurile intepatoare-taietoare sunt reprezentate de:
– ace, ace cu fir,
– catetere, seringi cu ac,
– branule,
– lame de bisturiu de unica folosinta,
– pipete,
– sticlarie de laborator ori
– alta sticlarie sparta sau nu,
care au venit in contact cu material infectios.
Aceste deseuri se considera infectioase conform Precautiunilor universale;
 CASIFICARE
2. deseurile periculoase se clasifica in (continuare):
• deseurile chimice si farmaceutice sunt deşeurile
care includ:
– serurile si vaccinurile cu termen de valabilitate
depasit,
– medicamentele expirate,
– reziduurile de substante chimioterapice,
– reactivii si substantele folosite in laboratoare.
– substantele de curatenie si dezinfectie
deteriorate sau cu termenul de valabilitate
depasit de exemplu: substante dezinfectante,
substante tensioactive etc
 AMBALAREA DEŞEURILOR
• Ambalajul in care se face colectarea si care vine in contact direct cu deseurile
periculoase rezultate din activitatea medicala este de unica folosinta si se elimina o
data cu continutul.
Codurile de culori ale ambalajelor in care se colecteaza deseurile din unitatile
sanitare sunt:
a) galben - pentru deseurile periculoase :
– infectioase,
– taietoare-intepatoare,
– chimice si farmaceutice);
b) negru - pentru deseurile nepericuloase (deseurile asimilabile celor menajere).
Pentru deseurile infectioase si taietoare intepatoare se
foloseste pictograma "Pericol biologic".
Pentru deseurile chimice
si farmaceutice se
folosesc pictogramele
adecvate pericolului:
• Exploziv
• "Inflamabil",
• "Corosiv",
• "Toxic"
 AMBALAREA DEŞEURILOR
• Pentru deseurile infectioase care nu sunt
taietoare-intepatoare se folosesc cutii din
carton prevazute in interior cu saci din
polietilena sau saci din polietilena galbeni ori
marcati cu galben.
• sunt marcati cu pictograma "Pericol biologic".
• Sacii trebuie sa fie
– confectionati din polietilena de inalta densitate
pentru a avea rezistenta mecanica mare;
– termosuturile trebuie sa fie continue, rezistente si sa
nu permita scurgeri de lichid.
– Sacul trebuie sa se poata inchide usor si sigur.
– La alegerea dimensiunii sacului se tine seama de
cantitatea de deseuri produse in intervalul dintre
doua indepartari succesive ale deseurilor.

– Gradul de umplere a sacului nu va depasi trei

patrimi din volumul sau.
 AMBALAREA DEŞEURILOR
• Deseurile intepatoare-taietoare se colecteaza in
cutii din material rezistent la actiuni mecanice.
• Cutiile trebuie prevazute la partea superioara cu
un capac special:
– care sa permita introducerea deseurilor si
– sa impiedice scoaterea acestora dupa umplere, fiind
prevazute in acest scop cu un sistem de inchidere
definitiva.
– Capacul cutiei are orificii pentru detasarea acelor de
seringa si a lamelor de bisturiu.
– Materialul din care se confectioneaza aceste cutii
trebuie sa permita incinerarea cu riscuri minime
pentru mediu.
– Cutiile trebuie prevazute cu un maner rezistent
pentru a fi usor transportabile la locul de depozitare
intermediara si, ulterior, la locul de eliminare finala.
– Cutiile au culoarea galbena si sunt marcate cu
pictograma "Pericol biologic".
 AMBALAREA DEŞEURILOR
• Deseurile nepericuloase asimilabile celor menajere se
colecteaza in saci din polietilena de culoare neagra,
inscriptionati "Deseuri nepericuloase". In lipsa acestora se pot
folosi saci din polietilena transparenti si incolori.
• De exemplu:
– ambalaje pentru materialele sterile,
– flacoane de perfuzie care nu au venit in contact cu sangele sau alte
lichide biologice,
– resturi alimentare (cu exceptia celor provenite de la sectiile de boli
infectioase),
– hartie,
– bonete si masti de unica folosinta,
– ghips necontaminat cu lichide biologice,
– sacii si alte ambalaje din material plastic,
– recipientele de sticla care nu au venit in contact cu sangele sau cu
alte lichide biologice.
 AMBALAREA DEŞEURILOR
• Deşeurile chimice si
farmaceutice se colectează in
recipiente speciale, cu marcaj
adecvat pericolului
("Inflamabil", "Corosiv", "Toxic"
etc.). Ele se indeparteaza
conform prevederilor legale
privind deşeurile chimice
periculoase
AMBALAREA DEŞEURILOR
Al doilea ambalaj in care se depun sacii si cutiile
pentru deseurile periculoase este reprezentat de
containere mobile cu pereti rigizi, amplasate in
spatiul de depozitare temporara.
•Containerele pentru deseuri infectioase si intepatoare-
taietoare
–au marcaj galben,
– sunt inscriptionate "Deseuri medicale" si
– poarta pictograma "Pericol biologic".
•Containerele trebuie confectionate
–din materiale rezistente la actiunile mecanice,
–usor lavabile si rezistente la actiunea solutiilor
dezinfectante.
–sa fie etans si prevazut cu un sistem de prindere
adaptat sistemului automat de preluare din vehiculul
de transport sau adaptat sistemului de golire in
incinerator.
–Dimensiunea containerelor se alege astfel incat sa se
asigure preluarea intregii cantitati de deseuri produse
in intervalul dintre doua indepartari succesive.
–nu se depun deseuri periculoase neambalate (vrac)
si nici deseuri asimilabile celor menajere.
 DEPOZITAREA TEMPORARĂ A
DEŞEURILOR
• Spatiul de depozitare temporara trebuie sa existe in fiecare unitate sanitara.
Spatiul de depozitare temporara trebuie sa aiba doua compartimente:
a) un compartiment pentru deseurile periculoase, prevazut cu dispozitiv de
inchidere care sa permita numai accesul persoanelor autorizate;
b) un compartiment pentru deseurile asimilabile celor menajere, amenajat
conform normelor de igiena in vigoare privind mediul de viata al populatiei.
Spatiului de depozitare pentru deseuri periculoase :
– o zona cu potential septic si
– trebuie separat functional de restul constructiei si asigurat prin sisteme de
inchidere.
– prevazuta cu sifon de pardoseala
– ventilatie corespunzatoare pentru asigurarea temperaturilor scazute care sa
nu permita descompunerea materialului organic din compozitia deseurilor
periculoase.
– Trebuie asigurate dezinsectia si deratizarea spatiului de depozitare in scopul
prevenirii aparitiei vectorilor (insecte, rozatoare).
 DEPOZITAREA TEMPORARĂ A
DEŞEURILOR
Durata depozitarii temporare va fi cat mai scurta posibil, iar conditiile de
depozitare vor respecta normele de igiena in vigoare.
• Pentru deseurile periculoase durata depozitarii temporare:
– nu trebuie sa depaseasca 72 de ore,

– din care 48 de ore in incinta unitatii 24 de ore pentru transport si

eliminare finala.
 TRANSPORTUL DEŞEURILOR

• Transportul deseurilor periculoase

pana la locul de eliminare finala se
face cu respectarea stricta a
normelor de igiena si securitate in
scopul protejarii personalului si
populatiei generale.
• Transportul deseurilor periculoase in
incinta unitatii sanitare se face pe un
circuit separat de cel al pacientilor si
vizitatorilor.
• Vehiculul care transporta deseurile
periculoase trebuie conceput,
amenajat special si avizat sanitar de
Ministerul Sanatatii si Familiei.
 ELIMINAREA FINALĂ
Metodele de eliminare trebuie sa asigure
• distrugerea rapida si
• distrugerea completa a factorilor cu potential nociv pentru mediu si pentru starea de
sanatate a populatiei.
• Metodele folosite pentru eliminarea finala a deseurilor rezultate din activitatea
medicala sunt:
a) incinerarea
b) depozitarea in depozitul de deseuri –
– la nivelul unitatii sanitare deseurile periculoase pot fi supuse tratamentelor de neutralizare, cum
ar fi:
• autoclavare,
• dezinfectie chimica,
• dezinfectie cu microunde,
• incapsulare,
• iradiere,
• inainte de a fi eliminate final prin depozitare in depozitul de deseuri.
– Deseurile asimilabile celor menajere nu necesita tratamente speciale si se includ in ciclul de
eliminare a deseurilor municipale. Exceptie fac resturile alimentare provenite din spitalele de boli
contagioase, care necesita autoclavare inainte de a fi preluate de serviciile de salubritate.
INCINERATOR
VA MULTUMIM!