Sunteți pe pagina 1din 51

IMUNOHEMATOLOGIE

SEROLOGIA GRUPELOR
SANGUINE
 SÂNGE Și CELULE SANGUINE-NOȚIUNI GENERALE
 GRUPE SANGUINE ABO
 SISTEM RHESUS(RH)
DEFINIȚIE
NOȚIUNI GENERALE
NOȚIUNI DE GENETICĂ
NOȚIUNI DE IMUNOLOGIE
IMPORTANȚA CLINICĂ ÎN TRANSFUZIA
SANGUINĂ
TEHNICI DE LUCRU
EXEMPLE
GRUPE SANGUINE

ABO

Rhesus standard (RH1)

1
NOȚIUNI GENERALE

 Sângele este unic și salvator de vieți


 Transfuzia de sânge reprezintă o componentă esențială a serviciilor
de sănătate moderne
 Securitatea transfuzională implică un ansamblu de măsuri necesare
atât pentru protejarea integrității donatorului de sânge , cât și pentru
prevenirea complicațiilor imunologice și infecțioase la primitor
 Asigurarea securității , calității și eficienței sângelui total și
componentelor sanguine reprezintă o prioritate majoră la nivel
internațional
 Politica națională în domeniul calității și contextul legislativ existent
constituie un cadru adecvat pentru aplicarea în practica
transfuzională a Directivelor europene care reglementează normele
de calitate și securitate privind colecta , controlul , procesarea ,
stocarea și distribuția sângelui total și componentelor sanguine
SÂNGE TOTAL:COMPOZIȚIE Și FUNCȚII

 Sângele este un fluid complex format din celule


sanguine aflate în suspensie în plasmă:
 Globule roșii ( eritrocite , hematii )
 Globule albe (leucocite)
 Plachete ( trombocite)

Plasmă(55% din sânge)


Strat leuco-trombocitar=
mai puțin de 1%
centrifugare Eritrocite-45% din sângele total)
CARACTERISTICI GENERALE ALE
SÂNGELUI
 Este un lichid vâscos cu densitate mai mare decât a apei
 pH = 7,35-7,45
 Volum = 5-6 litri (bărbați) , 4-5 litri (femei)
 Funcții:
-transport ( oxigen și nutrienți , reziduuri metabolice
către rinichi , plămâni și alte organe de excreție)
-reglare : menținerea temperaturii și pH-ului
-protecție : prevenirea hemoragiilor(factori de
coagulare) și prevenirea infecțiilor(sistem imunitar)
PLASMA SANGUINĂ

 Reprezintă 5% din greutatea corporală și 55% din


sângele total
 Este compusă din: 90% apă și 10% alți
constituienți(peste 100 de substanțe)
 Conține proteine , substanțe chimice, factori de
coagulare , substanțe metabolice
 Volumul sanguin total = volumul ocupat de celule și
plasmă în sistemul vascular și reprezintă 7% din
greutatea totală(70ml/greutate corporală) la adult și 8%
din greutatea corporală la copil
GLOBULE ROȘII. CARACTERISTICI

 Sunt produse în măduva osoasă sub controlul


hormonului renal numit eritropoietină
 Au o durată de viață de aproximativ 120 zile în torentul
sanguin înainte de a fi distruse în sistemul reticulo-
endotelial
 Număr : aprox. 5 milioane /mm cub sânge
 Conțin hemoglobină , a cărei funcție principală este de a
fixa și transporta oxigenul în țesuturi
 Reprezintă 45% din volumul total al sângelui
 Hemoglobina=moleculă constituită din fier(hem) și lanțuri
polipeptidice ( globină)
GLOBULE ALBE. CARACTERISTICI

 Reprezintă o familie de celule nucleate formate


din: granulocite
limfocite
monocite
 Sunt produse în măduva osoasă și țesutul
limfatic
 Ocupă sub 1% din volumul sanguin total
 Au rol în apărarea organismului împotriva
infecțiilor și de a produce anticorpi dirijați
împotriva antigenelor străine
PLACHETELE

 Sunt mici fragmente de megacariocite produse


de măduva osoasă
 Conțin enzime și alte substanțe biologic
active(mediatori)
 Au rol major în inițierea mecanismelor de
coagulare
GRUPELE SANGUINE

 Au fost descoperite la începutul secolului xx și


reprezintă cea mai mare descoperire pentru
transfuzia sanguină
 În anii 1901-1902 Karl Landsteiner a descris 3
grupe sanguine : O, A și B
 În anul 1902 , elevii lui Landsteiner, Decastello și
Sturli au descris și grupa AB
 În anul 1911 au fost descoperite supgrupele A1
și A2
IMUNOLOGIA GRUPELOR SANGUINE

 Clasificarea grupelor sanguine din sistemul OAB


se bazează pe prezența sau absența în
eritrocite a unuia sau ambelor antigene
(aglutinogene) A și B
 Antigen= orice substanță recunoscută ca străină
de către organism , care determină un răspuns
imun
 Anticorp= produsul unui răspuns imun la un
stimul antigenic
IMUNOLOGIE

 Imunogenitatea = capacitatea unui antigen de a induce producerea


de anticorpi dirijați împotriva propriei sale structuri
 Clasificare anticorpi:
 Anticorpi naturali= anticorpii prezenți în sânge în absența unui
stimul antigenic cunoscut
 Anticorpi imuni = anticorpii induși prin stimulare antigenică externă .
Se disting 2 tipuri:
 Allo- anticorpi – reprezintă expresia unei stimulări antigenice
provenind de la un alt subiect ( ex. transfuzia sanguină incompatibilă
)
 Auto – anticorpi – sunt rezultatul unor dereglări imunitare care
determină fabricarea de anticorpi contra propriilor antigene ( anemie
hemolitică imună , LED , etc.)
IMUNOLOGIE

 Antigenele A și B fac parte integrantă din membrana


eritrocitară și sunt glicoproteine. Specificitatea antigenică
este dată de o structură extracitoplasmatică , astfel:
Ag A= N-acetil glicozamina
Ag B= Galactoza
 Antigenele A și B sunt prezente și în alte structuri ale
organismului:
- leucocite , trombocite
- glande salivare și digestive, endoteliul
vascular ,epiteliu
- diverse structuri : bacterii , cereale , etc
IMUNOLOGIE

 Printr-o excepție biologică , antigenele A și B nu


sunt imunogene și în mod natural , organismul
uman nu conține anticorpi împotriva antigenelor
proprii
 Aglutinogenul și aglutinina omologă nu pot
coexista în sângele unui individ
 Absența unuia din cele 2 aglutinogene implică
prezența aglutininei corespunzătoare
CARACTERE SEROLOGICE ALE
ANTICORPILOR NATURALI ANTI - A Și
ANTI - B
 Sunt capabili să aglutineze hematiile în
suspensie salină
 Sunt mai activi la 4 grade C decât la 37 grade C
 Sunt termolabili : aglutinarea dispare prin
încălzire la 70 grade C timp 10 minute
 Au o putere hemolizantă slabă in vitro
ANTICORPI IMUNI DIN SISTEMUL ABO

 Circumstanțe de apariție:
- prin allo-imunizare : de origine post-transfuzională
(excepțional) prin transfuzie
incompatibilă (sânge cu grupa A transfuzat la un pacient
cu grupa O) sau prin incompatibilitate materno-fetală
când mama de grupă O se imunizează la antigenele A
sau B ale fătului
- prin hetero-imunizare:medicamente , vaccinuri ,
etc.- donatori O periculos ( titru înalt de anticorpi anti AB
la indivizi cu grupa sanguină O )
FENOTIPUL BOMBAY Și SISTEMUL
Hh
SISTEMUL ABO
Antigene(Ag) de natură glucidică localizate pe fața
externă a membranei citoplasmatice

Anticorpi (Ac) de natură IgM prezenți în sânge

Caracteristici ale celor 4 grupe sanguine :

Grupa A B AB O

Aglutinogene Ag A Ag B Ag A și Ag B Fără Ag
(hematii)

Ac anti B Ac anti A Fără Ac Ac anti B și


Aglutinine Ac anti A
(ser , plasmă)

2
NOȚIUNI DE GENETICĂ A GRUPELOR
SANGUINE
 Grupele sanguine se transmit ereditar
 Genele responsabile de specificitatea de grupă
sanguină sunt situate pe cromozomii materni și
paterni autozomali
 Genotip=ansamblu de gene prezente pe
cromozomi deținute de fiecare părinte
 Fenotip= efectul observabil al genelor moștenite,
de exemplu grupa sanguină
 SISTEMUL ABO _ Relația genotip –fenotip

Genotip Fenotip
Grupa sanguină

AA A
AO

BB B
BO

AB AB

OO O
REGULILE CARE GUVERNEAZĂ
TRANSMITEREA EREDITARĂ A GRUPELOR
SANGUINE
 Aglutinogenele A sau B nu pot fi prezente în
sângele unui copil dacă nu există în sângele
unuia sau ambilor părinți
 O persoană cu grupa AB nu poate fi părintele
unui copil cu grupa O
 O persoană cu grupa O nu poate fi părintele
unui copil cu grupa AB
 Aglutinogenele A1 sau A2 pot fi prezente la un
copil , numai dacă există în sângele unuia dintre
părinți
TRANSMITEREA EREDITARĂ ÎN SISTEMUL ABO

Fenotipul Fenotipul Fenotipul


părinților posibil al imposibil al
copiilor copiilor

O+O O A , B , AB
O+A A,O B , AB
O+B B,O A , AB
A+A A,O B , AB
A+B AB , O , A ,B Nici unul
B+B B,O A , AB
O + AB A,B O , AB
A + AB A , B , AB O
B + AB A , B , AB O
AB + AB A , B , AB O
 Antigenele A și B au caracter permanent , apar
în primele săptămâni ale vieții embrionare și
devin stabile la vârsta de 2- 3 ani
 Anticorpii anti-A și anti-B sunt prezenți în serul
sugarului după aproximativ 3 luni de la naștere
SISTEMUL RHESUS (RH)
 În perioada 1937- 1940 , Landsteiner și Wiener
au efectuat cercetări și au descoperit factorul Rh
al cărui importanță clinică a fost demonstrată de
Levine și Stetson în anul 1939
 Din punct de vedere genetic , sistemul Rh
prezintă: - 6 gene: Cc , Dd , Ee
- 5 antigene : Cc , D , Ee
 Gena d nu produce antigen
 Genele Rh se transmit în grupe de 3 gene ,
fiecare grupă provenind de la un părinte ,diverse
combinații:CDe
Cde , cde ,cDe , etc.
SISTEMUL RHESUS (RH)

 0 persoană cu RhD pozitiv moștenește o genăD,


dar nu se poate preciza dacă persoana
respectivă este heterozigotă pentru această
genă(D/d) sau homozigotă(D/D)
 O persoană cu Rh negativ are fenotipul d/d
 Arbore genealogic:
 Genotip: D/d D/d

 Genotip: D/D D/d d/d


 Fenotip: Dpoz Dpoz Dneg
SISTEMUL Rhesus(RH) standard

Antigene (Ag) de natură proteică localizate pe fața


externă a membranei citoplasmatice
Nu există anticorpi (Ac) naturali prezenți în sânge
Anticorpii imuni (IgG) apar la persoane Rh negativ ca urmare
a imunizării anti- D (transfuzii de sânge Rh + ,
incompatibilitate feto-maternă)
Caracteristici ale sistemului Rhésus (Rh) standard :

Grupa Rhesus + Rhesus –


(RH : 1) (RH : -1)

Ag D Fără Ag D
Aglutinogene
(hematii)

3
Principiu

Ag : naturali

Ac : aglutinanți

Aglutinare activă directă

28
REGULI DE COMPATIBILITATE
TRANSFUZIONALĂ

Se recomandă transfuzia IZO GRUP și IZO RH


REGULA DE BAZĂ:

Să nu se transfuzeze sânge cu hematii purtătoare de un antigen


la un pacient care posedă aglutinina corespunzătoare
IMPORTANȚA CLINICĂ
A SISTEMULUI ABO ȘI RH
 Efectuarea testărilor imunohematologice are rolul de a
asigura o securitate transfuzională optimă prin
prevenirea complicațiilor imunologice la pacienții care
beneficiază de o transfuzie sanguină
 Nu poate fi tolerată nici o eroare în determinarea
grupelor sanguine.
 Efectuarea grupei sanguine trebuie realizată pentru
fiecare unitate de sânge de către 2 tehnicieni diferiți , cu
2 seruri diferite , prin 2 tehnici:
proba globulară(metoda Beth-Vincent):detectează Ag
AB prezente pe eritrocite
proba serică (metoda Simonin):detectează Ac
specifici prezenți în ser
CONDIȚII ESENȚIALE PENTRU
DETERMINAREA CORECTĂ A TESTELOR
IMUNOHEMATOLOGICE
 Personal calificat
 Materiale și echipamente adaptate la condițiile
operatorii
 Reactivi validați(control de calitate, instrucțiuni
producător)
 Manipularea eșantioanelor de sânge respectând
măsurile de igienă și securitate
 Respectarea bunelor practici de laborator
 Proceduri operatorii scrise (SOP)
ERORI ÎN DETERMINAREA GRUPELOR
SANGUINE-REACȚII FALS POZITIVE SAU
NEGATIVE
 Reactivi nestandardizați și incorect depozitați
 Formarea de rulouri(pseudo-aglutinare)
 Probe contaminate
 Prezența gelatinei Warton(sânge de cordon
ombilical)
 Autoanticorpi și anticorpi la rece
 Tehnică de lucru incorectă
TEHNICI DE LUCRU

 Tehnica pe lamă sau placă


 Tehnica în eprubetă
 Tehnica în microplacă
 Tehnica hemaglutinării în coloană(micrometodă)
 Sistem automat pentru determinări hematologice
PREPARAREA COMPONENTELOR SANGUINE PENTRU A FI
TESTATE

Sânge total recoltat


cu anticoagulant

Separarea supernatantului
(plasmă conținând anticorpi)

Centrifugare
10 minute 500g

Diluție 3 % în apă distilată a


hematiilor purtătoare de
antigen

34
PREPARAREA MATERIALELOR ȘI REACTIVILOR

Reactivi

Martor Anti A Anti B Anti A Anti D GRO+ GRA GRB GRO-


+
Anti B

Diluant Seruri test Eritrocite test et control


Placă
Martor auto Martor reactivi Anti A + Anti B Anti B Anti A

R
E
F GR O+ GR A GR B Anti D CQ
CC + CC -

35
REACTIVI Și ERITROCITE TEST

Martor auto Martor reactivi AntiA+AntiB Anti B Anti A

R
E
F GRO+ GR A GR B Anti D CC+ CC-

AntiA Anti Anti A


Martor Anti GRO+ GRA GRB GRO-
+ B
Anti D
B
36
ADĂUGAREA COMPONENTELOR SANGUINE DE TESTAT

Hematii test 3%
Plasmă sau ser

Témoinauto
Martor auto Martor
Témoin AntiAA
Anti Anti B Anti A + Anti B
réactif
réactivi AntiB

R
E
F GR A
O GR A
B Témoin
GR BAllo Anti D CQ +
CC CQ -
CC

37
AGITAREA BLÂNDĂ A PLĂCII PENTRU FAVORIZAREA
AGLUTINĂRII SPONTANE

Martor auto Martor AntiA+ Anti B Anti A


reactivi AntiB

R
E
CC+
F GR O GR A GR B Anti D CC -

38
CITIREA Și INTERPRETAREA
AGLUTINĂRII

Absența aglutinării
Nu se constată formarea de rețele aglutinante

Prezența aglutinării
Formarea de rețele aglutinante de complexe imune
Cuantificarea aglutinării poate fi efectuată în funcție de numărul și mărimea
conglomeratelor de hematii
+ ++ +++

R
E
F 39
INTERPRETAREA MARTORILOR
Martor Auto Martor Reactivi Martor Allo

serul subiectului
Compoziție serul subiectului hematiilesubiectului
+
+ +
hematiile seruri test hematii fără Ag ABO/Rh
subiectului

Aspect
așteptat

Aspect non
conform
Témoin auto Témoin réactif

Ac la rece în serul Imagine de aglutinare Prezența de anticorpi


subiectului dată de hematiile în serul subiectului,
subiectului diluate în indică existența altor
Aglutinează propriile reactiv în condiții structuri pe hematii
R sale hematii normale decât Ag ABO/ Rh
E
F 40
EXEMPLE
Hematiile subiectului sunt aglutinate de toate serurile
Martori non aglutinați
= Prezența Ag eritrocitare A și B

Martor auto Martor reactiv AntiA+ Anti B Anti A


AntiB

GR O GR A GR B Anti D CQ + CQ -

Controale de calitate : aglutinare


Serul subiectului nu CC+ și non aglutinare CC-
aglutinează hematiile test
Hematiile subiectului sunt aglutinate de serul
= Fără anticorpi în ser
antiD
= Prezența Ag eritrocitare D
Martorii și controalele de calitate sunt conforme : validarea reactivilor și a tehnicilor
Proba globulară (Beth Vincent) și serică (Simonin) sunt concordante : nu există anticorpi dirijați
contra propriilor antigene și prezența anticorpilor contra altor antigene
prezența aglutinogenelor A și B et absența aglutininelor : Grupa AB
Punerea în evidență a antigenului D : Rh pozitiv
41
EXEMPLE
Martori non aglutinați Hematiile subiectului sunt aglutinate de serul anti A (și
antiA+B) = Prezența Ag eritrocitare A

Martor auto Martor reactiv AntIAB Anti B Anti A

GR O GR A GR B Anti D CQ + CQ -

Controale de calitate : aglutinare


Serul subiectului aglutinează CC+ et non aglutinare CC-
hematiile test B Hematiile subiectului sunt aglutinate de serul
= Prezența anticorpilor anti B antiD = Prezența Ag eritrocitare D
Martorii și controalele de calitate sunt conforme : validarea reactivilor și tehnicii
Proba globulară (Beth Vincent) și serică (Simonin) sunt concordante : nu există anticorpi dirijați
contra propriilor antigene și prezența anticorpilor contra altor antigene
prezența aglutinogenelor A și prezența aglutininelor anti B : Grupe A
Punerea în evidență a antigenului D : Rh pozitiv
42
EXEMPLE
Martori non aglutinați Hematiile subiectului nu sunt aglutinate de nici
un ser = Absența Ag eritrocitare A sau B

Martor auto Martor reactiv AntiA+


Anti A Anti B AntiAnti
A+A Anti B
AntiB

6
9
8
5 O
GR A GR A
B GRAllo
Martor B Anti D CQ + CQ -

Serul subiectului aglutinează Controale de calitate : aglutinare


hematiile test A et B CC+ și non aglutinare CC-
= Prezența anticorps anti A et anti Hematiile subiectului nu sunt aglutinate de serul
B antiD = Absența Ag eritrocitare D
Martorii și controalele de calitate sunt conforme : validarea reactivilor și tehnicii
Proba globulară (Beth Vincent) et serică (Simonin) sunt concordante : prezența anticorpilor anti A et
anti B la un subiect care nu posedă antigenele A sau B
Absența aglutinogenelor A și B et prezența aglutininelor anti A et anti B : Grupa O
Absența antigenului D : Rh negativ
Concluzie : Subiectul are grupa O-
43
GRUPA B
 TEHNICAHEMAGLUTINĂRII
ÎN COLOANĂ
Determinarea grupei sanguine prin metoda BETH-VINCENT
GRUPA B
FENOTIP ÎN SISTEMUL RH