Gastric Sleeve = Micsorare Stomac =

Gastrectomie Longitudinala =
Gastrectomie Verticala(Complicatii)
tefnescu Bristena
Seria 5,Grupa 51

Gastric Sleeve (Micsorare Stomac)este o procedura noua care induce pierderea de

greutate prin limitarea consumului de alimente. Cu aceasta procedura chirurgul
indeparteaza aproximativ 75% din stomac, astfel nct noul stomac are forma unui tub sau
de mnec (sleeve). Stomacul rmas va avea aproximativ 100-150 ml volum.
Candidaii pentru gastric sleeve (micsorare stomac) sunt cei cu un indice de masa
corporala (IMC) > 40 sau IMC>35 ce asociaza o alta afectiune cauzata de obezitate, cum
ar fi diabetul zaharat de tip II, hipertensiune arterial, sindromul de apnee in somn, artrita
severa, astm, hipercolesterolemie si bolile cardiovasculare.
Studiile au aratat ca grelina, un hormon ce regleaza foamea, este mult diminuat dupa
interventia de gastric sleeve (micsorare stomac). Acest lucru se datoreaz ndeprtarii
unui segment al stomacului, care este responsabil de producerea acestui hormon.
Pierderea n greutate superioar dup gastric sleeve (micsorare stomac) in raport cu inelul
gastric se datoreaza tocmai lipsei senzatiei de foame.

Beneficii Gastric Sleeve

Interventia chirurgicala metabolica cu cel mai bun raport risc / beneficiu
Ameliorarea / vindecarea obezitatii prin scadere ponderala maxima, stabila si
indelungata
Ameliorarea / vindecarea comorbiditatilor asociate obezitatii (ex. diabetul zaharat,
hipertensiunea arteriala, hipercolesterolemie, sindromul de apnee in somn)
Spitalizare scurta, dureri postoperatorii minime, reintegrare sociala rapida
Creste calitatea vietii
Scade major senzatia de foame
Reducerea

capacitatii rezervorului gastric. Mesele reduse cantitativ reprezinta

dezideratul oricarui procedeu de slabit! Prin operatia de gastrectomie longitudinala
(gastric sleeve)se indeparteaza (se scoate) o mare parte din stomac (cca 80%),
lasand in circuitul digestiv un tub gastric de dimensiuni foarte reduse (cca 100ml).
Astfel, pacientul va fi obligat sa consume alimente in cantitate foarte redusa.
Diminuarea

senzatiei de foame. La nivelul portiunii fundice a stomacului se gasesc

receptori specializati in eliberarea hormonilor responsabili de cresterea apetitului! Ori
de cate ori stomacul este gol, in peretele gastric se vor produce substante (Ghrelin factorului de eliberare al hormonului de crestere) care, circula prin sange si determina,
actionand la nivelul creierului (hipotalamus), senzatia de foame! Prin operatia de
gastric sleeve se indeparteaza acest segment de stomac (fundul stomacului) si, in
consecinta, nivelul plasmatic de Ghrelin scade semnificativ. Astfel, pacientii se bucura
de o sensatie de foame mult diminuata fapt care va determina atat scaderea
numarului de mese, dar si a gustarilor pe parcursul a 24 de ore.
.Instalarea

precoce a satietatii. Dupa operatia de gastric sleeve, umplerea rapida a

stomacelului nou creat (tubul gastric de 100ml) determina instalarea precoce a unei
senzatii de satietate. Pacientul nu mai poate manca - pentru ca nu mai are unde!
Alimentele (reduse cantitativ) vor destinde stomacul de mici dimensiuni si pacientul se
va declara satul! Pe de alta parte, absenta unui rezervor gastric autentic, va determina
stomacul sa se goleasca foarte rapid si alimentele vor ajunge precoce in intestinul
subtire. La acest nivel, in prezenta alimentelor, vor fi secreatate substante
responsabile de senzatia de satietate (enterohormoni). Locul de actiune al
enterohormonilor este tot Hipotalamului unde vor determina instalarea unei senzatii
veritabile de satietate

Intervenie Laparosocpica
Gastric Sleeve (Micsorare stomac) se efectueaz laparoscopic i este dovedit a fi mai
sigura si cu rezultate comparabile, comparativ cu procedura de bypass gastric. Pentru ca
nu exist nici o component de malabsorbtie la aceast operaie, posibilitatea de a avea
nevoie de suplimente de vitamine si proteine dupa gastric sleeve (micsorare stomac) este
mult diminuata comparativ cu interventiile de bypass gastric. De asemenea, posibilitatea
de ocluzie intestinala i sindorm de dumping este aproape de zero. Spre deosebire
de inel gastric, nu exist nici o component implantabila n gastric sleeve (micsorare
stomac) i ca atare, nu este nevoie de ajustare sau teama de complicatiile unui corp
strain. Spre deosebire deinterventia de inelul gastric insa, gastric sleeve (micsorare
stomac) nu este o operatie reversibil.
Atat gastric sleeve(micsorarea stomacului) cat si toate celelalte intervenii chirurgicale,
in general, comporta posibile complicatii, ce pot aparea atat in timpul cat si dupa
procedura n sine. Pentru pacienii care au beneficiat de un gastric sleeve(micsorarea
stomacului), perioada periculosa pentru complicatii este reprezentata de primele 2448 ore pentru complicatiile nespecifice si 30 zile dupa operatie pentru cea mai de
temut complicatie, fistula gastrica. s apar este n zilele imediat dup procedura.
Primele zece zile sunt cele mai critice, cu risc de complicatii cdere substanial dup
aceast perioad iniial.
Cele mai frecvente complicaii ale gastric sleeve i simptomele asociate cu acestea includ:

CHIRURGICALE
Sangerarea Interna
Dac un pacient ncepe s sngereze acesta va avea loc de obicei n primele 24 36 ore.
Simptomele includ:
Dificultate n respiraie (respiraie dificil)
Valori crescute ale ritmului cardiac

 tenul palid
ameeal la eforturi minime
urinarea insuficienta poate fi, de asemenea, un motiv de ngrijorare.
Sngerare prin rect poate aparea i va reprezenta un motiv de prelungire a spitalizarii, la
nevoie.

Riscul de sngerare postoperatorie a fost raportat ca fiind ntre 1% i 6% dup LSG. Sursa
de sngerare poate fi intra- sau extraluminala. Sngerarea intraluminala de la linia de
capse, de obicei, se prezint cu o sngerare gastrointestinala superioara. Simptomele
comune includ scaune hematemeza sau melena. Diagnosticul i managementul sngerarii
intraluminale urmeaz algoritmul comun necesar pentru o sngerare gastro-intestinala
superioara. Aceasta include stabilirea unor linii intravenoase pentru resuscitare cu fluid,
administrarea de mas eritrocitar, dac este necesar, msurarea precis a cantitii de
urin, cu insertie de un cateter Foley i o gastroscopie urgent pentru a diagnostica i a
controla sursa de sngerare
Sngerare extraluminala, de obicei, se prezint cu o scadere de serie a nivelului de
hemoglobina serica sau semne de tahicardie sau hipotensiune arterial. Surse comune
pentru sngerare extraluminala includ linia gastrica de capse, splina, ficatul sau peretele
abdominal la siturile de intrare ale trocarului. Se sugereaz o a doua laparoscopie la orice
pacient care se prezint cu sngerare extraluminala cu un ritm cardiac constant mai mare
de 120 de bti pe minut i o scdere a hemoglobinei mai mare de 10 g / l postoperator.O
laparoscopie urgena faciliteaz un diagnostic i permite evacuarea cheagului, precum i
controlul chirurgical al sursei de sngerare. De multe ori sursa reala nu poate fi
identificata, dar se crede c evacuarea hematomului i plasarea unui exod de aspiraie
nchis de multe ori servete ca un adjuvant util pentru resuscitarea pacientului.
Fistula Gastrica
Ea apare la pn la 5% din pacieni, dup
LSG.Exista mai multe tipuri de fistule
gastrice,clasificarea fiind fcut pe baza
investigatiilor radiologice i a timpului de
diagnosticare.Bazandu-ne pe un studiu cu
contrast al partii superioare a regiunii gastrointestinale, scurgerile gastrice pot fi clasificate
n 2 tipuri. Tipul I sau scurgeri subclinice care
sunt controlate fie printr-un canal de scurgere
chirurgical fie prin intermediul unui tract fistulos
in cavitatea abdominala sau toracica. Tipul II
sau scurgere clinica este o scurgere
diseminata cu difuzie a contrastului n cavitatea
abdominala sau toracica.Bazandu-ne pe

momentul diagnosticului, scurgerile gastrice sunt clasificate ca timpurii sau tarzii. O

scurgere timpurie este, n general, diagnosticat n primele 3 zile dup operaie, n
timp ce o scurgere ntrziat este de obicei diagnosticata in mai mult de 8 zile de la
operaie.
Scurgerile gastrice pot fi diagnosticate ntmpltor dup o serie de teste clinice de
rutina realizate la nivelul portiunii superioare gastro-intestinale fie prin realizarea
unei laparoscopii/laparotomii efectuate n urma unei tahicardii inexplicabile. Diabetul
zaharat si apneea din timpul somnului au fost asociate cu o inciden mai mare de
scurgeri anastomotice. De aceea, se sugereaza o laparoscopie exploratorie pentru
diagnosticarea la pacienii care prezint aceste semne n perioada postoperatorie
precoce. n prezena unei scurgeri, trebuie efectuat o eliminare abdominala cu
repararea chirurgicala a scurgerii i stabilirea unui traseu de alimentare enteral.
Deoarece stomacul este de mic amploare, alegerea preferat pentru alimentarea
enteral este de obicei o jejunostomie cu hrnire.
In contrast, tratamentul unei scurgeri gastrice ntrziate este mai dificil chirurgical
datorit prezenei unei reacii inflamatorii. n acest caz,incercarea de a repara
scurgerea este de obicei inutila. Optiunile de tratament includ managementul
conservator sau chirurgical. Acest lucru depinde de starea hemodinamic a
pacientului i de constatrile fizice i radiologice. n absena instabilitatatii
hemodinamice i a constatrilor fizice care sa sugereze peritonit, managementul
conservator poate fi initiat. Acesta presupune resuscitarea cu fluide, iniierea de
antibiotice pe cale intravenoasa, nimic oral, drenaj percutanat de acumulari intraabdominale (dac pot fi drenate) i stenting intraluminal La un pacient septic cu
dovezi radiologice a unei scurgeri cu difuze a acumularilor de fluid intraabdominale, drenajul chirurgical al acumularilor de lichid este justificat.
Fistula gastrica poate duce la o stare cunoscut sub
numele de Sepsis (complicaie ce reprezinta
raspindirea infectiei in tot organismul). n cazul in care
nu se iau masurile necesare starea generala se
agraveaa si poate aparea decesul.

Semnele ce pot sugera aparitia unei fistule gastrice

dupa gastric sleeve:
febr pentru nici un motiv aparent
Dureri de stomac
umflarea abdomenului
Dificultate n respiraie
Respiraie rapida si superficial

 Senzaie de oboseala, slbiciune

Abcesul
Abcesul intra-abdominal este o alt complicaie posibil dup LSG. De obicei se prezint
cu simptome de dureri abdominale, febr / frisoane sau grea i vrsturi. Dac exist
suspiciuni clinice trebuie realizat un CT al abdomenului pentru a exclude prezena
abcesului intra-abdominal. Incidenta este de 0,7%,iar tratamentul include drenaj
percutanat i antibiotice.
Strictura
Formarea de strictur este o alta posibila complicatie care apare dup LSG. Aceasta ar
putea aprea dup operatie din cauza edemului sau mai frecvent ntr-o manier ntrziat.
Simptomele includ Simptomele prezente sunt intoleranta alimentara, disfagie si grea i
vrsturi.Optiunile de tratament depind de timpul de prezentare. O strictur diagnosticata
ca fiind acuta dupa operaie,poate fi uneori tratata conservator printr-un repaus al
intestinului (nimic oral), rehidratarea cu fluide intravenoase si observarea atent. n
absena altor patologii (de exemplu, abces, scurgeri), aceste stricturi se rezolva
spontan,fara a fi nevoie de interventii suplimentare ulterioare. Nerespectarea
managementului conservator justific dilatarea endoscopic.

n schimb, stricturile cronice necesita, de obicei intervenie suplimentara. Acestea includ

interventia endoscopica si tratamentele chirurgicale. Optiunile de tratament depind de
lungimea de stenoz.Dilatarea endoscopica este folosit pentru segmente scurte de
stenoza.Tratamente succesive la intervale de 4-6 saptamani sunt adecvate pentru a trata
strictura i ameliora simptomele pacientului. n schimb, stenoza pe un segment lung i
eecul dilatarii endoscopice necesita o intervenie chirurgical. Opiunile includ
laparoscopa sau seromiotomie deschisa sau conversie a Roux-en-Y de bypass gastric.

NECHIRURGICALE
Cheagurile de snge(tromboza venoasa profunda, trombembolismul)
Apar la mai puin de 1% din operatiile de gastric sleeve. Un cheag de snge este un risc
foarte real pentru pacientii obezi supusi oricarui tip de procedur chirurgicala, deoarece
daca blocheaza fluxul de snge poate fi fatal. Tocmai de aceea subierea sngelui naintea
interveniei chirurgicale prin injectii anticoagulante i montarea de ciorapi speciali sunt
adesea folosite in cadrul operatiei de gastric sleeve. Masura cea mai importanta de evitare
a acestei complicatii este insa mobilizarea cat mai arpida dupa operatie. Chiar i pe
distane scurte de mers pe jos, mobilizarea precoce postoperatroie se dovedeste estrem
de utila dupa interventia chirurgicala. Mersul pe jos ar trebui s aib loc ct mai curnd

dupa operatie, chiar si la dou ore dup intervenia chirurgical, dar acest lucru tine de
fiecare pacient in parte.
Boala de reflux gastroesofagian
Boala de reflux gastroesofagian (BRGE) este o afeciune digestiv cronic n care acidul
(si uneori si bila) din stomac ajunge (reflueaz) n esofag (tubul care leaga faringele de
stomac), iritnd mucoasa esofagian i cauznd simptome precum arsuri, eructatii
(rgieli), regurgitatii, durere n piept. Aceste simptome pot fi resimite de oricine
cteodat. Dar cnd apar mai des (cel puin de dou ori pe sptmn) sau cnd
afecteaz viaa de zi cu zi, vorbim de boala de reflux gastroesofagian.
n timp, inflamaia cronic de la nivelul esofagului inferior poate duce la complicaii
precum:
- ngustarea esofagului (stricturi esofagiene) prin formarea unei arii de esut cicatriceal.
Strictura esofagian poate determina dificulti de nghiire
-Ulcer esofagian (o ran profund a mucoasei esofagiene) cu risc de sngerare sau
perforaie,
cauznd durere, dificultate la inghiire.
-Modificri precanceroase ale esofagului (esofagul Barrett) atunci cnd apar nite
prelungiri roietice ale mucoasei gastrice la nivelul esofagului care sunt asociate cu risc de
cancer esofagian. Riscul de cancer este mic, dar se recomanda urmrire prin endoscopie
cu biopsii efectuate regulat pentru a evidenia semne timpurii de transformare malign

Diagnosticarea BRGE
Un tranzit baritat (radiografie cu bariu) al tractului digestiv superior. Aceast procedur
implic nghiirea unui lichid cu gust ca de cret (bariu) care pune n eviden mucoasa
tractului digestiv la radiografie i eventuale anomalii ale acesteia (ngrori, ulcere). Poate
aduce infomaii cu privire la tranzitul alimentelor (dup modul n care bariul trece prin
diferitele segmente digestive), inclusiv cu privire la refluxul n esofag. Poate diagnostica
afeciuni precum hernia hiatal.
Endoscopia digestiv superioar. Reprezint o metod de vizualizare direct a
interiorului esofagului (precum i stomacului i duodenului) dvs. cu ajutorul unui tub
flexibil care este prevzut cu o camera video i cu o surs de lumin, permind
medicului examinarea mucoasei esofagiene precum i, dac este nevoie, recoltarea
unei probe de esut (biopsie) care s fie trimis pentru examinarea la microscop a
modificrilor celulare (examen histopatologic). Totodat, endoscopia poate servi la
evidenierea de complicaii ale BRGE precum esofagul Barrett.
Ph-metria esofagian un test care monitorizeaz cantitatea de acid de la nivelul
esofagului cu ajutorul unui dispozitiv special (ph-metru), identificnd cnd i ct timp
acidul reflueaz n esofag. Ph-metrul este de regul un tub subire care se introduce

prin nas pn la nivelul esofagului, tub care este conectat la un aparat de nregistrare a
variaiilor de aciditate.
Manometria un test care evalueaz motilitatea (micrile) i presiunea la nivelul
esofagului, prin plasarea unui cateter n esofag pe cale nazal.

Tratarea BRGE
Primele medicamente care se administreaz de regul n BRGE sunt diferite tipuri de
antiacide care neutralizeaz acidul pe moment (dicarbocalm, maalox), dar nu pot vindeca
inflamaia esofagian. Ca efecte adverse, acestea pot cauza constipaie sau diaree. Dac
nu obinei ameliorarea simptomelor cu aceste medicamente n cteva sptmni, medicul
v va recomanda medicamente care reduc producerea de acid gastric (inhibitori de H2:
ranitidin, famotidin sau de pomp de protoni: omeprazol, pantoprazol, esomeprazol).
Efectul lor nu este att de rapid precum al antiacidelor, dar este de mai mult durat i
sunt capabile s vindece inflamaia mucoasei si s previn apariia complicaiilor.
Alte medicamente folosite sunt acelea care ntresc sfincterul esofagian inferior
(medicamente prokinetice) ajut la golirea mai rapid a stomacului i la strngerea
valvei dintre stomac i esofag.
n situaia n care medicamentele nu i mai fac efectul scontat, medicul v poate
recomanda metode mai invazive precum cele chirurgicale, cea mai cunoscut intervenie
chirurgical pentru aceast afeciune fiind cea denumita fundoplicatura Nissen (partea
superioar a stomacului este nfurat n jurul poriunii exterioare a esofagului inferior,
pentru a strmta sfincterul esofagian inferior).

Deficiene Nutriionale
Deficienele nutriionale sunt comune dupa chirurgia bariatrica. Etiologia este
multifactorial datorit absorbiei depreciate i scderea aportului oral. ntr-un studiu
recent dupa prelevari de vitamina B12, vitamina D, acid folic, fier si de zinc au fost
raportate deficite de 3%, 23%, 3%, 3% i 14% dup operaie. De aceea se preleveaza
snge pentru a testa aceste valori i pentru a diagnostica deficitele de vitamine si
minerale.

Alte complicatii:
Mici infectii ale plagilor, cicatrici vicioase
Infectii urinare
Alergii medicamentoase
Greturi, varsaturi, intoleranta la anumite alimente, tulburari de alimentatie
Esofagite, boala de reflux gastroesofagiana
Hipoglicemii, hipotensiune
Stenoze sau largiri ulterioare ale stomacului

Anemie, deficite temporare de vitamine sau minerale

Constipatie, diareea, balonari
Litiaza biliara
Gastrita sau ulcer gastric
Pierdere insuficienta de greutate