“Lucian Blaga

inspirație pentru liceenii

contemporani“
• Filosof, poet, dramaturg, traducător, jurnalist,
profesor universitar, academician și diplomat
român,  Lucian Blaga s-a născut la  9
mai 1895, Lancrăm, lângă Sebeș, comitatul Sibiu.
Personalitate impunătoare și polivalentă a culturii
interbelice, Lucian Blaga a marcat perioada
respectivă prin elemente de originalitate compatibile
cu înscrierea sa în universalitate.
 Studii: Lucian Blaga a urmat Facultatea de
Teologie din Sibiu și Oradea , după care a studiat
filosofia și Biologia la Universitatea din Viena,
finalizând cu titlul de doctor în filosofie. În anul
1916, acesta face o vizită în Viena unde află pentru
prima dată de curentul Expresionism.
 Debutul: a publicat pentru prima dată, în
anul 1910, cu poezia “Pe țărm”, în ziarul
“Tribuna” și cu studiul “Reflecții asupra
intuiției lui Bergson” în ziarul “Românul”, în
anul 1914.

Cariera academică: După o experiență de aproape 7 ani în diplomație,

Lucian Blaga a devenit profesor la Universitatea din Cluj-Napoca, unde s-a
ocupat de Filozofia culturii, fiind domeniul de bază al activității sale
intelectuale. Gândirea filozofică a lui Blaga se bazează pe cele 4 Trilogii
și anume: Trilogia cunoașterii, Trilogia culturii, Trilogia valorilor și
Trilogia cosmologică.
 Lucian Blaga s-a remarcat printr-o activitate
intelectuală extrem de variată, iar operele sale au
fost încadrate atât în curentul modernist, cât și
în cel expresionist.
Expresionismul poetului are o coloratură
românească diferită și reprezintă o analiză a latențelor
tradiționale. Creația sa lirică a fost publicată în
volume precum , “Poemele luminii”, “Pașii profetului”,
„În marea trecere” și “Laudă somnului”, unde este
evidențiată preocuparea sa pentru morfologia
miracolului.
"Eu nu strivesc corola de minuni a lumii" sau
"Izvorul nopții" sunt doar câteva dintre cele mai
răsunătoare poezii scrise de Lucian Blaga. A fost
filozof, poet, dramaturg, jurnalist, profesor universitar
si academician si ne-a lăsat amintire cele mai
frumoase opere ale sale.
 Curiozități despre viața poetului Lucian Blaga

• Anii de copilărie i-a trăit sub semnul tăcerii deoarece nu a putut vorbi până la vârsta de 4 ani.
Acesta se autocaracterizează ca fiind “mut ca o lebădă”.
• A urmat cursurile Institutului de Teologie în anul 1917 deoarece a dorit evitarea încorporării în
armata austro-ungară.
• În anul 1939, a devenit profesor la Universitatea din Cluj și a fost creată special pentru acesta,
o catedră denumită “Filosofia Culturii”.
• Datorită faptului că nu accepta ideile ideologiei Marxism-Leninism, a fost îndepărtat de la
catedra de filosofie, activând apoi în cadrul Bibliotecii Academiei.
• L-a cunoscut pe părintele Indiei, mai exact pe Mahatma Gandhi, despre care a vorbit într-o
conferință denumită “Cum l-am cunoscut pe Mahatma Gandhi”.
• A fost unul din fondatorii revistei „Gândirea”, apărută în anul 1921.
• Între anii 1942-1943, a înființat revista „Saeculum”, în orașul Sibiu.
• Atunci când auzea o critică la adresa operelor sale își ieșea din minți. Petre Hossu susține în
cartea “Memorialul Lucian Blaga” că poetul avea reacții isterice și era irascibil la orice rea-
credință spusă despre operele lui.
• La inițiativa scriitorului român, Mircea Eliade, Lucian Blaga a fost propus pentru a primi premiul
Nobel pentru literatură, dar acest lucru rămâne un mister deoarece nu există dovezi care să
sprijine această afirmație.
 REFERINȚE CRITICE :
• „Se poate, totuşi, vorbi şi de o reală invenţie de mituri proprii în poezia lui Lucian Blaga? Răspunsul este pozitiv dacă ne
gândim la o formă de gândire mitică, manifestându-se atât în scenarii mitice, cât în comportamente specifice, adică
actualizănd tocmai ceea ce gânditorul numea 'latentele mitice' ale unui obiect empiric sau fiinţă individuală.”
(Ştefan Augustin Doinaş, Lectura poeziei. CR, Bucureşti, 1980)
•    „Lucian Blaga este poate cel mai original creator de imagini pe care l-a cunoscut literatura română până acum: imagini
neaşteptate şi profund poetice. Pentru a reda impresia liniştei, el cel dintâi a auzit zgomotul razelor de lună bătând în
geamuri. Imaginea nu este unul din elementele poeziei lui Lucian Blaga, ci pare poezia lui însăşi. Din poezia lui Blaga
reiese o bucurie de a trăi, un optimism, nu conceptual, ci pur senzorial; senzaţia proaspătă întreţine mulţumirea vieţii.
Găsim deci în poet şi o unitate sufletească şi o oarecare atitudine.”
(Eugen Lovinescu, "Critica şi literatura IV", Sburătorul literar.I, 22, 11 febr., 1922)
•   „Poeziile lui Blaga sunt bucăţi de suflet, prinse sincer în fiecare clipă şi redate de o superioară muzicalitate în versuri
care, frânte cum sunt, se mlădie împreună cu mişcările sufleteşti înseşi. Această formă elastică permite a se reda şi cele
mai delicate nuanţe ale cugetării si cele mai fine acte ale simţirii. E si filosofie înăuntru, o melancolică, dar nu deprimantă
filosofie, care leagă împreună toate aspectele dinafară ale naturii şi, înlăuntru, toate mişcările prin care şi noi îi
răspundem.” (Nicolae Iorga, "Rânduri pentru un tânăr", în Neamul românesc. 1 mai 1919)
•     „Lucian Blaga este întîiul ardelean, care şi-a pus probleme în afară de domeniul practic şi militant al istoriei naţionale.
Până la el toţi au fost luptători. Modul lui de a gândi şi sensibilitatea lui particulară sunt desigur semnificative pentru
spiritul în care Ardealul s-ar individualiza în România. Stilul interior al lui Blaga este o infirmare serioasă a pretinsului
practicism şi pozitivism ardelenesc. Acestea nu însemnează ceva mai mult decât pasiunea tehnică şi constructivă pentru
psihologia germanilor. Lucian Blaga este cea mai completă personalitate din România, deoarece s-a ridicat la acelaşi nivel
pe toate planurile în cari s-a realizat. Încă o dată văd în anarhia clar-obscurului, o înseninare între lumini şi umbre şi o
conştiinţă, trăind sub linişte teama, sub formă nesfârşirea şi sub claritate misterul.” 
(Emil Cioran, „Gândirea” nr. 8, decembrie 1934 )
Proiect realizat de: Huțu Aurica
Popa Mihaela
Para Vera

Coordonator: Chiosa Nadejda