Gnditor si poet, om de cultur si artist, Lucian Blaga a marcat prin personalitatea sa, mai mult de cinci decenii, spiritualitatea

romneasc. Opera sa ridic probleme deosebite, care constituie o ispit permanent pentru critica literar si filosofic, deoarece opera sa numr peste 10 000 de titluri. Opera sa cuprinznd poezie, teatru, eseuri, filosofie, memorialistic, aforisme - reflect tendintele moderne ale epocii de a reda ideile ntr-un limbaj aluziv si fluid, n form metaforic, si de a reflecta prin aceasta raporturile omului cu universul. "Destinul omului este creatia. Poetul este nu att un mnuitor ct un mntuitor al cuvintelor. El scoate cuvintele din starea lor natural si le aduce n starea de gratie." Lucian Blaga "Se poate, totusi, vorbi si de o real inventie de mituri proprii n poezia lui Lucian Blaga? Rspunsul este pozitiv dac ne gndim la o form de gndire mitic, manifestndu-se att n scenarii mitice, ct n comportamente specifice, adic actualiznd tocmai ceea ce gnditorul numea 'latentele mitice' ale unui obiect empiric sau fiint individual." Stefan Augustin Doinas, Lectura poeziei. C.R., Bucuresti, 1980 "Lucian Blaga este poate cel mai original creator de imagini pe care l-a cunoscut literatura romn pn acum: imagini neasteptate si profund poetice. Pentru a reda impresia linistei, el cel dinti a auzit zgomotul razelor de lun btnd n geamuri. Imaginea nu este unul din elementele poeziei lui Lucian Blaga, ci pare poezia lui nssi. Din poezia lui Blaga reiese o bucurie de a tri, un optimism, nu conceptual, ci pur senzorial; senzatia proaspt ntretine multumirea vietii. Gsim deci n poet si o unitate sufleteasc si o oarecare atitudine." Eugen Lovinescu, "Critica si literatura IV", Sburtorul literar.I, 22, 11 febr., 1922 "Poeziile lui Blaga sunt bucti de suflet, prinse sincer n fiecare clip si redate de o superioar muzicalitate n versuri care, frnte cum sunt, se mldie mpreun cu miscrile sufletesti nsesi. Aceast form elastic permite a se reda si cele mai delicate nuante ale cugetrii si cele mai fine acte ale simtirii. E si filosofie nuntru, o melancolic, dar nu deprimant filosofie, care leag mpreun toate aspectele dinafar ale naturii si, nluntru, toate miscrile prin care si noi i rspundem." Nicolae Iorga, "Rnduri pentru un tnr", n Neamul romnesc. 1 mai, 1919 Aprecieri critice Lucian Blaga - Tudor Vianu "Pana acum, arta lui Blaga a fost a nascocitorului de comparatii iscusite sau mai tarziu aimagistului. Pentru expresia unui sentiment anumit se ntrebuintau imagini succesive,care obtineau prin convergenta lor sugestia dorita, asa cum forma unui tarm este produsade bataia repetata a valurilor n aceeasi directie. Prin procedeele acestei tehnice, poezialui Blaga se dezvolta mai mult n durata decat n spatiu.Aglomerarea detaliilor ei nsuma un efect de intensitate, fara sa descrie si o figuraspatiala. Din aceasta pricina Blaga putea neglija toate prescriptiile prozodiei traditionale,care au tocmai rolul de a limita expresia poetica si de a o constrange ntr-un desemn precis, nca din volumul "In marea trecere" apare ntr-acestea cate o rima, dar abia n"Lauda somnului" si, cu mai multa staruinta, n "La cumpana apelor", versurile suntstranse n unitati metrice regulate. Aceasta spatializare a gandirii poetice corespunde si cuo atentie mai vie acordata lumii exterioare. Caci daca altadata imaginile aveau o purafunctiune interna si n tumultul sentimentului pe care l purtau ele se diformau fantastic,acum gasim

ncercari de a prinde lumea vizibila n pitorescul ei mai neamestecat, cumsunt pastelele aduse dintr-o calatorie n Sud, a carei amintire poate fi identificata aci.Dar noul volum are o nsemnatate nca mai mare pentru evolutia interioara a lui Blaga. Nelinistea mai veche a poetului, sentimentul dureros al trecerii si destramarii par a selinisti n intuitia a doua permanente, care i lipseau pana acum: continuitatea prin procreatie si prin pamant, al carui simbol se regaseste n acest detaliu caracteristic al peisajului nostru, cumpana apelor". Tudor Vianu , "Lucian Blaga poetul", Gandirea, XIII. nr. 8, decembrie 1934, p. 305 310 Aprecieri critice Lucian Blaga - Ion Pop "Cum se poate vedea, mitologia cuvantului schitata n "Hronic" este n deplin acord cutoate aceste deschideri ale imaginarului subordonate n grade diferite figurii originare aspatiuluimatrice.In perspectiva definirii discursului liric, acest spatiu originar se suprapune taceriintuneric al cuvantului, noapte n care cuvantul nu e mort,ci mai degraba continut calatenta, ca n asteptarea unui moment fericit cand obscuritatea sa primara si luminarostirii n lume vor putea fi mpacate, n asa fel ca verbul sa se spuna ca lume. Caci, pentru a-si respecta statutul, poetul trebuie sa vorbeasca. Insa aceasta vorbire a sa sugereaza Blaga trebuie sa ramana solidara, n substanta ei cu acea tacere initiala, ncare logosul e doar virtualitate, n care se contopesc toate cuvintele. Activitatea creatoare: A debutat n ziarele ardene Tribuna, cu poezia Pe rm (1910), i n Romnul, cu studiul Reflecii asupra intuiiei lui Bergson (1914) 1919- Poemele luminii 1921- Pasii profetului, drama Zamolxe 1923- drama Tulburarea apelor 1924- In marea trecere 1927- Mesterul Manole 1929- Lauda somnului 1933- La cumpana apelor, drama Avram Iancu 1934- La curtile dorului 1943- Nebanuitele trepte Filosofie: Trilogia culturii, Trilogia cunoasterii, Trilogia cosmogonica Proza:Hronicul si cantecul varstelor, Luntrea lui Charon Aforisme: Pietre pentru templul meu, Ferestre colorate, Discobolul, Elanul insulei Cariera literara

Activitatea publica si literara Publica la Sibiu, in 1919, placheta de versuri Poemele luminii, precum si culegerea de aforisme Pietre pentru templul meu. Prima sa drama, Zamolxe, ii apare in ziarul Vointa (1920), iar in volum in 1921, la Cluj, la Editura Institutului de Arte Grafice Ardealul. Academia Romana ii decerneaza Premiul Adamachi pentru debut (1921). Universitatea din Cluj ii premiaza piesa Zamolxe (1922). I se tiparesc primele traduceri de poezie in limba germana in revista cernauteana Die Brucke in 1922). In 1924-1925 locuieste in Lugoj. A fost redactor la ziarele Vointa si Patria, membru in comitetul de directie al revistei Cultura, colaborator pemanent la publicatiile Gandirea, Adevarul literar si artistic si Cuvantul. Dupa Dictatul de la Viena, se afla in refugiu la Sibiu, insotand Universitatea din Cluj (1940-1946). Coferentiaza la Facultatea de Litere si Filosofie din Cluj (1946-1948). Are un rol major in formarea tinerilor care fac parte din Cercul literar de la Sibiu si o mare influnta asupra lui Ion Desideriu Sarbu. Revenit in Romania reintregita, s-a daruit cauzei presei romanesti din Transilvania, fiind redactor la revistele Cultura din Cluj si Banatul din Lugoj. A fost ales membru al Academiei Romane in anul 1937. Discursul de receptie si l-a intitulat Elogiu satului romanesc. In anul 1939 a devenit profesor de filosofia culturii la Universitatea din Cluj, mutata temporar la Sibiu in anii ce au urmat dictatului de la Viena (19401944). La Sibiu redacteaza, incepind cu 1943, revista Saeculum, care va aparea un an. Va functiona ca profesor universitar pana in 1948, cind este indepartat cu brutalitate de la catedra. Motivul este de natura politica, se pare ca Blaga a refuzat invitatia de a conduce Partidul National Popular, un satelit al Partidului Comunist. Propus pentru premiul Nobil In anul 1956 Lucian Blaga a fost propus de Rosa del Conte si de criticul Basil Munteanu, dar se pare ca ideea a ponit chiar de la Mircea Eliade pentru a primi premiul Nobel pentru literatura. Cei doi nu locuiau in Romania, Rosa del Conte era autoarea unei carti despre Eminescu, iar Basil Munteanu locuia la Paris, unde se exilase din motive politice. Autoritatile comuniste nu au sprijinit in niciun fel aceste gesturi, pentru ca Blaga era considerat un filosof idealist, iar poziile sale au fost interzise pina la editia din 1962.