Lucian Blaga

În cultura română, Lucian
Blaga reprezintă cea mai mare personalitate
creatoare a secolului XX. Opera sa – de poet,
filozof, eseist, dramaturg si traducător de
poezie – constituie o sinteză personală de mare
originalitate, de profundă inspiratie națională,
alimentată de o uimitoare deschidere spre cele
mai variate aspecte ale spiritului uman: filozofie
si stiinţă, istorie şi religie, şi îndeosebi domeniul
complex şi controversat al artelor.

Lucian Blaga (1895-1961) s-a născut în satul Lancrăm (judeţul Alba) din

centrul Transilvaniei. A studiat la Sibiu şi la Brasov şi a urmat studiile teologice la
Viena. După o perioadă de aproape şapte ani în diplomaţie, a devenit profesor la
Universitatea din Cluj-Napoca, unde s-a creat special pentru el catedra de Filozofia
culturii, domeniul principal al activităţii sale de intelectual.
Patru trilogii configurează gândirea sa filozofică: Trilogia cunoaşterii,
Trilogia culturii, Trilogia valorilor şi Trilogia cosmologică.

Scriitorul a murit în 1961 (la vârsta de 66 de ani), într-un moment în care

poetul nu-şi epuizase nici pe departe resursele creatoare. Moartea sa prematură a fost
deznodământul inevitabil al lungilor ani de persecuţie din partea regimului politic.

Adversităţile cu care s-a confruntat Blaga în timpul vieţii vor fi mai bine
percepute dacă ne gândim că în anii ’50, când Blaga a fost nominalizat pentru premiul
Nobel, autoritătile române ale timpului nu i-au permis să răspundă anunţului făcut de
Academia Regală din Suedia. Însă dacă autorităţile timpului i-au anulat dreptul la
Premiul Nobel, nimeni nu va putea influenţa destinul operei pe care Blaga a lasat-o
urmaşilor săi.

Opere semnate de Lucian Blaga

Volume 1919 – “Poemele luminii”; 1921 – “Pașii profetului”; 1924 – “În marea
trecere”; 1929 – “Lauda somnului”; 1933 – “La cumpăna apelor”; 1938 – “La curțile
dorului”; 1942 – “Poezi”i, ediție definitivă; 1943 – “Nebănuitele trepte”.

Dramaturgie 1921 – “Zamolxe”, mister păgân; 1923 – “Tulburarea apelor”, 1925 –

“Daria”, dramă în patru acte; 1927 – “Meșterul Manole”,1930 – “Cruciada copiilor”;
1934 – “Avram Iancu”, 1942 – “Opera dramatică”; 1944 – “Arca lui Noe”; 1964 –
“Anton Pann”.

Proză “Hronicul și cântecul vârstelor”, editat postum, 1965; “Luntrea lui Caron”,
editat postum, 1990.

ȚOȚEA CARINA MARIA