Călătoria

Personalității
Lucian Blaga

CEL CE A GĂSIT

Piatra
filozofală
ÎN LITERATURA ROMÂNĂ

1895 - 1961
 O SINGURĂ
RUGĂCIUNE AM:
„DOAMNE, SĂ NU MĂ
LAŞI NICIODATĂ SĂ
FIU MULŢUMIT CU
MINE ÎNSUMI!”

EXPRESIONISMUL ÎN ARTĂ

VISE ȘI ASPIRAȚII

ASPIRAȚIA SPRE

Ideal
EXPRESIONISMUL
LUCIAN BLAGA
CUPRINS

ASPIRAȚIA SPRE
IDEAL
BIBLIOGRAFIE

POETUL

PROZATORUL

PUBLICISTUL

DRAMATURGUL

FILOZOFUL
REFERINȚE
CRITICE
CONCLUZII
 LUCIAN
BLAGA
Biografie
A fost eseist, filozof, poet, dramaturg, traducător,
jurnalist, profesor universitar, academician și
diplomat român.

Copilăria și Adolescența
S-a născut pe data de 9/21 mai 1895, la Lancrăm,
lângă Sebeș.Lucian Blaga a fost al nouălea copil al
CREZUL unei familii de preoți, fiul preotului ortodox Isidor
ARTISTIC AL Blaga și al Anei (n. Moga). Copilăria lui Lucian
Blaga i-a stat, după cum mărturisește el însuși,
LUI BLAGA
„sub semnul unei fabuloase absențe a cuvântului”,
ESTE viitorul poet – care se va autodefini mai târziu într-
MOTTO-UL: un vers celebru „Lucian Blaga e mut ca o lebădă” –
neputând să vorbească până la vârsta de patru
"Câteodată, datoria
noastră în faţa ani.
Studiile
unui adevărat mister Primele clase le-a urmat la Sebeș, la școala
nu e să-l lămurim,
ci să-l adâncim aşa de primară germană (1902-1906), după care a urmat
mult, încât să-l Liceul „Andrei Șaguna” din Brașov (1906–1914), A
prefacem urmat cursurile Facultății de Teologie din Sibiu și
într-un mister şi mai Oradea în perioada 1914 – 1916, pe care le-a
mare.” finalizat cu licență în 1917. A studiat filosofia și
biologia la Universitatea din Viena între anii 1916 și
1920, obținând titlul de doctor în filosofie, A
revenit în țară în ajunul Marii Uniri. În anul 1916, în
timpul verii, Blaga vizitează Viena, unde
descoperă Expresionismul.
Cariera
În 1910 debutează în Tribuna din Braşov cu
poezia "Pe ţărm", urmată de cea intitulată
"Noapte". O lungă perioadă (1926-1939), va lucra în
diplomaţie. În 1936 este ales membru al
Academiei Române. Abia în 1962, opera sa reintră
în circuitul public. Inaugurată cu Poemele luminii
(1919), opera poetică antumă a lui Blaga cuprinde,
până în 1943, încă şase volume: Paşii profetului
(1921), În marea trecere(1924), Lauda somnului
(1929), La cumpăna apelor (1933), La curţile dorului
(1938), Nebănuitele trepte (1943).
 POETUL
între condiția umană și
ideea cuceririi universului
DUPĂ EMINESCU, BLAGA A FOST POETUL CEL
MAI PROFUND IMPLICAT ÎN CONSTRUCȚIA UNUI
MIT POETIC NAȚIONAL, CĂRUIA A ȘTIUT SĂ-I
CONFERE O VALOARE UNIVERSALĂ. DEBUTUL
POETULUI BLAGA SE PRODUCE LA 26 MARTIE 1910
ÎN ZIARUL TRIBUNA DIN ARAD, CU PUBLICAREA
VERSURILOR ''PE ȚĂRM'' OPERA SA POETICĂ ESTE
INAUGURATĂ DE VOLUMUL POEMELE LUMINII
(1919).

''POEZIA LUI BLAGA POATE FI PERCEPUTÃ DREPT O

ASPIRAŢIE LA O EXISTENŢA PLENARÃ, COSMICÃ, PRIN
CARE SE POATE DEPÃŞI TRISTEŢEA METAFIZICÃ. ÎNTR-
O VIZIUNE DE LUMINÃ ACEASTA SE ESTOMPEAZÃ.
CONTEMPLAREA LUMII PÃTRUNDE ÎN SENSUL SÃU
METAFORIC, SIMBOLIC, DE ADÂNCIME, TRANSPUS
ÎNTR-UN LIRISM TRAGIC SI VITALIST''.
(TUDOR VIANU).
 CE ESTE SCRIITORUL ? UN
CREATOR DE MONUMENTE
MORALE FĂCUTE CU SPIRITUL ȘI
CU MÂNA
''HRONICUL ȘI
CÂNTECUL VÂRSTELOR''
este o scriere
autobiografică a filosofului
și poetului român Lucian
Blaga
FORMAT DIN 3 SUBSTANTIVE COMUNE, TITLUL
'' HRONICUL ȘI CÂNTECUL VÂRSTELOR''
DESEMNEAZĂ O SCRIERE DE ELEMENTE
PRIVIND PERIOADA DE FORMARE A AUTORULUI.

TEMA TEXTULUI TRATEAZĂ EVOLUȚIA

JOCULUI O DATĂ CU TRECEREA TIMPULUI.

ÎNTÂMPLĂRILE SUNT NARATE LA PERSOANA I, DIN PERSPECTIVA OMULUI MATUR,

CARE SE
ÎNTOARCE ÎN COPILĂRIE, PENTRU O PERIOADĂ SCURTĂ DE TIMP, PRIN
INTERMEDIUL AMINTIRILOR

PENTRU COPIL, JOCUL ERA PRETUTINDENI: ,, CERUL VENEA CU MINE, ÎNGERII ȘI

TARTARUL DRAGILOR ERAU PENTRU MINE FIINȚE CE POPULAU ÎNSĂȘI LUMEA
SATULUI, MĂ SCUIPA CUCU!'' PENTRU ADULT JOCUL NU SE MAI GĂSEȘTE ÎN
FIECARE LUCRU MĂRUNT.ÎNSĂȘI VIAȚA ESTE UN JOC.
FILOZOFUL-FĂURITORUL SUFLETULUI
''FILOSOFIA IEDEREI - NUMAI
TÂRÂNDU-TE TE POŢI ÎNĂLŢA.''
LUCIAN BLAGA A ELABORAT CEA MAI INTERESANTĂ ŞI MAI COERENTĂ TEORIE A
CULTURII. PREOCUPAREA SA PENTRU FILOSOFIA ISTORIEI ŞI FILOSOFIA CULTURII
SE MANIFESTĂ ÎNCĂ DIN ANII FACULTĂȚII.

BLAGA SPUNE CĂ PROBLEMA FUNDAMENTALĂ A

ORICĂREI VIZIUNI METAFIZICE ESTE RELAȚIA DINTRE
OM, LUME SI TRANSCENDENȚA (MARELE ANONIM,
FACTORUL DIVIN AL EXISTENȚEI, ÎN SISTEMUL LUI).
MISTERUL ESTE CONCEPTUL CENTRAL AL FILOSOFIEI
SALE, CU ÎNȚELESUL DE OBIECT AL
CUNOAȘTERII.BLAGA CREDEA CĂ EXISTĂ DOUĂ FORME
DE CUNOAȘTERE, O “CUNOAȘTERE PARADISIACĂ” ȘI O
“CUNOAȘTERE LUCIFERICĂ”.
CUNOASTEREA PARADISIACĂ CONSTĂ ÎN
CERCETAREA DATELOR REALE. ESTE O
CUNOAȘTERE FĂRĂ TENSIUNE PROBLEMATICĂ,
ÎMPĂCATĂ CU REALUL
CUNOAȘTEREA LUCIFERICĂ LANSEAZĂ IDEI CE SE
AFLĂ ÎN OPOZIȚIE CU CEVA CONCRET. ACEASTA
ESTE DEFINITĂ DE O TENSIUNE PROBLEMATICĂ
DINTRE SPIRIT ȘI OBIECT, SE BAZEAZĂ PE O
OBSERVATIE DIRIJATĂ, TINZÂND LA O
“EXPLICAȚIE” PE BAZA UNEI “CONSTRUCȚII
TEORETICE”
TRILOGIA CUNOAȘTERII (1931-1934)
 Dramaturgul- singura persoană
care ia comedia vieţii în serios!
CELE ZECE PIESE ALE
DRAMATURGIEI
BLAGIENE
BENEFICIAZĂ DE
CRITICA TEMATICĂ,
FILOSOFIA CULTURII.

1921 - ZAMOLXE,
MEȘTERUL MANOLE
MISTER PĂGÂN
(1927)
1923 - TULBURAREA
APELOR, DRAMĂ TEMA ESTE DRAMA
1925 - DARIA, DRAMĂ OMULUI DE GENIU
ÎN PATRU ACTE IMPLICAT ÎN TOTALITATE
1925 - IVANCA ÎN ACTUL CREAȚIEI PRIN
1925 - ÎNVIEREA, JOC SACRIFICARE.
DRAMATIC
1927 - MEȘTERUL
MANOLE
1930 - CRUCIADA
COPIILOR
1934 - AVRAM IANCU
1942 - OPERA
DRAMATICĂ
1944 - ARCA LUI NOE
1964 - ANTON PANN
DRAMA MEȘTERUL
MANOLE A FOST
PUBLICATĂ LA SIBIU ÎN
1927. EA APARE PE SCENĂ
LA 6APRILIE 1926,
TEATRUL NAŢIONAL DIN
BUCUREŞTI.

MEŞTERUL MANOLE REPREZINTĂ ARHETIPUL OMULUI, SPIRITUL ACTIV, CREATOR,

GENERATOR AL UNIVERSULUI. FAPTELE LUI REPREZINTĂ O RECONSTRUIRE A
UNIVERSULUI, ACOLO UNDE FORŢELE OSTILE CREAŢIEI AU IEŞIT ÎNVINGĂTOARE.

MIRA ESTE UN PERSONAJ IMPRESIONANT, AL CĂREI NUME AR PROVENI, DIN

CUVÂNTUL GRECESC „MOIRA" (SOARTA). FEMEIE-LUMINĂ, MIRA REPREZINTĂ JERTFA
SACRĂ, PRIN INTERMEDIUL CĂREIA SE RELEVĂ DIVINUL.

GĂMAN ESTE UN PERSONAJ CE SIMBOLIZEAZĂ MENTALITATEA PRIMITIVULUI CARE

REPREZINTĂ FORŢELE MAGICE. GĂMAN ASISTĂ ÎN SOMN LA MANIFESTĂRILE
SPIRITELOR NEGATIVE.

BOGUMIL SEMNIFICĂ PUTERILE SUPRANATURALE CA EXPRESIE A DOUĂ PRINCIPII

UNIVERSALE: AL BINELUI, REPREZENTAT DE DUMNEZEU, ŞI AL RĂULUI.

TEATRUL LUI BLAGA ESTE UN ÎNTREG SISTEM FILOSOFIC,

CE SE BAZEAZĂ PE PRINCIPIILE ENTITĂŢII DE SINE.
 Publicist
A FOST REDACTOR LA
ZIARELE ,,VOINȚA'' ȘI
,,PATRIA'', MEMBRU IN
COMITETUL DE
DIRECȚIE AL REVISTEI
,,CULTURA'',
COLABORATOR
PERMANENT LA
PUBLICAȚIILE
,,GÂNDIREA'',
,,ADEVĂRUL LITERAR ȘI
ARTISTIC'' ȘI
,,CUVÂNTUL''.

ÎN PAGINILE REVISTEI,
COLABORATORII SUSŢINEAU
OPINIILE CRITICE CU PRIVIRE LA
PUBLICAŢIILE CE APĂREAU SAU
FAŢĂ DE DIFERITELE CURENTE ŞI
TENDINŢE CULTURALE ALE EPOCII..
DE EXEMPLU, PROVOCAT DE O
EXPRESIE LANSATĂ DE CRAINIC,
„FRUMOS SOFIANIC”, LUCIAN BLAGA
VA PUBLICA UN AMPLU EXCURS
DESPRE „CUNOAŞTEREA
LUCIFERICĂ”, DE‑A LUNGUL A MAI
MULTOR NUMERE DIN 1932.
DISPUTELE CU ORIENTĂRILE
TIMPULUI ERAU FOARTE APRINSE.
ACESTA A REUȘIT SĂ PROMOVEZE
CULTURA ROMÂNĂ PRIN
INTERMEDIUL ARTICOLELOR
PUBLICATE ÎN TIMPUL ACTIVITĂȚII.

LUCIAN BLAGA
 Referințe critice
„SE POATE, TOTUŞI, VORBI ŞI DE O REALĂ INVENŢIE DE
MITURI PROPRII ÎN POEZIA LUI LUCIAN BLAGA? RĂSPUNSUL
ESTE POZITIV DACĂ NE GÂNDIM LA O FORMĂ DE GÂNDIRE
MITICĂ, MANIFESTÂNDU-SE ATÂT ÎN SCENARII MITICE, CÂT
ÎN COMPORTAMENTE SPECIFICE, ADICĂ ACTUALIZÂND
TOCMAI CEEA CE GÂNDITORUL NUMEA 'LATENTELE MITICE'
ALE UNUI OBIECT EMPIRIC SAU FIINŢĂ INDIVIDUALĂ.”
(ŞTEFAN AUGUSTIN DOINAŞ, LECTURA POEZIEI. CR,
BUCUREŞTI, 1980)

„POEZIILE LUI BLAGA SUNT BUCĂŢI DE SUFLET,

PRINSE SINCER ÎN FIECARE CLIPĂ ŞI REDATE DE
O SUPERIOARĂ MUZICALITATE ÎN VERSURI CARE,
FRÂNTE CUM SUNT, SE MLĂDIE ÎMPREUNĂ CU
MIŞCĂRILE SUFLETEŞTI ÎNSEŞI. ACEASTĂ
FORMĂ ELASTICĂ PERMITE A SE REDA ŞI CELE
MAI DELICATE NUANŢE ALE CUGETĂRII SI CELE
MAI FINE ACTE ALE SIMŢIRII. E SI FILOSOFIE
ÎNĂUNTRU, O MELANCOLICĂ, DAR NU
DEPRIMANTĂ FILOSOFIE, CARE LEAGĂ ÎMPREUNĂ
TOATE ASPECTELE DINAFARĂ ALE NATURII ŞI,
ÎNLĂUNTRU, TOATE MIŞCĂRILE PRIN CARE ŞI
NOI ÎI RĂSPUNDEM.”
(NICOLAE IORGA, "RÂNDURI PENTRU UN TÂNĂR", ÎN
NEAMUL ROMÂNESC. 1 MAI 1919)
 OPERA LUI LUCIAN
BLAGA DEZVĂLUIE
ORIZONTURILE UNEI
CREAŢII
IMPRESIONANTE
PRIN VASTITATE ŞI
DIVERSITATE,
MARCÂND PERIOADA
RESPECTIVĂ PRIN
ELEMENTE DE
ORIGINALITATE.
EL S-A PUTUT
ADAPTA UNOR
FORME VARIATE DE
EXPRESIE,
CONSACRÂNDU-SE
NU NUMAI CA POET,
DAR ŞI CA FILOZOF,
DRAMATURG ,
ESEIST, SCRIITOR
AFORISTIC ,
ROMANCIER ŞI
MEMORIALIST.

LUCIANB L A G A

Limba și literatura română

 Interpretarea poeziei
,, Lumina'' de Lucian
Blaga
POEZIA ”LUMINA” A FOST PUBLICATĂ ÎN REVISTA „GLASUL
BUCOVINEI”, ÎN 1919 ŞI INCLUSĂ DE LUCIAN BLAGA ÎN
VOLUMUL DE DEBUT, POEMELE LUMINII.

TEMA POEZIEI ESTE AUTOCUNOAȘTERE

ȘI EVOLUȚIE PRIN DRAGOSTE

TITLUL POEZIEI ”LUMINA” ESTE O METAFORĂ

REVELATORIE REPREZENTATIVĂ PENTRU SISTEMUL FILOZOFIC AL LUI
LUCIAN BLAGA ŞI SUGEREAZĂ CUNOAȘTEREA PRIN IUBIRE A
UNIVERSULUI, CU TRIMITERE LA GENEZA VIEŢII

STRUCTURA POETICĂ: POEZIA ”LUMINA” E STRUCTURATĂ ÎN TREI

SECVENȚE LIRICE:
PRIMA ŞI ULTIMA STROFĂ ILUSTREAZĂ MONOLOGUL EULUI LIRIC
ADRESAT IUBITEI;
STROFELE A DOUA ŞI A TREIA COMPUN UN TABLOU COSMOGONIC,
IAR STROFA A PATRA EXPRIMĂ, PRINTR-O INTEROGAȚIE RETORICĂ,
INCERTITUDINEA ŞI NELINIȘTEA PROVOCATE DE NATURA
MISTERIOASĂ A LUMINII.
METAFORELE „ZIUA DINTÂI” ŞI „LUMINA ACEEA-NSETATĂ ADÂNC DE
VIAŢĂ” DEFINESC LUMINA PRIMORDIALĂ, FOIŢA DEMIURGICĂ
ORBITOARE CARE A FĂCUT SĂ SE NASCĂ VIAŢA. MISTERUL IUBIRII
ESTE COMPARABIL CU MIRACOLUL CREAŢIEI.
CONCEPTUL „LUMINA”,DEVINE LAITMOTIV PRIN PREZENŢA LUI ÎN
FIECARE STROFĂ: „LUMINA CE-O SIMT”, „UH STROP DIN LUMINA”,
„LUMINA ACEEA-NSETATĂ”, „SĂ FIE LUMINĂ!”, „NEBUN DE LUMINĂ”,
„ORBITOAREA LUMINĂ”.