Lucian Blaga – viaţa şi opera

(1895-1961)
 COMPETENŢE DERIVATE - la sfârşitul lecţiei,
elevii vor fi capabili:
- să-şi însuşească date importante despre viaţa şi activitatea
lui Lucian Blaga;
-să se familiarizeze cu opera scriitorului;
-să emită păreri proprii despre opera scriitorului şi să le
argumenteze;
- să-şi exprima opinia despre o anumită problemă dată;
- să încadreze scriitorul în epocă istorică şi culturală.
 Viaţa lui Lucian Blaga
- s-a născut pe 9 mai 1895 în 9 MAI 1895
satul Lancrăm, judeţul Alba,
Sat al meu, ce porţi în nume
fiind al nouălea copil al preotului
sunetele lacrimei,
Isidor Blaga şi al Anei. Tatăl
la chemări adânci de mume
dăduse copiilor nume începute
în cea noapte te-am ales
cu litera L.
ca prag de lume
şi potecă patimei.

Spre tine cine m-a-ndrumat

din străfund de veac,
în tine cine m-a chemat
fie binecuvântat,
sat de lacrimi fără leac.
 Copilăria poetului a fost marcată de “absenţa cuvântului”. Abia la vârsta
de patru ani poetul a început să vorbească. Acest eveniment este redat
de Blaga atât în poezia Autoportret, cât şi în volumul Hronicul şi cântecul
vârstelor.
“Începuturile mele stau sub semnul unei
fabuloase absenţe a cuvântului... Aflai
Autoportret atunci că în cei dintâi ani ai copilăriei mele
cuvântul meu nu era — cuvânt. Cuvântul
Lucian Blaga e mut ca o lebădă. meu nu semăna cu nimic. Nici măcar cu o
În patria sa stângace dibuire pe la marginile sunetului,
zăpada făpturii ţine loc de cuvânt. cu atât mai puţin cu o prefigurare a unei
Sufletul lui e în căutare, rostiri articulate. Adevărat e, pe de altă
în mută, seculară căutare, parte, că muţenia mea plutea oarecum în
de totdeauna, echivoc şi nu în­deplinea chiar în toate
şi până la cele din urmă hotare. privinţele condiţiile unei reale muţenii, căci
lumina cu care ochii mei răspundeau la
El caută apa din care bea curcubeul. întrebări şi îndemnuri era poate mai vie şi
El caută apa mai înţelegătoare decât la alţi copii, iar
din care curcubeul urechea mea, ispitită de cei din preajmă, se
îşi bea frumuseţea şi nefiinţa.” dovedea totdeauna fără scăderi.”
Page  4
 Studiile

 1902-1906 – face primele clase la

şcoala primară germană din Sebeş.
 1906-1914 - a urmat Liceul „Andrei
şaguna” din Braşov.
 1914–1917 - a urmat cursurile
Facultății de Teologie din Sibiu şi
Oradea.
 1917 şi 1920 - a studiat filosofia şi
biologia la Universitatea din Viena,
obținând titlul de doctor în filosofie.
Aici a cunoscut-o pe Cornelia
Brediceanu, cea care îi va deveni
soție.

Page  5
Page  6
 Debutul
A debutat în ziarele arădene Tribuna,
cu poezia Pe țărm (1910), şi
în Românul, cu studiul Reflecții
asupra intuiției lui Bergson (1914).
 debutul editorial are loc în anul 1919
când publică volumul de poezii
Poemele luminii şi volumul de
aforisme Pietre pentru templul meu.
„Poezia lui Blaga apărea însă ca un dar
răsărit pe neaşteptate. Nimic n-o
pregătise şi nimeni n-ar fi putut-o
presimţi” – Tudor Vianu, Studii şi
portrete literare, 1938, p. 85.

Page  7
 Activitatea diplomatică

 În anul 1926 a intrat în diplomație,

ocupând succesiv posturi de ataşat
cultural la legațiile României din
Varşovia, Praga, Lisabona, Berna, şi
Viena.
 A fost ataşat şi consilier de presă la
Varşovia, Praga, Berna (1926–1936)
şi Viena (1936-1937).
 A fost subsecretar de stat la
Ministerul de Externe (1937–1938) şi
ministru plenipotențiar al României în
Portugalia (1938–1939).

18 mai 1938 – depune o coroană de flori la

Mormântul eroului necunoscut din Lisabona
Page  8
 În 1936 este ales membru al Academiei Române.
 Între 1939 şi 1948 este profesor la Catedra de filozofia culturii a
Universităţii din Cluj,
 Între anii 1949-1953 este cercetător la Institutul de Istorie şi Filozofie
din Cluj şi la Secţia de istorie literară şi folclor a Academiei, filiala Cluj
(1953-1959).
 După 1943, nu mai publică niciun volum de versuri originale, deşi
continuă să lucreze. Abia în 1962, opera sa reintră în circuitul public.

Page  9
  Nu îi mai sunt publicate volumele şi
preferă să se ocupe de traduceri. În
această perioadă a finalizat
traducerea piesei Faust de Goethe,
iar în 1958 apare primul volum din
Opere de G.E. Lessing în
traducerea lui Lucian Blaga. A tradus
poeți germani clasici şi moderni.
Poeziile scrise acum vor fi publicate
postum.
 Tot în această perioadă scrie romanul
cu tentă autobiografică Luntrea lui
Caron, publicat de asemenea
postum.
 Se stinge din viaţă la 6 mai 1961 şi
Page  10
este înmormântat în satul natal,
Lancrăm.
 Opera
I. Volume de versuri Izvorul nopţii
 1919 - Poemele luminii
 1921 - Paşii profetului Frumoaso,
 1924 - În marea trecere ţi-s ochii-aşa de negri încât seara
când stau culcat cu capu-n poala ta
 1929 - Lauda somnului
îmi pare
 1933 - La cumpăna apelor
că ochii tăi, adânci, sunt izvorul
 1938 - La curțile dorului din care tainic curge noaptea peste văi
 1943 – Nebănuitele trepte şi peste munţi şi peste seşuri
 Cicluri de versuri editate postum acoperind pământul
 Vârsta de fier 1940-1944 c-o mare de-ntuneric.
 Cântecul focului
Aşa-s de negri ochii tăi,
lumina mea.
 Corăbii cu cenuşă
 Ce aude unicornul

Page  11
 Lumina a crescut enorm la Cluj…

Page  12
II. Dramaturgie
• 1921 - Zamolxe, mister păgân
• 1923 - Tulburarea apelor, dramă
• 1925 - Daria, dramă în patru acte
• 1925 - Ivanca
• 1927 - Meşterul Manole, dramă în cinci acte
• 1930 - Cruciada copiilor
• 1934 - Avram Iancu, dramă într-un prolog şi trei faze
• 1944 - Arca lui Noe
• 1964 - Anton Pann, dramă într-un prolog şi patru faze (postumă)

Page  13
III. Filosofie
 Creația sa filosofică este grupată în
trilogii:
 1943 - Trilogia cunoaşterii:
Eonul dogmatic, Cunoaşterea
luciferică, Cenzura
transcendentă.
 1944 - Trilogia culturii: Orizont
şi stil, Spațiul mioritic, Geneza
metaforei şi sensul culturii
 1946 - Trilogia valorilor: Ştiință
şi creație, Gândire magică şi
religie, Artă şi valoare.
Page  14
IV. Aforisme
 1919 - Pietre pentru templul meu
 1926 - Ferestre colorate, însemnări şi fragmente
 1945 - Discobolul, aforisme şi însemnări
 1977 - Elanul insulei, editată postum

V. Proza
 Hronicul şi cântecul vârstelor, volum autobiografic, editat
postum, 1965
 Luntrea lui Caron, roman, editat postum.

Page  15
 Concepte cheie în opera blagiană
Monumentalitatea operei
lui Blaga stă în îmbinarea de mare
profunzime a poeziei cu filozofia.
1. În concepţia poetului,
cunoaşterea se manifestă prin două
concepte originale:
a) cunoaşterea paradisiacă, de tip
logic, raţional, care se revarsă asupra
obiectului cunoaşterii şi nu-l
depăşeşte, fiind specifică oamenilor
de ştiinţă;
b) cunoaşterea luciferică are ca
scop potenţarea, adâncirea
misterului şi nu lămurirea lui,
specifică sensibilităţii poeţilor.
Page  16
“Eu nu strivesc corola de minuni a
lumii
şi nu ucid
cu mintea tainele, ce le-ntâlnesc
în calea mea
în flori, în ochi, pe buze ori morminte.
Lumina altora
sugrumă vraja nepătrunsului ascuns
în adâncimi de întuneric,
dar eu,
eu cu lumina mea sporesc a lumii taină -
şi-ntocmai cum cu razele ei albe luna
nu micşorează, ci tremurătoare
măreşte şi mai tare taina nopţii,
aşa îmbogăţesc şi eu întunecata zare
cu largi fiori de sfânt mister
şi tot ce-i neînţeles
se schimbă-n neînţelesuri şi mai mari
sub ochii mei-
căci eu iubesc
şi flori şi ochi şi buze şi morminte.”

2. Metafora cunoaşte, în concepţia
gânditorului poet, două tipuri:
 - metafora plasticizantă, care dă
frumuseţe limbajului liric, fără a-i
îmbogăţi conţinutul: „Un zbor de
lăstun/ Iscăleşte peisajul” sau „…
prin oraş/ Ploaia umblă pe
catalige”;
 - metafora revelatorie, care are
rolul de a potenţa misterul
esenţial, de a revela conţinutul:
„Eu nu strivesc corola de minuni
a lumii”.
Page  17
Exemplu de metafore plasticizante:
-“Pe uliți, subțire și-naltă/ ploaia
umblă pe cataligi” (metaforă pentru
ploaie);
-“În joc cu piatra, câte-un val/ și-
arată solzii de pe pântec” (metaforă
pentru valuri).
Exemplu de metafore revelatorii:
- “Soarele, lacrima Domnului/ Cade
în mările Somnului” (un asfințit marin);
- “Cenușa îngerilor arși în ceruri/
ne cade fulguind pe umeri și pe case”.
(“un mister relevat în legătură cu
ninsoarea”, după explicația lui Blaga);
-“Mamă – tu ai fost odat’
mormântul meu- / De ce îmi e așa teamă,
mamă, / să părăsesc iar lumina?”
(misterul morții) ș.a.
3. Alte concepte specifice
filozofiei blagiene ce se regăsesc
metaforic în creaţia lirică sunt:
 - misterul – principiu existenţial
fundamental, obiect al
cunoaşterii şi resort al actului de
cultură;
 - Marele Anonim - metaforă
revelatorie pentru Creatorul
Universului;
 - lumina – metaforă pentru
cunoaştere;
 - ieşirea în lumină – naşterea;
 - marea trecere – moartea.
Lumina ce-o simt
năvălindu-mi în piept când te vad,
oare nu e un strop din lumina
creată în ziua dintâi,
din lumina aceea-nsetată adânc de viaţă?
Lumina
Mama,-nimicul-marele! Spaima de marele
îmi cutremură noapte de noapte gradină.
Mama, tu ai fost odat' mormântul meu.
De ce îmi e aşa de teamă-mamă-
să părăsesc iar lumina?
Din adânc
Opreşte trecerea! Ştiu că unde nu e
moarte, nu e nici iubire - şi totuşi, Te rog:
Opreşte, Doamne, ceasornicul cu care ne
măsori destrămarea.

Page  18
 Păreri critice
Poeziile lui Blaga sunt bucăţi de suflet, prinse sincer în fiecare clipă şi
redate de o superioară muzicalitate în versuri care, frânte cum sunt, se
mlădie împreună cu mişcările sufleteşti înseşi. Această formă elastică
permite a se reda şi cele mai delicate nuanţe ale cugetării şi cele mai fine
acte ale simţirii. E şi filosofie înăuntru, o melancolică, dar nu deprimantă
filosofie, care leagă împreună toate aspectele dinafară ale naturii si,
înlăuntru, toate mişcările prin care şi noi îi răspundem.” - Nicolae Iorga,
„Rânduri pentru un tânăr”, în Neamul românesc. 1 mai, 1919

„E foarte greu, dacă nu imposibil, de judecat opera poetului fără o

referire permanentă la sistemul său filosofic. Lirica lui Blaga transmite
stări sufleteşti care, neavând nimic conceptual, se amestecă intim cu
preocupările reflexive ale gânditorului. El îşi trăieşte plenar ideile, de unde
şi ecoul lor adânc în lumea sentimentelor. Pe de altă parte, fiorul lirici a
naştere la Blaga din reflexivitate şi însoţeşte pas cu pas mişcările unui
spirit scormonitor”. – Ovid S. Crohmălniceanu, Literatura română între
cele două războaie mondiale.
Page  19
 „Blaga este cel dintâi, repet, după Eminescu care integrează
filosofia (în sensul dat de Marcel Raymond acestui concept), punând
astfel capăt unei discuţii lungi şi plicticoase dacă poate exista sau nu
poezie filosofică.” – Eugen Simion, Lucian Blaga. Miturile personale
ale poetului
„În genere însă Poemele luminii sunt încă stângace, pătate de
consideraţii filosofice şi de un nietzscheanism zgomotos, în
nepotrivire cu temperamentul nesanguin, cam rilkean al poetului.” –
George Călinescu – Istoria literaturii române, de la origini până în
prezent
Blaga “descindea de fapt din Eminescu şi regăsea vibraţia înaltă a
poeziei româneşti la sentimentul cosmic şi fiorul metafizic” - Ovid S.
Crohmălniceanu, Literatura română între cele două războaie
mondiale.

Page  20