Hronicul si cantecul varstelor Lucian Blaga este unul dintre cei mai moderni poeti ai perioadei interbelice, filozof

si eseist. Este un text nonfictionar in care este evocata tema familiei.Este o lucrare cu caracter autobiografic, memorialista, in care poetul reconstituie principalele evenimente ale vietii, mediul in care si-a trait copilaria, imaginea parintilor si a fratilor si im 212t1920c aginea satului. Naratiunea se realizeaza la persoana I ceea ce confera credibilitate, autenticitate faptelor narate. Exista si o dimensiune emotionala, evocatoare a celor intamplate in realitate. Tema familiei se regaseste in acest text prin prezentarea parintilor si a altor membri ai familiei si prin oferirea unor date autobiografice. Aspecte autobiografice "Inceputurtile mele stau sub semnul unei fabuloase absente a cuvantului". Lucian Blaga ne ofera date importante despre sine- mutenia in care alunecase pana la varsta de 4 ani si care consta intr-o fabuloasa absenta a cuvantului. Explicatiile care le da poetul acestei absente cuvantului: prelungirea unei stari embrionare dincolo de firesc si o nefireasca luciditate ce s-a asezat intre el si cuvant. "Cuvantul meu nu era cuvant,cuvantul meu nu insemna nimic" "Implinisem aproape 4 ani si inca nu pronuntasem nici un cuvant nici cuvintele de baza ale vieti "mama" si "tata".Lumina cu care ochii raspundeau la intrebari era poate mai vie si mai intelegatoare decat la alti copii. Mama cuprinsa de ingrijorare si neliniste dar traind speranta unei deslegari, m-a dus la un vechi prieten al familiei-un medic care m-a consultat spunandu-i "copilul este intreg". Mama facuse ultima incercare sa-l ademeneasca in sfera sunetului indemnandu-l sa vorbeasca.A doua zi dupa o noapte de zbucium copilul incepuse sa vorbeasca fara truncheri si fara stalciri ale cuvintelor.Casa parinteasca, imaginea familie-era al 9-lea copil in casa parinteasca,-Letitia sora cea mai mare intre frati era casatorita,-sora Letitia avea o slabiciune aproape materna fata de fratele cel mai mic manifestand o atitudine de intelegere si o iubire materna, fata de fratior. "La intoarcere sora mea m-a luat in brate si m-a sarutat cu putere". Descrierea casei parintesti se realizeaza cu multa minutiozitate cu date exacte despre dispunerea camerelor, a curtii, a gradinilor. Sunt reprezentate date despre "mobila din casa dinainte" despre ceasul adus de la Viena ceea ce contribuie la crearea atmosferei de epoca. Casa parinteasca din Lancram sat asezat intre oraselul Sebes-Alba si cetatea Balgradului.Era o cladire veche,masiva,ramasa familiei de la "Simion Blaga"-preot in sat. Care sunt cele doua laturi ale personalitatii tatalui?-pasiunea pentru carte-inclinatile practice ale preotului pentru unelte si masini agricole- pasiunea pentru agricultura si masini agricole care au dus si la scrierea unei carti privind expluatarea terenurilor "comasate" Desi preot era mare iubitor de carte care il va absorbi ocupandu-i aproape intreaga zi. Era un priceput, indemanatic, harnic- gospodar fiind preocupat de aducerea masinilor agricole in sat pentru a usura munca oamenilor. Era un foarte bun masinist. In opera Zamolxe de Lucian Blaga, lupta se d ntre principiul divin, relevat prin religie i puterea omeneasc, cu pornirile ei egoiste, pmnteti, setoas s se afirme. Prima dintre fore este reprezentat prin preotul Zamolxe, iar cea de-a doua prin Magul, care, spre a-i salva autoritatea n faa poporului dac, tot mai cucerit de ideile religioase rspndite de preot, uneltete izgonirea acestuia, sub pretext c e un eretic.Practician destoinic, instituie ns n scurt timp cultul celui izgonit, se declar el nsui profet al lui i -i nal un templu. Din petera unde se retrsese, grbovit de btrnee i orb, Zamolxe revine printre oameni i, sfiat de durere i revolt n faa ipocriziei omeneti, ptrunde n altarul templului, invoc blesteme teribile, se npustete asupra statuii ridicate spre slava lui i o doboar cu pumnii. Civa ciobani, considerndu-i nobila revolt drept un sacrilegiu, se reped la el i-l ucid cu ndri din statuia sfrmat. n acordul final al dramei, un ghebos anun mulimii c au ucis pe Zamolxe nsui. Cutremurat de cele ntmplate, poporul abia de acum se va prosterna cu adevrat n faa noii religii, fcnd din ea crezul lui de via. n teatru, Blaga a fost atras deopotriv de teme folclorice. MESTERUL MANOLE DE LUCIAN BLAGA Ca i poezia, dramaturgia lui Blaga atest strnse legturi cu micarea modernist. Chiar nsei denumirile pe care le d unora din piesele sale sunt mrturie direct a nruririi expresioniste: mister pgn (Zamolxe); joc dramatic (Ivanca); pantomim (Inviere). In teatrul lui Blaga, ca i n teatrul expresionist, personajele nu sunt dect simboluri pentru forele stihiale ale vieii. n consecin, la baza conflictului dramatic vor sta contradiciile dintre aceste fore, care acioneaz n spatele personajelor, i nu motive psihologice sau sociale, determinabile istoricete. Astfel nviere reia motivul strigoiului, Meterul Manole se sprijin pe cunoscuta legend a Mnstirii Argeului, iar Arca lui Noe dramatizeaz tradiia popular despre potop. Cea mai izbutit dintre aceste piese este Meterul Mano le, n care autorul innoiete pe sensul metaforic al baladei populare ideea c tot ceea ce e cu adevrat durabil se obine prin jertfe. Reconstituind mitul folcloric, Blaga l apropie, totui, de adevrata lui semnificaie, mult mai adnc omeneasc, mai bogat n rsunet i n poezie. Scena zidirii soiei lui Manole, Mira, n care autenticitatea tradiiei populare este mai puin acoperit de urzeala reflexelor folclorice, este i cea mai frumoas din ntreaga dram.

Lucian Blaga (n.1895-d.1961), poet romn Lucian Blaga, poet, dramaturg i filozof, s-a nscut la 9 mai 1895, n satul Lncrm din judeul Alba, sat ce poart-n nume "sunetele lacrimei. Copilria sa a stat, dup cum el nsui mrturisete, "sub semnul unei fabuloase absene a cuvntului, autodefinindu-se "mut ca o lebd, deoarece viitorul poet nu a vorbit pn la vrsta de patru ani. Fiu de preot, Isidor Blaga despre care afl de la fraii lui c "era de o exuberan i de o volubilitate deosebit de simpatic, este al noulea copil al familiei, iar mama lui este Ana Blaga, pe care autorul o va pomeni n scrierile sale ca pe "o fiin primar ("eine Urmutter).i face studiile primare la coala german din Sebe -Alba, urmate de liceul "Andrei aguna, din Braov i de Facultatea de Teologie din Sibiu (1914 -1917), unde se nscrie pentru a evita nrolarea n armata austro-ungar. Absolvent (n 1920) a Universitii din Viena. n 1919 Sextil Pucariu i public Poemele luminii, mai nti Glasul Bucovinei i Lamura, apoi n volum. Dup terminarea studiilor, se stabilete la Cluj. Este membru fondator al revistei Gndirea (aprut n 1921), de care se desparte n 1942, i nfiineaz la Sibiu, revista Saeculum (1942-1943). nc din primii ani ai liceului, Blaga se impune ateniei colegilor. "La cursuri, mi aduc aminte c uimea pe profesori cu originalitatea rspunsurilor pe care le va da. i n vreme ce clasa-i ndrepta admiraia spre muchii atletici ai unor colegi, bnuiam n sclipirea ochilor un joc de flcri deasupra unei comori i va aminti mai trziu un fost coleg de liceu al poetului, Horia Tecule scu Amintiri despre Lucian Blaga, n ara noastr, 1935.n 1910 debuteaz n Tribuna din Braov cu poezia "Pe rm", urmat de cea intitulat "Noapte" i este ales preedinte al societii literare din coal. "ncepuse s -l pasioneze problemele de tiin i filozofie" atest aceleai Amintiri. Ne vorbea despre planeta Marte, ncerca s ne dovedeasc existena vieii acolo. Cu timpul era pasionat mai mult de problemele filozofice (Conta, Schopenhauer, Hffding, Bergson). O lung perioad (1926-1939), va lucra n diplomaie, fiind, succesiv, ataat de pres i consilier la legaiile Romniei din Varovia, Praga, Berna i Viena, ministru plenipo-teniar la Lisabona. i continu activitatea literar i tiinific, publicnd n tot acest timp volume de versuri, eseuri filozofice i piese de teatru.n 1936 este ales membru al Academiei Romne. ntre 1939 i 1948 este profesor la Catedra de filozofia culturii a Universitii din Cluj, apoi cercettor la Institutul de Istorie i Filozofie din Cluj (1949 -1953) i la Secia de istorie literar i folclor a Academiei, filiala Cluj (1953-1959). Dup 1943, nu mai public nici un volum de versuri originale, dei continu d lucreze. Abia n 1962, opera sa reintr n circuitul public. Inaugurat cu Poemele luminii (1919), opera poetic antum a lui Blaga cuprinde, pn n 1943, nc ase volume: Paii profetului (1921), n marea trecere(1924), Lauda somnului (1929), La cumpna apelor (1933), La curile dorului (1938), Nebnuitele trepte (1943).Poeziile nepublicate n timpul vieii au fost grupate de autor n patru cicluri: Vrsta de fier 1940 -1944, Corbii de cenu, Cntecul focului, Ce aude unicornul (volumul Poezii 1962). Poezie de cunoatere, construit pe marile antinomii universale (lumin/ntuneric, iubire/moarte, indi-vid/cosmos) i avnd ca tem central misterul existenei, creaia sa liric evolueaz dinspre elanurile vitaliste spre "tristeea metafizic i dinspre imagismul pregnant metaforic spre o simplitate clasic a expresiei. Dramaturgia, alctuit din poeme dramatice, pornete de la miturile i legendele autohtone sau de la evenimente ale istoriei i culturii naionale (Zamolxe (1921), Tulburarea apelor (1923), Meterul Manole (1927), Cruciada copiilor (1930), Avram Iancu (1934), Daria, Fapta i nviere a (1925), Arca lui Noe (1944), Anton Pann (1965)). Opera filozofic este organizat n patru trilogii (a cunoaterii, a culturii, a valorilor i trilogia cosmologic (Filozofia stilului (1924), Cunoaterea luciferic (1933), Spaiul mioritic (1936), Geneza i sensul culturii (1937)). Cteva culegeri de aforisme (Discobolul (1945)) i eseuri, alturi de memorialistica din Hronicul i cntecul vrstelor i de romanul autobiografic Luntrea lui Caron, ambele publicate postum, i lucrarea Pietre pentru templul meu (1919), ntregesc imaginea uneia dintre cele mai complexe personaliti ale culturii romne moderne. Crezul artistic al lui Blaga este motto -ul: "Cteodat, datoria noastr n faa unui adevrat mister nu e s-l lmurim, ci s-l adncim aa de mult, nct s-l prefacem ntr-un mister i mai mare. (Pietre pentru templul meu)Se stinge din via la 6 mai 1961 i este nmormntat n satul natal, Lancrm, unul dintre cei mai mari poei pe care i-a avut poporul romn i care v dinui venic prin operele sale , care dovedesc puterea geniului romnesc."Avea n el un farmec ciudat. nti tcerile lui care erau foarte expresive. Avea, pe urm, nite ochi demonici [] i concentra toat fiina n privire. S -a scris despre el c se iubea foarte mult poate i pentru c era, n fond, un timid, un delicat, un introvertit, totui, care era foarte iubit, foarte simpatizat(erban Cioculescu, Un poet de talia lui Blaga n-o s mai fie n Romnia pn ce vei nchide dumneata ochii.)"Sete de lumin fug de lumin, sete de tcere aspiraie la cuvnt, tendine ambivalente constituie mareele, fluxul i refluxul acestui univers poetic [] Acest trm este un continent al sensibilitii, al sufletescului, al spaiului psihic. Blaga e poetul animei n venic frmntare, ntr -un continuu efort de autorevelare i de autodepire. Desigur, nu nelegem prin anima doar domeniul tririlor subiective ale poetului, ci acela al unor experiene depind aceast subiectivitate. Lucian Blaga nu este poetul unor aventuri existeniale, ci ale unor experiene eseniale.(Nicolae Balot, Lucian Blaga, poet orfic)

Tudor Arghezi (n. 21 mai 1880, Bucureti - d. 14 iulie 1967) poet, prozator i gazetar cu o carier literar ntins i foarte bogat, unul dintre autorii de prim rang a-i perioadei interbelice. A fost un scriitor romn cunoscut pentru contribuia sa la dezvoltarea liricii romneti sub influena baudelairianismului. Opera sa poetic, de o originalitate exemplar, reprezint o alt vrst marcant a literaturii romne. A scris, ntre altele, teatru, proz (notabile fiind romanele Cimitirul Buna Vestire i Ochii Maicii Domnului), pamflete, precum i literatur pentru copii. A fost printre autorii cei mai contestai din ntreaga literatur romn. Numele su adevrat este Ion N. Theodore scu, iar pseudonimul su, Arghezi, provine, explic nsui scriitorul, din Argesis - vechiul nume al Argeului. Ovid S. Crohmlniceanu propunea n studiul consacrat operei poetului din Istoria literaturii romne ntre cele dou rzboaie mondiale o alt explicaie, pseudonimul ar proveni din unirea numelor a doi celebri eretici, Arie i Geza. Arghezi este unul dintre autorii canonici din literatura romn. Tudor Arghezi a debutat n anul 1896, publicnd versuri n revista Liga Ortodox, condus de Alexandru Macedonski cu pseudonimul Ion Theo. La scurt timp de la debut, Macedonski afirma despre tnrul poet: "Acest tnr, la o vrst cnd eu gngveam versul, rupe cu o cutezan fr margini, dar pn astzi coronat de cel mai strlucit succes, cu toat tehnica versificrii, cu toate banalitile de imagini i idei, ce mult vreme au fost socotite, la noi i in strintate, ca o culme a poeticii i a artei."[1] A fost un admirator al simbolismului i a altor curente aparintoare (cum ar fi Secesiunea vienez) polemiznd n articolele vremii cu George Panu de la Junimea' asupra atitudinii critice a celui din urm privind Literatura modernist.[2] La 19 ani a intrat la mnstirea Cernica, unde a stat patru ani, pn n anul 1904. n 1904, a publicat mpreun cu Vasile Demetrius o revist proprie, Linia Dreapt, care a ncetat s mai apar dup doar cinci numere.[3] Arghezi, Gala Galaction i Demetrius au fost legai printr -o strns prietenie, cum reiese din mrturisirea fiicei lui Demetrius, artista i nuvelista Lucia Demetrius.n romanele sale poetul a mrturisit c nu era foarte atras de cariera de clugar, cci autorul ciclului Psalmilor era un eretic i nu un spirit mistic. A recurs la acest refugiu mai mult din comoditate, unul din unchii si fiind un nalt ierarh al Bisericii Ortodoxe Romne. n romanul Cimitirul Buna Vestire a parodiat cu sarcasm lumea monahal. Tudor Arghezi a contribuit in cea mai mare masura in emanciparea lirismului romanesc de sub influenta epigonismului posteminescian. Prin lirica sa Arghezi a revolutionat sensibilitatea si lexicul poetic romanesc; cu Argezi incepe un mod nou de a intelege si de a scrie poezie. Lirica argheziana socheaza prin noutatea ei: fata de seninatatea, armonia, reflexivitatea melancolica, gingasia, muzicalitatea liricii eminesciene, poezia argheziana se defineste prin expresia dura, violenta, dar tipica si expresiva. Chiar de la inceput lirica argheziana s-a definit prin contrastul violent dintre imaginea gingasa, rafinata, si expresia dura, aspra, care merge uneori pina la invectiva. Tudor Arghezi aduce inovatii in domeniul lexicului, el fiind primul poet din literatura romana care folosete cuvinte dure, drastice uneori triviale, adica el reabiliteaza estetica uratului. Caracterele principale ale esteticii uratului sunt diformul, dizgratiosul, lipsa de unitate i caricatura. Romantismul a reabilitat uratul cu ajutorul lui Victor Hugo - Notre Dafne de Paris -, Baudelaire - Un Hoit -, Tudor Arghezi - Testathent. El nu aduce inovatii numai in lexic, ci i in sintaxa, topica i prozodie.Teme ale creatiei lirice: I. Poezia filozofica -2Poezia autodefinirii: Ideea ca omenirea este dominata de manifestari contradictorii. Omul este format din materieSI spirit. Omul este totuSi o fire angelica, pura, o creatie divina.

Critici de mare valoare, precum E. Lovinescu, Pompiliu Constantinescu, Serban Cioculescu, Tudor Vianu, au intarit ideea ca poezia lui Arghezi e sortita, ca putere de expresie, ca adancime de sensibilitate, ca organica viziune de lirism, sa ocupe versantul liber in fata lui Eminescu (Pompiliu Constantinescu, Tudor Arghezi).

Liviu Rebreanu (n. 27 noiembrie 1885, comuna Trliua, judeul Bistria -Nsud d. 1 septembrie 1944, Valea Mare, judeul Arge) a fost un romancier, dramaturg i academician romn.Liviu Rebreanu s-a nscut la 27 noiembrie 1885 fiind primul din cei 14 copii ai nvtorului Vasile Rebreanu i ai Ludovici. n tineree, mama era pasionat de teatru, fiind considerat "prim diletant" pe scena Becleanului de batin. Ambii prini constituie modelele familiei Herdelea care apare n "Ion", "Rscoala", "Gorila", etc.n anul 1889 familia Rebreanu s-a mutat n comuna Maieru, pe valea Someului. Potrivit afirmaiei scriitorului: n Maieru am trit cele mai frumoase i mai fericite zile ale vieii mele. Pn ce, cnd s mplinesc zece ani, a trebuit s merg la Nsud, la liceu.n scrierile sale de sertar, la nceput n limba maghiar, i apoi n limba romn, multe amintiri din copilrie aduc pe oamenii acestor locuri n prim-plan. Dei localizate n imaginarul Pripas (identificat de cercettori cu Prislopul n care Rebreanu a locuit mai trziu), unele episoade din romanul "Ion" au pstrat cadrul toponimic i onomastic al Maierului (Cuibul visurilor, cum mai este intitulat ntr-una din povestirile publicate de scriitor).A urmat n anul 1895 dou clase la Gimnaziul grniceresc din Nsud. n 1897 s-a transferat la coala de biei din Bistria ("Polgri fiu iskola"), unde a urmat nc trei clase. intr-un context literar divers prin tematica si formule narative, proza lui Liviu Rebreanu impune definitiv viziunea realist-obiectiva, creatia epica densa, organizata in structuri solide, arhitectonice.Continuand traditia reprezentata de N. Filimon sau D. Zamfirescu in cercetarea societatii romanesti, autorul parcurge etapa unei vaste documentari pentru a elabora apoi o opera de compozitie, cu personaje incadrate unor evenimente semnificative si urmarite printr-un studiu atent de analiza psihologica.Romanul social ilustrat prin Ion (1920), Craisorul (1929) si Rascoala (1932) se caracterizeaza printr-o epica obiectiva, prezentand viata in ipostaze multiple, tipuri diverse de personaje si relatii sociale.Romanul psihologic completeaza dintr-o alta perspectiva personalitatea creatorului, prin analiza miscarilor launtrice, a meandrelor sufletesti, a momentelor de criza identificate in raport cu tema iubirii sau a razboiului. Padurea spanzuratilor (1922), Adam si Eva (1925), Ciuleandra (1927) sau Jar (1934) deschid alte universuri literare ale intelectualilor cu traiectorii dramatice, ale dilemelor constiintei si patimilor suflete. Opera lui L. Rebreanu se integreaza esteticii realismului romanesc, conceptie afirmata clar in Marturisiri si in Cred, principalul sau text programatic. Ideile si intentiile exprimate teoretic se vor regasi constant in creatia autorului. Romancierul isi studiaza personajele, se documenteaza atent, acumuleaza material informativ despre rascoalele taranesti, despre razboi, pentru ca un concept esential pentru viziunea sa literara este cel de viata. Pentru mine arta zic arta si ma gandesc la literatura- inseamna creatie de oameni si de viata. Astfel arta, intocmai ca si creatia divina, devine cea mai minunata taina. Creand oameni vii, cu viata proprie, scriitorul se apropie de misterul eternitatii. Nu frumosul, o nascocire omeneasca intereseaza in arta, ci pulsatia vietii. Cand ai reusit sa inchizi in cuvinte cateva clipe de viata adevarata, ai realizat o opera mai pretioasa decat toate frazele frumoase din lume." Realismul obiectiv al operei sale se personalizeaza cu nuanta naturalista moderna si cu viziunea psihologizanta de influenta dostoievskiana, intr-o formula literara adecvata prozei de observatie sociala, dar si celei ana.NuveleUn prim moment in devenirea prozatorului Rebreanu il constituie publicarea in mai multe editii a unor nuvele, cu tematica diversa. Desi modeste ca realizare, nuvelele au reprezentat un exercitiu stilistic necesar, pregatind incordarea si tensiunea narativa ale marilor creatii, in acelasi timp, acestea contin adevarate nuclee epice, o serie de teme si motive semnificative, dezvoltate ulterior in romanele rebreniene.Din prozele referitoare la viata satului - conceput ca o matrice a existentei tonice, normale - se vor naste romanele Ion si Rascoala, viziuni epopeice asupra spatiului rural romanesc. Titluri sugestive pentru creatia nuvelistica de factura realista sunt: Dintele, Ofilire, Rafuiala, Nevasta, Prostii.A doua tema notabila din proza scurta deschide universul armatei, al razboiului -drame psihologice in contextul legilor aspre ale razboiului, conflictul dintre datorie si constiinta. Reprezentative raman nuvelele Calvarul, Hora mortii, Itic Strul, dezertor si Catastrofa.O alta tematica, neproductiva insa la nivelul romanului, este cea a orasului. Se afla aici lumea marunta a functionarilor, indivizi cu existente umile, oameni ai periferiei, amintind de proza scriitorilor rusi (Dostoievski, Gorki, CehoV) sau chiar de filonul romanesc valorificat de Baronzi, Sadoveanu, Bratescu-Voinesti. Culcusul si Golanii prezinta drame conjugale, moduri de existenta, personaje esuate. Nuvelele prefigureaza nu numai tematic creatiile romanesti, ci si la nivel stilistic prin organizarea logica a discursului, curgerea epica, insertia dialogului, taietura sigura a frazei.litice.