”Pe Urmele lui Lucian Blaga”

"Câteodată, datoria noastră în faţa unui adevărat mister

nu e să-l lămurim, ci să-l adâncim aşa de mult, încât să-l
prefacem într-un mister şi mai mare.” (”Pietre pentru
templul meu”)
”Destinul omului este creația. Poetul este nu atât un
mânuitor, cât un mântuitor al cuvintelor. El scoate
cuvintele din starea lor naturalã si le aduce în starea de
grație."
-Lucian Blaga
Universul literar al lui Blaga

• Filosof și poet, om de culturã și artist, Lucian Blaga a marcat prin

personalitatea sa, mai mult de cinci decenii, spiritualitatea
româneascã. Opera sa -cuprinzând poezie, teatru, eseuri, filosofie,
memorialisticã, aforisme- ridicã probleme deosebite, care constituie
o ispitã permanentã pentru critica literarã si filosoficã. Se reflectã
tendințele moderne ale epocii de a reda ideile într-un limbaj aluziv și
fluid, în formã metaforicã, și de a reflecta prin aceasta raporturile
omului cu universul.
Universul literal al lui Blaga

• Lucian Blaga s-a născut în 9 mai 1895, în satul

Lăncrăm din judeţul Alba, sat ce poartă-n
nume "sunetele lacrimei”. Copilăria sa a stat, după
cum el însuşi mărturiseşte, "sub semnul unei
fabuloase absenţe a cuvântului”, autodefinindu-
se "mut ca o lebădă”, deoarece viitorul poet nu a
vorbit până la vârsta de patru ani.
• Este al nouălea copil al preotului Isidor Blaga și al
Anei Blaga, pe care autorul o va pomeni în scrierile
sale ca pe "o fiinţă primară” ("eine Urmutter”).
Studiile poetului

• Între anii 1902 – 1906, parcurge primele clase la Şcoala primară germană
din Sebeş, apoi, între anii 1906–1914, a urmat Liceul „Andrei Șaguna” din
Brașov, unde preda unchiul său Iosif Blaga, autorul primului tratat
românesc de teoria dramei şi paroh al Bisericii „Sf. Nicolae” din Brașov.
• În anul şcolar 1909-1910, Blaga este ales preşedinte al Societăţii literare a
liceului braşovean. După moartea tatălui său, familia se va muta la Sebeş.
• În anul 1910, a debutat în ziarul arădean „Tribuna”, cu poezia „Pe țărm”, în
anul 1911, Blaga va călători în Italia, unde își va petrece timpul în librării,
căutând cărți de filosofie, și vizitând vestigiile istorice ale acestei țări, iar în
1914, a publicat în „Românul”, studiul „Reflecții asupra intuiției lui Bergson”.
• Încă din primii ani ai liceului, Blaga se impune atenţiei colegilor. "La cursuri,
îmi aduc aminte că uimea pe profesori cu originalitatea răspunsurilor pe care
le va da. Şi în vreme ce clasa-şi îndrepta admiraţia spre muşchii atletici ai
unor colegi, bănuiam în sclipirea ochilor un joc de flăcări deasupra unei
comori” – îşi va aminti mai târziu un fost coleg de liceu al poetului, Horia
Teculescu
• Pentru a evita înrolarea în armata austro-ungară, a urmat cursurile
Facultății de Teologie din Sibiu, în perioada 1914–1916, pe care le-a finalizat
cu licență în 1917.
• Între anii 1916-1920, a studiat filosofia și biologia la Universitatea din Viena,
obținând titlul de ”doctor în filosofie”– cu teza ”Kultur und Erkenntnis” – , iar
în perioada Marii Uniri, s-a aflat în ţară, luând parte la Marea Adunare
Naţională de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918.
Începutul unei cariere

• În toamna anului 1918, Blaga a trimis un manuscris lui Sextil Puşcariu, care a
publicat succesiv poeziile în „Glasul Bucovinei”, şi a făcut şi o prezentare a
manuscrisului în articolul „Un poet: Lucian Blaga”, apărut în „Glasul Bucovinei” din
3/16 ianuarie 1919.
• Mai târziu, în cursul anului, îi apare volumul de debut, placheta de versuri „Poemele
luminii” – care se deschide cu remaracabila sintagmă „Eu nu strivesc corola de
minuni a lumii” – , volumul fiind reeditat, în același an, la Editura Cartea
Românească din București, precum și culegerea de aforisme „Pietre pentru
templul meu”, ambele fiind tipărite la Sibiu, de Biroul de Imprimare „Cosânzeana”.
• „Poemele luminii” au fost scrise pe durata unui an, în perioada în care poetul era
student la Viena, dar făcea naveta între capitala austriacă şi Sebeş, judeţul Alba.
Începutul unei
familii
• La 16 decembrie 1920, se căsătoreşte, la Cluj, cu
Cornelia Brediceanu, pe care o cunoscuse în perioada
liceului. Cornelia l-a sprijinit pe Lucian Blaga să-și facă
o carieră diplomatică și tot ea i-a trimis primele poezii
lui Sextil Pușcariu la Cernăuți spre publicare.
• Cei doi aveau să locuiască la Cluj până în anul 1926,
apoi ea îşi va urma soţul în peregrinările sale
diplomatice, ajutându-l în munca de întocmire a
rapoartelor, spre a-i lăsa cât mai mult timp creației
filosofice și literare.
1920- an important pentru tânărul poet

• În anul 1920 îi apare, în ziarul „Voința”, prima sa dramă, „Zamolxe”,

reeditată, în volum, un an mai târziu, la Editura Institutului de Arte Grafice
„Ardealul” din Cluj. În 1921, Academia Română îi decernează Premiul
Adamachi pentru debut, iar în 1922, Universitatea din Cluj îl premiază pentru
piesa „Zamolxe”.
• În acelaşi an i se tipăresc primele traduceri de poezie în limba germană în
revista „Die Brucke”.
• Lucian Blaga este redactor la ziarele „Voința” și „Patria”, membru in
comitetul de direcție al revistei „Cultura” şi colaborator permanent la
publicațiile „Gândirea”, „Adevărul literar și artistic” și „Cuvântul”.
Noi oportunități

• În anii 1924-1925, soţii Blaga vor locui la Lugoj, iar în anul 1926, Lucian
Blaga va intra în diplomație, ocupând succesiv posturi de atașat cultural.
• Între anii 1926 – 1936, este atașat și consilier de presă la Legaţiile de la
Varșovia, Praga, Berna – aici venind pe lume, la 2 mai 1930, fiica celor doi,
Ana Dorica Dorli.
• Îşi continuă activitatea literară şi ştiinţifică, publicând în tot acest timp
volume de versuri, eseuri filozofice şi piese de teatru.
• Printre eseurile şi studii filosofice pe care şi-a pus semnătura, se află
„Filosofia stilului” (1924), ”Feţele unui veac” (1925), ”Daimonion” (1930),
”Despre personanţă” (1935), ”Cultura minoră şi cultura majoră” (1937)
Creșterea numerică surpinzătoare a
publicațiilor

• A publicat volumele de versuri: ”În marea trecere” (1924), ”Lauda

somnului” (1929), ”La cumpăna apelor” (1933), ”La curţile dorului”
(1938), ”Nebănuitele trepte” (1943).
• Este autorul unor piese de teatru precum ”Tulburarea apelor” (1923),
”Daria” (1925), ”Fapta” (1925), ”Învierea” (1925), ”Meşterul Manole”
(1927), ”Cruciada copiilor” (1930), ”Avram Iancu” (1934), ”Arca lui
Noe”.
• În anul 1930, a realizat, împreună cu poetul Hermann Hauswirth, o
„Antologie de poezie populară românească”.
Lucian Blaga- diplomat român

• În anii 1936-1937, este atașat și consilier de presă la Legaţia română

din Viena,
• În anul 1937, a fost ales membru al Academiei Române – discursul de
recepție fiind intitulat „Elogiul satului românesc” -, în anii 1937-1938,
este numit subsecretar de stat la Ministerul de Externe, iar în anii
1938–1939, este ministru plenipotențiar al României în Portugalia.
• În anul 1939 a devenit profesor de filosofia culturii la Universitatea
din Cluj – catedră creată special pentru el, cursurile fiind inaugurate
cu prelegerea ”Despre plenitudinea istorică”.
• În anul 1940, George Călinescu, critic şi istoric literar şi prozator,
membru al Academiei române, publică în Revista Fundaţiile Regale
nr. 2, un studiu despre opera poetului Lucian Blaga, iar Constantin
Fîntînean publică cartea „Lucian Blaga şi gândirea mitică”.
• În perioada 1940-1944, Blaga îşi va continua activitatea în cadrul
Universităţii clujene, de la Sibiu – unde va redacta, începând cu 1943,
revista ”Saeculum”, având şi un rol remarcabil în formarea tinerilor
care fac parte din Cercul literar de la Sibiu.
”Trilogia cunoașterii”

• Acum va vedea lumina tiparului şi preţioasa sa trilogie filosofică, în

1943 – „Trilogia cunoașterii” în trei volume: „Eonul dogmatic”,
„Cunoașterea luciferică” şi „Cenzura transcendentă”, în 1944 –
„Trilogia culturii” în trei volume: „Orizont și stil”, „Spațiul mioritic” şi
„Geneza metaforei și sensul culturii”, iar în 1946 – „Trilogia valorilor”,
adică „Știință și creație”, „Gândire magică și religie” şi „Artă și
valoare”.
Schimbările simțite la nivel național ale
carierei

• În anul 1948, ca urmare a refuzului său de a conduce Partidul Național Popular, un

satelit al Partidului Comunist, Blaga este îndepărtat de la catedră, împreună cu
conferențiarul și discipolul său, Ion Desideriu Sârbu, și cu profesorii universitari
Liviu Călin și Nicolae Mărgineanu.
• A continuat să lucreze la filiala din Cluj a Academiei Române, fiind pe rând,
cercetător la Institutul de Istorie și Filosofie (1949–1951), bibliotecar-șef (1951–
1954) și director-adjunct (1954–1959).
• Aceasta este şi perioada în care volumele lui Lucian Blaga primesc interzis la
publicare, activitatea sa din această perioadă fiind concentrată pe traduceri, mai
ales din poeți germani clasici și moderni – cum sunt „Faust” de Goethe, iar în 1958,
îi apare traducerea primului volum din „Opere” de G.E. Lessing.
Etapele finale ale vieții

• La 30 noiembrie 1960, Lucian Blaga fiind bolnav, este internat la

Clinica Medicală I din Cluj, iar în februarie 1961, îi este pus
diagnosticul de neoplasm vertebral.
• Lucian Blaga moare la 6 mai 1961, la vârsta de 66 de ani, la Cluj, fiind
înmormântat chiar în ziua sa de naștere, 9 mai, în cimitirul bisericii din
Lancrămul natal.
• Blaga și-ar fi prefigurat propria înmormântare în „Luntrea lui Caron”,
alegându-și locul și direcția de așezare a mormântului, cu vedere
spre „Râpa Roșie”, monument al naturii.
În memoria lui Lucian Blaga

• În anul 1962, poeziile sale nepublicate în timpul vieţii văd lumina tiparului, fiind
grupate în „Vârsta de fier”, „Corăbii cu cenuşă”, „Cântecul focului” şi „Ce aude
unicornul”, precum şi romanul cu tentă autobiografică „Luntrea lui Caron”
• Numeroase instituţii din ţară, precum Biblioteca Centrală Universitară din Cluj sau
Universitatea din Sibiu, îi poartă numele.
• În memoria sa, pe Aleea Clasicilor din Chișinău, a fost ridicat un bust din bronz care
îl înfăţişează pe Lucian Blaga.
• Festivalul internațional Lucian Blaga a luat naștere la inițiativa Societății Culturale
Lucian Blaga, fondată în noiembrie 1990, la Cluj. Membrii fondatori ai societății,
scriitori și oameni de cultură clujeni, au dorit să construiască un loc pe care să-l
recunoască toată lumea drept cel mai potrivit pentru a găzdui și coordona exegeza
blagiană națională și internațională.
Dorli Blaga

• La 12 mai 2003, fiica poetului, filosofului şi

diplomatului Lucian Blaga, Dorli Blaga a devenit
membră de onoare a Societăţii „Lucian Blaga”,
cu ocazia deschiderii, la Cluj-Napoca, a celei
de-a XIII-a ediţii a festivalului ce poartă numele
părintelui său.
• Dorli Blaga şi-a dedicat întreaga viaţă
administrării şi valorificării patrimoniului
filosofic, literar şi teatral lăsat de tatăl său şi şi-
a orientat eforturile în sensul editării şi
publicării monumentalei opere a acestuia.