U1_Alg: NUMERE REALE.

PUTERI ŞI RADICALI

U1 _Alg_ Lecţia 1 – clasa a X-a – Mate-info

§1 Puterea cu exponent întreg a unui număr real

Fie 𝑎 ∈ ℝ∗ , 𝑛 ∈ ℕ.

Definiţia 1: 𝑎1 = 𝑎, 𝑎2 = 𝑎 ∙ 𝑎, … , 𝑎𝑛 = 𝑎𝑛−1 ∙ 𝑎 = ⏟
𝑎 ∙ 𝑎 ∙ … ∙ 𝑎 . Convenţie: 𝑎0 = 1
𝑑𝑒 𝑛 𝑜𝑟𝑖

Observaţie: 0𝑛 = 0, (∀) 𝑛 ∈ ℕ∗

1
Definiţia 2: 𝑎−𝑛 = 𝑎𝑛 , (∀) 𝑎 ∈ ℝ∗ , 𝑛 ∈ ℕ∗

Teorema 1 ( proprietăţile puterilor cu exponent întreg):

1) 𝑎𝑚 ∙ 𝑎𝑛 = 𝑎𝑚+𝑛
𝑎𝑚
2) = 𝑎𝑚−𝑛
𝑎𝑛
3) (𝑎𝑚 )𝑛= 𝑎𝑚∙𝑛 , (∀) 𝑎, 𝑏 ∈ ℝ∗ , (∀) 𝑚, 𝑛 ∈ ℤ.
𝑛 𝑛 𝑛
4) (𝑎 ∙ 𝑏) = 𝑎 ∙ 𝑏
𝑎 𝑛 𝑎𝑛
5) (𝑏) = 𝑏𝑛

Teorema 2 (compararea puterilor cu exponent întreg): Fie 𝑎 ∈ ℝ şi 𝑚, 𝑛 ∈ ℤ. Atunci:

1) Dacă 𝒂 > 𝟏, atunci 𝑎𝑚 < 𝑎𝑛 ⟺ 𝑚 < 𝑛
(observaţi semnele inegalităţilor)
2) Dacă 𝟎 < 𝒂 < 𝟏, atunci 𝑎𝑚 < 𝑎𝑛 ⟺ 𝑚 > 𝑛

Exerciţiul 1:
Să se calculeze:
−2
273 32 2∙2520 −9∙539 5 0 2 −1 2 −1
a) 𝑥 = ∙ 38 ; b) 𝑦 = ; c) 𝑧 = [6 − 4 ∙ (16) ] + (3) − 81−1 ∙ (9) .
45 12∙537 −538
Rezolvare:
33∙3 32 39 25 39−8 3
a) 𝑥 = 22∙5 ∙ 38 = 210 ∙ 38 = 210−5 = ;
32
2∙52∙20 −9∙539 539 (2∙5−9) 52 ∙1 25
b) 𝑦 = = = = ;
12∙537 −538 537 (12−5) 7 7
3 1 9 3 1 1 3 1 9+54−2 61
c) 𝑧 = (6 − 4 ∙ 1)−2 + 2 − 81 ∙ 2 = 2−2 + 2 − 18 = 4 + 2 − 18 = = .
36 36

Exerciţiul 2:
−1 −1
3−𝑎 −1 1
Să se calculeze 𝐸 = {𝑎 + [1 + (𝑎+1) ] } , pentru 𝑎 = − 4.

Rezolvare:
−1 −1 −1 −1
𝑎+1 −1 3−𝑎+𝑎+1 −1 4 3−𝑎 −1
𝐸 = [𝑎 + (1 + 3−𝑎) ] = [𝑎 + ( ) ] = [𝑎 + (3−𝑎) ] = (𝑎 + ) =
3−𝑎 4
4𝑎+3−𝑎 −1 3𝑎+3 −1 4 4 4
=( ) =( ) = . Rezultă mai departe că 𝐸 = 1 = −3+12 =
4 4 3𝑎+3 3∙(− )+3
4 4
4 16
=4∙9= .
9

U1_Alg_Lecţia 1_cls_10_mate-info_Pagina 1
Exerciţiul 3:
Să se ordoneze crescător numerele:
a) 𝑎 = 2300 , 𝑏 = 3200 , 𝑐 = 7100 ;
1 10 1 3 1 3
b) 𝑥 = (2) , 𝑦 = (4) , 𝑧 = (32) ;
Rezolvare:
a) 𝑎 = (23 )100 = 8100 ; 𝑏 = (32 )100 = 9100 ; 𝑐 = 7100 . Rezultă 𝑐 < 𝑎 < 𝑏 ;
1 2∙3 1 6 1 5∙3 1 15
b) 𝑦 = (2) = (2) ; 𝑧 = (2) = (2) .
6 < 10 < 15 1 6 1 10 1 15
Avem { 𝟏 ⟹ (2) > (2) > (2) ⟹ 𝑧 < 𝑥 < 𝑦 .
𝟎<𝟐<𝟏

Exerciţiul 4:
9 7 3 𝑛 −2
Să se determine numerele naturale 𝑛 pentru care avem (25) < (5) < (4, (629)) .
Rezolvare:
629 17 125 3 −3
Avem 4, (629) = 4 999 = 4 27 = = (5) . Inegalitatea din enunţ devine:
27
3 14 3 𝑛 3 6
( ) <( ) <( )
{ 5 5 5 ⟹ 14 > 𝑛 > 6, de unde, 𝑛 ∈ {7,8,9,10,11,12,13} .
𝟑
𝟎<𝟓<𝟏

§2 Radicali
2.1 Radicalul de ordinul natural 𝒏 dintr-un număr real pozitiv

Definiţia 1: Fie 𝑎 ∈ ℝ, 𝑎 ≥ 0 şi 𝑛 ∈ ℕ, 𝑛 ≥ 2.
Numim radicalul de ordinul 𝒏 din numărul real pozitiv 𝒂 acel număr real pozitiv care
ridicat la puterea 𝒏 ne dă numărul 𝒂.
𝑛 2
Notaţie : √𝑎 ; Convenţie: √𝑎 = √𝑎 .

𝑛 𝑛
( √𝑎 ) = 𝑎
Observaţia 1: { 𝑛
,𝑎 ≥ 0
√𝑎 ≥ 0

𝑛 𝑛
Observaţia 2: √0 = 0, √1 = 1, (∀)𝑛 ≥ 2

2.2 Radicalul de ordin natural impar dintr-un număr real negativ

Definiţia 2: Fie 𝑎 ∈ ℝ, 𝑎 < 0 şi 𝑛 ∈ ℕ, 𝑛 ≥ 3, 𝑛 impar.

Numim radicalul de ordinul 𝒏 din numărul real negativ 𝒂 acel număr real negativ care
ridicat la puterea 𝒏 ne dă numărul 𝒂.

𝑛 𝑛
( √𝑎 ) = 𝑎
Observaţia 3: { 𝑛
,𝑎 < 0
√𝑎 < 0

𝑛 𝑛
Observaţia 4: √−𝑎 = − √𝑎, (∀) 𝑎 ∈ ℝ, (∀) 𝑛 ≥ 3, impar

U1_Alg_Lecţia 1_cls_10_mate-info_Pagina 2
 𝑛 𝑥, dacă 𝑛 este impar
Observaţia 5: √𝑥 𝑛 = { (foarte important)
|𝑥|,dacă 𝑛 este par

Exemplul 1:
3
1) √8 = 2 (deoarece 23 = 8 );
5
2) √32 = 2 (deoarece 25 = 32 );
3
3) √−27 = −3 (deoarece (−3)3 = −27 );
4 81 3 3 4 81
4) √16 = 2 (deoarece (2) = 16 );
4
5) √−16 NU EXISTĂ !!!

Exemplul 2:
3
1) √(2𝑥 − 1)3 = 2𝑥 − 1;
6 6
2) √(1 − √2) = |1 − √2| = √2 − 1;
2
4
3𝑥 + 2 , 𝑥 ≥ − 3
3) √(3𝑥 + 2)4 = |3𝑥 + 2| = { 2.
−3𝑥 − 2, 𝑥 < − 3

Teoremă (proprietăţile radicalilor):

𝑛 𝑛 𝑛
√𝑎 ∙ 𝑏 = √𝑎 ∙ √𝑏, (∀) 𝑎, 𝑏 ∈ ℝ, (∀) 𝑛 ≥ 3, impar
R1: 𝑛 𝑛 𝑛
√𝑎 ∙ 𝑏 = √|𝑎| ∙ √|𝑏|, (∀) 𝑎 ∙ 𝑏 ≥ 0, (∀) 𝑛 ≥ 2, par

𝑛
𝑛 𝑎 √𝑎
√𝑏 = 𝑛 , (∀) 𝑎, 𝑏 ∈ ℝ, 𝑏 ≠ 0, (∀) 𝑛 ≥ 3, impar
√𝑏
R2: 𝑛
𝑛 𝑎 √|𝑎|
√𝑏 = 𝑛 , (∀) 𝑎 ∙ 𝑏 ≥ 0, 𝑏 ≠ 0, (∀) 𝑛 ≥ 2, par
√|𝑏|

𝑛 𝑚 𝑛
( √𝑎) = √𝑎𝑚 , (∀) 𝑎 ∈ ℝ, (∀) 𝑛 ≥ 3, impar
R3: 𝑛 𝑛 𝑚
( √𝑎) = √𝑎𝑚 , (∀) 𝑎 ≥ 0, (∀) 𝑛 ≥ 2, par

𝑛𝑘 𝑛
√𝑎𝑚𝑘 = √|𝑎|𝑚 , (∀) 𝑎𝑚𝑘 ≥ 0, (∀) 𝑛 ≥ 2, par
𝑛
R4: 𝑛𝑘
𝑚𝑘
√𝑎𝑚 , (∀) 𝑎 ∈ ℝ, (∀)𝑛, 𝑘 impare
√𝑎 = { 𝑛
√|𝑎|𝑚 , (∀) 𝑎 ∈ ℝ, (∀) 𝑛 impar, 𝑘 par

𝑛 𝑚
√ √𝑎 = 𝑚𝑛√𝑎 , (∀) 𝑎 ∈ ℝ, (∀) 𝑚, 𝑛 ≥ 3, impare
R5: 𝑛 𝑚
√ √𝑎 = 𝑚𝑛√𝑎, (∀) 𝑎 ≥ 0, (∀) 𝑛 ≥ 2, par

R6: Introducerea unui factor sub radical:

𝑛 𝑛
a) Dacă 𝑛 este impar ⟹ 𝑎 ∙ √𝑏 = √𝑎𝑛 ∙ 𝑏, (∀) 𝑎, 𝑏 ∈ ℝ
𝑛
𝑛 √𝑎𝑛 ∙ 𝑏 , (∀) 𝑎, 𝑏 ≥ 0
b) Dacă 𝑛 este par ⟹ 𝑎 ∙ √𝑏 = { 𝑛
− √𝑎𝑛 ∙ 𝑏, (∀)𝑎 < 0, 𝑏 ≥ 0

U1_Alg_Lecţia 1_cls_10_mate-info_Pagina 3
R7: Scoaterea unui factor de sub radical:
𝑛 𝑛
a) Dacă 𝑛 este impar ⟹√𝑎𝑛 ∙ 𝑏 = 𝑎 ∙ √𝑏, (∀) 𝑎, 𝑏 ∈ ℝ
𝑛 𝑛
b) Dacă 𝑛 este par ⟹ √𝑎𝑛 ∙ 𝑏 = |𝑎| ∙ √𝑏, (∀) 𝑎, 𝑏 ∈ ℝ, 𝑏 ≥ 0

Tema de casă: Tema 1 – exerciţiile 1, 2, 3, 4, 5, 6

U1_Alg_Lecţia 1_cls_10_mate-info_Pagina 4