Sunteți pe pagina 1din 44

FARINGOLOGIE

Anatomie

 Tub musculo-fibros (12-14 cm)


 Se intinde de la baza craniului la
gura esofagului
 Este situat inaintea coloanei
vertebrale
 Inapoia foselor nazale, a
cavitatii bucale si a laringelui
Etajele faringelui
 Rinofaringe
– sinonime: cavum,
epifaringe

 Orofaringe
– sinonime: mezofaringe,
bucofaringe

 Hipofaringe
– sinonime: laringo-faringe
Rinofaringele
 Comunica anterior cu fosele nazale
prin orificiile coanale
 Posterior corespunde partii bazilare
a occipitalului si lig. atlanto-occipital
ant.
 Inferior se intinde pana la valul
palatin
 Peretele lateral prezinta:
– Orificiul faringian al trompei lui
Eustachio
– Plica salpingo-palatina si plica
salpingo-faringiana
– Amigdala peritubara Gerlach
 Pe bolta faringelui - amigdala
faringiana a lui Luschka
Orofaringele
 Se intinde de la valul palatin la
aditusul laringian
 Comunica anterior cu cavitatea
bucala prin istmul orofaringian
 In timpul deglutitiei valul palatin
se orizontalizeaza separand
orofaringele de rinofaringe
 Stalpii amigdalieni anteriori si
posteriori delimiteaza lojile
amigdaliene
 Amigdalele palatine - organe
limfoide pereche, apartin inelului
limfatic Waldayer
Hipofaringele
 De la aditusul laringian la gura esofagului
 Anterior se deschide in laringe
 Sinusurile piriforme
Structura faringelui
 Mucoasa
- de tip respirator epiteliu pseudostratificat cilindric
ciliat - in rinofaringe
- de tip digestiv - in oro si hipofaringe
 Submucoasa – mai dezvoltata in etajul superior
 Tunica musculara
– Mm constrictori (superior, mijlociu si inferior)
– Mm cu fibre longitudinale: palatofaringian,
stilofaringian, salpingofaringian.
Vascularizatia
 Arteriala - Ramuri ale ACE:
– a. faringiana ascendenta
– a. palatina ascendenta
– rr. ale a. Linguale

 Venoasa
– vena faciala
– plexul pterigoidian
– VJI
Inelul limfatic Waldayer

 Amigdala faringiana Luschka


 Amigdalele peritubare Gerlach
 Amigdalele palatine
 Amigdala linguala
 Ggl. retrofaringieni Gillette
Elemente de fiziologie

 Functia respiratorie
 Deglutitia
 Apararea imunologica
 Gustul
 Rolul in fonatie
Metode de explorare
 Inspectia
– Rinoscopia posterioara
– Examenul cavumului cu ridicare de val
– Bucofaringoscopia
– Laringoscopia indirecta
– Endoscopia flexibila sau rigida
– Endoscopia de contact

 Palparea
– Tuseul de cavum
– Palparea cavitatii bucale si a lojilor amigdaliene
Metode de explorare

Bucofaringoscopia Rinoscopia posterioara Laringoscopia indirecta

Laringoscopie
Examinare endoscopica cavum
Examinare cu endoscopul flexibil
Metode de explorare
 Investigatia radiologica
– Clisee de profil ale craniului cu/fara substanta de contrast
- studiul rinofaringelui
– Incidenta axiala a bazei craniului (Hirtz)
– CT/IRM
– Angiografia carotidiana
– Seriografia in timpul deglutitiei -
prin tranzit baritat faringo-esofagian
Metode de explorare
 Determinarea functiei gustative:
– Gustometria subiectiva
– Gustometria obiectiva - electrogustometria

 Prelevarea de produse biologice


– Probe bacteriologice (exudatul faringian, raclat
lingual)
– Biopsia cu examen histopatologic si
imunohistochimic
Patologie faringiana
Inflamatiile acute ale
Cavitatii bucale
 Mucoasa labiala
– Ragade
– Cheilite
– Herpes
 Mucoasa bucala
– Stomatita ulcero-membranoasa
– Stomatita aftoasa
– Boala Behcet
– Pemfigusul
– Glositele
 Mucoasa faringiana - anginele
Ragadele comisurii
labiale
 Simptome:
 Ulceratie
 Sangerare
 durere
 Cauze: dantura neingrijita, micoze, diabet,
anemie feripriva, cancer al comisurii labiale
 Tratament:
 pomada corticoida
 nitratare
Cheilita
 Inflamatia buzelor

 Cauze: fumat, arsuri termice, radioterapie

Cheilita, glosita, paralizie de facial = sd.


Melkerson- Rosenthal
Cheilita angulara
Stomatita herpetica

 Etiologie: HSV tip I


 Clinic:
– inflamatie veziculara la limita cutaneo-
mucoasa
– sialoree
 Tratament:
– atingeri cu violet de gentiana
– antivirale.
Leziuni herpetice linguale
Stomatita aftoasa
 Leziuni izolate 1-5mm
 Localizare: mucoasa
jugala, limba, palat,
gingii
 Durere intensa,
disfagie
 Uneori adenopatie
 Etiologie necunoscuta
 Tratament:
simptomatic
Boala Behcet
 Boala autoimuna
– Stomatita aftoasa
– Aftoza genitala
– Suferinta oculara: edem papilar, cecitate
– Artrita
– Afectare renala

 Tratament imunosupresor
Pemfigusul
 Boala autoimuna
 20-60 ani
 Leziuni buloase pe mucoasa
bucofaringiana
 Simptome: halena fetida, adenopatie,
leziuni similare cutanate
 Diagnostic: biopsie, citologie Tzank
 Tratament: corticoterapie
Pemfigusul
Glositele
 Glosita banala
 Glosita geografica
 Glosita fisurata
 Glosita alergica
Traumatismele faringelui
 Apar in contextul unor
plagi si traumatisme
faciale
 Mai frecvent in timp de
razboi, accidente
rutiere, de vanatoare
 La copiii mici care tin in
gura in timpul jocului
obiecte ascutite,
taioase
Traumatismele

 Externe
- traumatisme cervicale ce asociază leziuni cervicale,
laringiene, esofagiene, vasculonervoase.

 Interne
- plăgi tăiate, înțepate, zdrobite.
- dezinserții amigdaliene, ale vălului palatin.
- plăgi transfixiante cu leziuni vasculare, nervoase, ale
coloanei cervicale sau bazei craniului.
Traumatismele faringelui
 Metode de explorare:
- endoscopică rigidă sau flexibilă
- imagistică (RMN) în caz de dilaceratii sau contuzii – apar in
contextul unor traumatisme faciale

 Complicații postraumatice:
- flegmonul retro- și laterofaringian
- mediastinită
- celulita cervicală
- edem faringian
- insuficiență respiratorie acută ce necesită traheostomie
Traumatismele faringelui

 Plaga intereseaza:
– Un stalp al lojii
amigdaliene
– Parenchimul amigdalian
– Peretele posterior
orofaringian
 Plaga este de obicei
contuza
Tratament

 Daca nu intercepteaza trunchiurile


vasculare din peretii laterali ai
faringelui, se considera plagi benigne,
nu necesita suturi, se vindeca spontan

 Igiena riguroasa buco-dentara


Hemoragii faringiene

 In functie de sursa sangerarii – arteriale / venoase


 In functie de cauza declansatoare – spontane / provocate

 Etiologie
1. hemoragii posttraumatice – rare
2. hemoragii postoperatorii – precoce – traumatism chirurgical, defecte de
tehnica
chirurgicala, hemostaza incompleta
- tardive – caderea escarelor, infectie locala,
menstruatie, tulburari de coagulare
3. hemoragii ce complica flegmonul periamigdalian
4. hemoragii prin afectarea peretelui vascular – anevrismele carotidei primitive,
teleangiectazia ereditara
5. hemoragii ce complica tumorile faringiene
Hemoragii faringiene
 Clinic – paloare, varsaturi “in zat de cafea” + / - melena
- tahicardie, hipotensiune arteriala
Bucofaringoscopie – hemoragie difuza sau in jet, cheaguri voluminoase ce
mascheaza o sangerare continua, resturi amigdaliene
hemoragice

 Tratament – indepartarea cheagurilor


- hemoragie arteriala – pensarea vasului, ligatura, electrocauterizare
- hemoragie difuza – tamponament compresiv, sutura pilierilor
- hemostatice
- resturi amigdaliene – rezectia acestora
- tratamentul bolii de fond
- ligatura carotidelor
- reechilibare hidro-electrolitica, transfuzii de sange
Arsurile faringelui -
Etiologie
 Absorbtia accidentala
sau voluntara a unor
substante chimice
(soda caustica)
 Jet de vapori fierbinti
 Gaze caustice iritante
(iperita)
 Ingestia intempestiva a
unor lichide fierbinti
Arsurile faringelui -
Simptomatologie
 Durere vie care se
atenueaza treptat
 Inspectia bucofaringelui
poate revele 4 grade de
arsura
– Gradul I : simpla reactie
eritematoasa a mucoasei
cu enantem difuz sau
localizat
– Gradul II : formarea de
bule superficiale
intraepiteliale, cu continut
luid, galben citrin
– Gradul III : coagularea si
necrobioza corionului
– Gradul IV : carbonizarea
profunda a tesuturilor
Arsurile faringelui -
Complicatii
 Imediate
– Asfixia
– Hemoragia
– infectia
 Tardive
– Stenoza faringiana
– Infectii de vecinatate (mediastinale,
bronhopulmonare)
– Malignizarea cicatricilor
Arsurile faringelui -
Tratament
 In primele 6 ore – neutralizarea causticului
– Intoxicatii alcaline: solutii acide(otet, lamaie)
– Intoxicatii acide: lapte, carbonat de sodiu
 Dezinfectante orofaringiene
 Antialgice
 Antibiotice in caz de leziuni gingivale piofongoase
 Corticoterapie pentru prevenirea stenozelor
 Vitaminoterapie (A, B)
 Tardiv
– Sondaj dilatator
– Chirurgie plastica reconstructiva
Leziune chimica
Stenoza hipofaringiana
Corpii straini faringieni

Frecvent se intalnesc:
- oase de peste, monede, fragmente de jucarii
Simptomatologie
Rinofaringe:
• obstructie nazală uni/bilaterală
• rinoree mucopurulentă/sangvinolentă
• rinolalie închisă
Orofaringe:
• mici hemoragii
• Durere
• edem moderat al mucoasei
• Odinofagie
• Disfagie
• regurgitații, sialoree.
Hipofaringieni (valecule, repliuri ariepiglotice, sinusuri
piriforme): disfagie, senzație de corp străin, uneori stridor
sau insuficienta respiratorie acuta.
– Tratament: extragere
Corpi straini faringieni

Moneda - Corp strain rinofaringe - Ac Kerr


Proteza dentara