INSTRUMENTE DE DETARTRAJ

Priza
- pt dd F - intre degetele mare ,aratator , mijlociu ca un stilou / pix , realizand efectul de tripod
- degetul inelar = ia punct de sprijin pe dintele care e detartrat si , in acest caz , tripodul degetelor e mai aproape de partea activa a
instrumentarului

- pt dd L - pct de sprijin e situat la distanta de 1-2 dd spre MEZIAL , iar tripodul se alungeste
- degetul mare + aratator = mai departe de partea activa
- degetul mijlociu = usor flectat / alungit pe maner pana aproape de partea activa , pe care o directioneaza si careia ii controleaza deplasarile

f. chiurete
Instrumentarul de detartaj: g. pile / razuse
1. pt examinare
a. sonde de parodontometrie
b. sonde exploratorii
3. pt netezirea
fina + lustruirea suprafetele dentare
2. pt detartraj + chiuretaj radicular dupa detartraj :
a. seceri
a. palnii de cauciuc rozetate / nu
b. sapalagi b. perii rotative
c. dalti
c. benzi abrazive + delustruit
d. trapez
e. gheara / foaie de mirt
ORICE instrum de detartraj = format din 3 parti
 partea activa
- folosita pt indepartarea depozitelor de tartru si in general , face corp comun cu intregul instrument
- uneori partea activa = detasabila , prin insurubare
- partea ce are muchii taietoare ce se intalnesc intr-un vf activ

 partea pasiva si de legatura cu manerul /gat

- variaza ca forma , angulatie si lungime in fct de asigurarea unui acces eficient la nivelul depoz de tartru
- in mai multe planuri , cu mai multe cuduri

 manerul
- e ales ca forma si dim incat sa asigure o priza bunas si sa previna oboseala musculara

William

SONDELE DE PARODONTOMETRIE
Sonda parodontala
= cel mai des folosit instrument
- inrudita cu sonda dentara DAR are :
 vf rotunjit
Goldman
 partea activa = mult mai lunga - Fox
 intodeauna gradata

-
 WILLIAM GOLDMAN FOX North Carolina

- gradata din mm in mm
- vf rotunjit - de la 1 la 11 mm

- gradata 1-2-3--5--7-8-9-10 mm
- gradata ca sonda William
- lipsesc 4-6
- singura diferenta =
+ ajutorul operatorului , sa nu fie
prea obositor sa nr gradatiile
forma pe sectiune = aplatizata ,
fata de William care = circulara
+ la prima gradatie ce lipseste (4) =
e deja patologic (PP) Avantaj
+ la cea de-a 2 (6) = afectarea = + intra mai usor (pt PP fibrozate , unde
accesul e dificil)
profunda , grava si necesita T
complex + e mai stabila pe d
+ confort pacient
= una dintre cele mai folosite
 OMS
= conceputa special pt indicele
(indicele
cerintelor de tratam.
parodontal al colectivitatii)
- in vf. partii active = sfera cu diam 0.5 mm
- gradata cu negru la :
3.5 - 5.5 - 8.5 - 11.5 mm
MARQUIS NABER
- are zone colorate intre :
 3 - 6 mm
 9 - 12 mm
=> e calibrata din 3 in 3 mm
- e gradata din 3 in 3 mm
CPITN - e greu de folosit pt ca e dificil de apreciat (ca si Marquis)
adancimea exacta
- cel mai uzual = forma curba
- folosita pt masurarea
CPITN gradului de afectare a
- folosita doar in cadrul studiilor ce au furcatiilor in plan
la baza indicele CPITN orizontal
- gradata doar la 3.5 si 5.5 mm
Alte tipuri de sonde paro : Sondele speciale
 din plastic 1. Flexible plastic screening surveyor = pt CPITN
- mai putin traumatizante 2. Rigid metal tactile sensor = pt masurarea h PP si
- pt atasarea implantului depistarea T subgg
3. Flexible plastic universal explorere = pt PP
 generatia II 4. sonda butonata colorata CPITN
- capat activ lung gradat
- la maner = zona marcata cu indicator negru
- cand aplicam presiune , zonele marcate cu negru trebuie sa fie cap la cap
(daca nu , inseamna ca presiunea = prea mare)
 generatia III Sonda exploratorie
- cuplare prin cablu la calculator/ laptop
- software 17 - zonele proximale
- prin deplasare in sant => inregistrarea valorilor printr-un senzor
 exploratorii :
- pt determinarea + localizarea : 23 - cudata , ce seama cu o secera
o tartrului - sonda = circulara pe sectiune
o CD subgg
- mult mai flexibila
o neregularitatii supraf R accesibile
- pt controlul indepartarii (dupa detartaj) a T subgg

POZITIA CORECTA
= prima portiune a partii pasive (cea invecinata partii active) = sa fie in axul lung al dintelui / paralel cu dintele
- paralela cu relieful dentar , tangenta intr-un singur punct (a.i. sa nu traumatizeze tesutul gg)
 SECERA GHEARA / FOAIA DE MIRT

- instrumente folosite in special pt detartrajul SUPRAgg , dar pot patrunde

- folosita pt dislocarea blocurilor mari de
si in santul gingival cu PP mici tartru , in special interdentar (supra gg)
2 tipuri principale de seceri :
- e f activa , f robusta
a) ANTERIOARE - pt dF
- cu partea activa cu o singura curbura in acelasi plan cu manerul
- pe sectiune = forma triunghiulara / patrata / dreptunghiulara Partea activa
= 2 muchii taietoare ce delimiteaza o
b) POSTERIOARE - pt dL
suprafata faciala plana
- au mai multe curburi in mai multe planuri
- una dintre curburi e in < - vf curbat , ascutit si extrem de activ
- sau secera dreapta - diferenta intre ea si secera = are vf activ mult mai
LAT
Partea activa
= formata din 2 muchii taietoare ce se unesc intr-un vf ascutit
- intre muchii se formaza o suprafata faciala plana
Miscarea
- se insinueaza vf sub blocul de tartru
Miscarea (cu o priza f buna a instrum) si se tractioneaza
= de impingere+ tractiune a blocurilor de T supragg spre incizal/ocluzal
spre mg incizala , in axul lung al dintelui - interdentar !!
 DALTA SAPALIGA

= instrument cu partea activa in < de 99 - 100 gr fata de partea pasiva

= instrument cu partea activa in continarea
2 tipuri :
axului partii pasive si manerului
- usor curbata = pt dF , cand partea pasiva = rectilinie si mai scurta
- terminata cu o mg ascutita , bizotata la 45 gr = pt dL = cand partea pasiva = angulata si mai lunga
- marginea formeaza cu laturile partii active 2 <
bn exprimate - indicata pt indepartarea T SUPRAgg si a celui SUBgg situat adiacent si
sub MGL numai daca gg = suficient de laxa pt a permite
Indicatii = pt indepartarea T SUPRAgg din insinuarea instrumentului
zonele INTERDENTARE , proximale , accesibile - indicata pe fetele V+O ale dd + fetele proximale ce marginesc spatiile
(cu ambrazura gg deschisa) ale dd F edentate
(treme ,diasteme,edentatii)
Miscarea
= de smulgere , de tractiune spre mg incizala / supraf ocluzala
Miscarea
- partea activa, e plasata dinspre V spre O , Instrument PERECHE , exista 4 sapaligi
in pozitie orizontala si printr-o miscare de 2 = pt V + O (indoite pe muchie)
impingere disloca T de pe suprafetele 2 = pt M + D (indoite pe lat)
proximale
 TRAPEZUL PILA/RAZUSA

- au partea activa formata din mai multe muchii

ascutite pralalele , inclinate fata de baza la un <
de 90-105 gr (ca o serie de 4-5 sapaligi)
- baza instrum = rotunda / ovala
- partea pasiva , de leg , variaza ca lungime si
inclinatie in fct de zona unde e utiliz instrum : dF / dL
-instrument de detartraj manual , pereche
- indicate pt indepartarea tartrului situat
- fol. pt indepartarea T SUPRA + SUB gg (daca gg permite ) imediat langa sau sub MGL , numai cand acesta e
- pt indepartarea coloratiilor suficient de laxa
- indepartarea blocurilor de tartru subgg prin
- are partea activa in forma trapezoidala fracturarea / fragm acestora pt a usura dislocarea
(baza mare catre exterior si baza mica catre maner) totala ulterioara cu chiurete
- are 2 < bn exprimate : - netezirea zonei de JSC
 1 < obtuz - pt indepartarea unor portiuni mg in exces ale
 1 < ascutit unor obt de colet sau aproximale
- intodeauna pozitionare a.i. < activ sa fie cel ASCUTIT - instrum e plasat cu partea activa in contact cu
(plasat interdentar , in zonele proximale) supraf dintelui V/O/P , cu partea pasiva cat mai
aproape de axul vertical al dintelui
- muchia activa = bizotata 45 gr Miscarea = apasare + tractiune in axul lung al d.
Miscari -instrum. pereche = 4 pile
= verticale ,tractiune in axul lung al dintelui , catre muchia incizala 2 indoite pe muchie - pt V + O
- 2 indoite pe lat - pt M +D
CHIURETELELE
= instrumentele cele mai eficiente in
 detartrajul subgg
 chiuretajul R
 indepartarea tesutului de granulatie din PP
- forma lor permite adaptarea la curbura suprafetelor dentare
- cercetarile la ME arata ca prin folosirea lor se realizeaza cea mai neteda suprafata R , in raport cu alte instrum

Partea activa = vf rotunjit

- la un capat / la ambele capete (in oglinda)
- partea activa a chiuretelor are 2 mg ascutite ce se unesc la vf
dupa o curbura convexa in forma de lingura

- muchiile ascutite rezulta din intalnirea supraf. faciale cu

supraf laterale
- in sectiune , chiuretele au o forma semicirculara convexa

a = suprafata faciala
b = suprafetele laterale
c = muchia ascutita
 CHIURETELE
UNIVERSALE
= suprafata faciala e situata la un <
de 90 gr fata de axul longitudinal al
partii pasive vecine
- vf = rotunjit => merg mult subgg si
nu lezeaza
- au suprafata concava (pt incarcarea
subst de indepartat)
- se plaseaza cu manerul paralel cu axul
dintelui
Indicatii :
1) detartaj subgg , unde au o actiune
dubla , concomitenta
 pe peretele dentar , dur =
indepartarea T / C necrotic
 pe peretele moale gg =
indepartarea tesutului de
granulatie
2) detartraj supragg , la pers clinic
sanatoase
CHIURETE SPECIALE - GRACEY
= suprafata faciala se situeaza la un < de 70 gr fata de axul longitudinal al
primei parti pasive
- se adapteaza f bn la suprafetele curbe ale R
- se pozitioneaza fata de dinte a.i. prima portiune pasiva a acestora sa fie
paralela in axul lung al dintelui (fata de chiuretele universale , unde manerul
trebuie sa fie paralel)
- poseda 2 mg taioase insa numai una e eficient activa = < 110 (cea
indreptata spre R si care actioneaza asupra T subgg + C necrotic) muchia opusa =
inactiva si nu poate leza peretele gg al pungii
- active in anumite zone + suprafete , fiind codificate
STANDARD = grupate intr-un set de 7 instrumente
1/2 + 3/4 = I + C (1-6 = se pot utiliza pe TOATE supraf)
5/6 = I , C , PM
7/8 + 9/10 = fetele V+O dL
11/12 = fetele M ale dL
13/14 = detele D ale dL
- in practica uzuala = 5/6 , 7/8 , 11/12 , 13/14
- exista si chiurete combinate 11/14 (un capat actioneaza M altul D) sau 12/13
- chirete in setul extins (au partea activa mai cudata)
15/16 = actioneaza mai usor M la dL
17/18 = DV + DO la dL
 Indicatii chiurete GRACEY
1. detartrajul santului gg
2. detartrajul subgg din PP
3. detartrajul de finete al depoz mici , dupa indepartarea T subgg cu alte instrumente
4. chiuretajul R = netezirea (planarea) supraf R prin indepartarea C necrotic
5. chiuretajul tesutului de granulatie de pe peretele moale al PP

Cum se plaseaza chiureta = prima parte pasiva paralela cu axul lung al dintelui
muchia activa (110) = 1/3 terminala = in contact cu dintele
- se tine chiureta cu prima parte pasiva perpend cu un plan drept , si vedem care e muchia mai inclinata
(muchia mai jos)

capul activ se introduce cu blandete subgg , (supraf faciala sa priveasca spre dinte) la baza PP
rasucim chiureta (a.i. prima parte pasiva sa devina paralela) =>
< de atac intre supraf chiuretei + R , 45 gr
- pt dislocarea T =miscari active de tractiune spre ocluzal+incizal
- mentinem permanent contactul cu dintele , fara a traumatiza portiunea cea mai decliva a santului/pp
 Chiuretele GRACEY se clasifica in mai multe categorii :

PROFILACTICE AFTER FIVE

- in nr de 4 : 1/2 3/4 5/6 7/8
(codificarea = precedate de un " P ")
- partea activa = standard
- portiunea pasiva = mai scurta , mai rigida ,
mai groasa (folosita mai mult pt indepartarea
tartrului supra gg
- in nr de 7 (ca standard)
- prima portiune pasiva = mai lunga cu
3 mm fata de standard
- scop = de a patrunde in PP mai adanci de
5 mm

EXTRARIGIDE MINI FIVE

- in nr de 4: 5/6 7/8 9/10 11/12 - tot in nr de 7
- au parti active + pasive mai dure + mai - partea pasiva = mai lunga cu 3 mm fata de
standard
rigide
- partea activa = mai scurta cu 1/2 fata
- special indicate pt depozitele de tartru f
de standard (pt a patrunde in zona de furcatii /
aderente inghesuire dentara)
- dezavantaj (pt ca sunt asa rigide) = pot
indeparta o supraf prea mare de cement
- codificate pe maner "extrarigid"
 INSTRUMENTARUL CHIRURGICAL
Pensa KRANE-KAPLAN
= pensa chirurgicala parodontala
- 2 brate
1 brat gradat – asemenea sondelor parodontale -> se introduce in
punga parodontala
1 brat – prezinta un pinten ascutit – care se pozitioneaza pe peretele
moale extern, gingival => are rolul de a realiza puncte hemoragice
prin apropierea celor 2 brate
- Se utilizeaza in operatii de gingivectomie
- Este instrument pereche -> pinten spre exterior
Ca o pensa clasica – 1 brat cu gradatii -> se introduce in punga parodontala,
pana in zona cea mai decliva – pana intampina o rezistenta
Bratul cu pinten se apropie astfel incat sa perforeze gingia, sub anestezie
De ce? – sa vedem pana unde e punga parodontala, ca sa putem uni
punctele cu bisturiul => excizie ( * 1 mm sub punctele hemoragice )

PENSA ANATOMICA , cu pinten

- Pensa dreapta
- Pe un brat – pinten
- Pe celalalt brat – un sant pt pinten
- Pt a prinde lamboul
DECOLATOR MUCO-PERIOSTAL
- Instrument pt indepartare lambou muco-periostal
- In cadrul operatiilor chirurgicale cu lambou
- O parte este rotunda, lata, foarte rigida
- Se decoleaza foarte bine
- Se tine in acelasi plan cu dintele
- Capat triunghiular – decolator de papila

BISTURIE PARODONTALE - pt incizie

Bisturiul GOLDMAN FOX Bisturiul KIRKLAND
Are forma de flacara / codita de vulpe / ca o lance Are un varf ascutit si unul rotunjit la nivelul lamei

- incizie orizontala primara

Bisturiul BUCK
Lama perfect rotunjita

- papila , intrasulcular

Port-bisturiu
Maner de bisturiu
Punem lama de unica folosinta

PILA DE OS
- Folosita in interventii chirurgicale
- Pt indepartare osului infiltrat microbian la nivel
septuri interdentare / interradiculare (osteita)
- Pana ajungem in tesut sanatos

Pila subgingivala
Retracita gg
- disntanta de la jonctiunea S-C pana la MGL
- cu albastru
- cu North-Carolina ( ne trebuie precizie , e gradata din mm in mm)
- notam cu pct dupa care se unesc

h PP = distanta de la MGL pana la baza pungii (portiunea cea mai decliva) = se percepe o usoara rezistenta
- fara anestezie (pt a percepe baza PP)
- cu rosu
- peste 3.5 = PP
- masuram de la retractie NU de la JSC
- notam valoarea IMEDIAT SUPERIOARA (daca e intre 5-6 , noi notam 6)

Mobilitatea fiziologica
= mono R = 0.15 mm
= pluri R = 0.10 mm
Mob dentara patologica
gr 1 = excursia extremitatii incizale/ocluzale coronare in plan transversal NU depaseste 1 mm
gr 2 = depaseste 1mm
gr 3 = dintele e mobil si in sens axial , vertical

apreciem V-O = pt ca M si D avem dinti (dar e si m d)

- cu capetele boante a 2 instrum exercitam presiuni alternative V-O si vedem cum se deplaseaza

- alta metoda = ev. fremitusului (cu degetul , cand pac face IM/lateralitalte/propulsie - pulpa degetului : indexul pe FV si
simtim deplasarea d.)
 Gr de af al FURCATIEI
- cu sonda Nabers (cudata in 2 planuri iar partea activa prez zone colorate si e gradata din 3 in 3)
dupa HAM = 3 grade - in sens transversal / orizontal
1 = sonda intra pana in 3 mm
2 = trece mai mult de 3 mm
3 = trece dintr-o parte in alta

sau 4 Bitman = (gr 4 = e vizibila in CB si trece dintr-o parte in alta

Grad I Grad II Grad III Grad IV

Afectare doar gingie
Se retrage si se expune
furcatia in cavitatea bucala,
fara ca sonda sa
poata patrunde
Niciun semn Rx decelat
Sonda patrunde in furcatie
1-3 mm
Rx – demineralizare sept
interradicular
Sonda patrunde > 3 mm
Fara sa iasa pe versantul
opus
Rx – resorbtii la nivel sept
interradicular
Sonda iese pe partea
cealalta a furcatiei
Rx – resorbtii insemnate
pe arii intinse ale sept
interradicular

La Msup = gr 3 inseamna ca pot trece dinspre V spre M sau dinspre V spre D sau pot sa trec M-D

furcatia M+D = dinspre PALATINAL

POZE
- disparitia aspectului de
coaja de portocala , gg e
neteda ,lucioasa
- zone hemoragice
- ulceratii
- tartru
- retractii gingivale
- treme , diasteme (intrebam
daca le-a avut dintodeauna ,
sau sunt secundare BP)
MODEL RX
/ cresteri de V - aspectul osului , limbusului , sp
- migratii dentare - sept interR (cand vb de furcatii) sept interD
- forma coroanelor (intre 2 dd)
- obturatii : - aspecte leg de mineralizare
- daca sunt corect adaptate / - exista continuitate intre lamina dura ?
debordante - poz os in rap cu JSC = normal cam 1,5 mm
- daca e refacut punctul de contact (ex: - osul la niv furcatiei = daca e resorbit sau nu
cav cls 2 daca ramane spatiu=> impac (mai usor la mandibula)
alimentar al gg=> retr gg) - spatiu desmodontal = largit (sugestiv pt
- abraziune mobilitate , trauma)
- retractii gg (localizate/generalizate , la ce - resorbtia osoasa :
dd/grupe de dd,pe ce fete)  verticala = atunci cand apreciem osul
- sisteme de imobiliz dintre 2 dd vedem ca pe un dinte osul e
- inghesuiri / spatieri mai apical pe altul mai coronar
- modif de volum gg (localiz/generaliz , la  orizontala = osul se resoarbe in mod
nivelul papilei id ex: crestere de V gg pe egal
versantul V) - generalizata / localizata
- fisuri Stillman = incizuri de forma unui
APOSTROF la niv mg gg - demineralizare
- daca e expusa furcatia - obturatie in exces
- tartru sub forma de spiculi
- morfo R +
- treme , diasteme